PRESCRIPTIE TEHNICA : CERINŢE TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, CONSTRUIREA, MONTAREA, REPARAREA, ÎNTREŢINEREA, REVIZIA, VERIFICAREA ŞI EXPLOATAREA TELEFERICELOR PENTRU MATERIALE partea 2

12-2003
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
– ISCIRREGLEMENTARE
TEHNICĂ NAŢIONALĂ-
PRESCRIPŢIE TEHNICĂ
PTR 12-2003

Descarca PDF cu PTR 12-2003 partea 2

Continuare :

PTR 12-2003
5.13.2 Spaţii de siguranţă
5.13.2.1 Pentru asigurarea circulaţiei Iară pericol a personalului staţiei, distanţa liberă
între conturul vehiculelor şi părţile fixe ale staţiei trebuie să fie de minim:
0,50 m către interiorul liniei;
1,00 m către exteriorul liniei.
Dacă vehiculele nu sunt ghidate, distanţele menţionate trebuie asigurate în
condiţiile unei înciinări transversale a vehiculelor cu 8°.
5.13.2.2 Lungimea (în metri) a pistelor de încărcare şi descărcare a materialelor, la
telefericele monocablu cu mers în acelaşi sens şi cu cuplare fixă a vehiculelor, va fi de
minim 7v unde „v” este viteza de exploatare în m/s.
Lungimea pistei de încărcare şi descărcare este, de regulă, distanţa orizontală
măsurată între rolele cap staţie şi rolele pilonului cel mai apropiat de staţie.
Nu este permisă încărcarea şi descărcarea în dreptul rolelor cablului.
5.13.2.3 În cazul telefericelor monocablu cu mers în acelaşi sens şi cu prindere fixă a
vehiculelor, încărcarea şi descărcarea făcându-se în timpul mersului, între partea
inferioară a vehiculului şi nivelul pistei de încărcare-descărcare trebuie să existe un
spaţiu de siguranţă (în momentul încărcării) de cel puţin O, I Om; această înălţime
trebuie să crească progresiv începând de la locul încărcării.
Locul de încărcare trebuie marcat vizibil.
5.13.2.4 La vehiculele cu prindere fixă pe cablu sau cu cuplare şi decuplare în staţii,
spaţiul de siguranţă între partea inferioară a acestora încărcate (cu excepţia vehiculelor
cu cupă basculantă) şi nivelul pardoselii în zona de încărcare-descărcare nu trebuie să
scadă sub O,lOm; acest spaţiu de siguranţă, la vehiculele cu cupă basculantă, trebuie să
fie asigurat în poziţia cea mai dezavantajoasă (cu cupa răsturnată); spaţiul de O,lOm
trebuie să fie asigurat şi în cazul unor balansuri transversale ale vehiculelor cu o
înclinare de 8° faţă de verticală sau respectiv în cazul unor baiansări longitudina1e, cu o
înclinare de 35% faţă de verticală.
5.13.2.5 Lăţimea pistei de încărcare-descărcare trebuie să depăşească cu un metru în
fiecare parte vehiculul considerat înclinat cu 8°.
5.13.2.6 La intrarea şi ieşirea din podurile de cuplare-decuplare, şina de rulare a
vehiculelor se va continua în aliniament cu cel puţin 2 m; în cazul vehiculelor care
transportă piese lungi, aliniamentul va fi de cel puţin 4 m; la intrarea în podurile de
cuplare şina de rulare va avea o pantă de cel puţin 10%.
5.13.2.7 În staţiile finale ale telefericelor se recomandă ca şina de rulare a vehiculelor
să aibă o pantă de 1 % în sensul de circulaţie, pentru uşurarea împingerii vehiculului.
în plan orizontal şina de circulaţie se racordează cu arce de cerc de cel puţin 2m
pentru telefericele monocablu şi pentru vehiculele având cărucioare cu două roţi;
pentru vehiculele având cărucioare cu patru roţi raza minimă de racordare este de 2,50
m; pe partea plină raza de racordare va fi de cel puţin 5 m în faţa podurilor de cuplare,
când viteza de circulaţie a vehiculelor nu depăşeşte 3 m/s.
41
PTR 12-2003
5.13.2.8 De la intrarea în staţie şi până la podul de decuplare, cadrul vehicu1ului
trebuie să fie ghidat pe ambele părţi; de la podul de cuplare şi până la ieşirea din staţie,
cadrul vehiculului, de regulă, se ghidează numai spre axul staţiei.
De la ieşirea din podul de decuplare până unde şinele se curbează în vederea
măririi ecartamentului la cel necesar staţiei, se lasă un spaţiu de minim 2 m.
5.13.2.9 În cazul că la ieşirea şi intrarea în staţie ramurile liniei sunt înc1inate în sus, se
recomandă ca unghiul de înclinare maxim să nu depăşească 22°. La nivelul părţii
superioare a trenului de roţi al vehiculului se montează o şină de presiune.
5.13.3 Structura portantă a staţiilor
5.13.3.1 Condiţiile pentru execuţia fimdaţiilor vor fi stabilite în cadrul unui studiu
geotehnic, care trebuie să precizeze proprietăţile fizico-mecanice ale terenului,
prezenţa apei subterane cu indicarea nivelului maxim posibil, precum şi date
referitoare la stabilitatea terenului.
5.13.3.2 Părţile din staţii care preiau sarcini tehnologice se vor executa din oţel şi
beton armat.
5.13.3.3 Blocurile de ancoraj din cadrul staţiilor se vor executa din beton armat şi vor
avea o masă corespunzătoare care să le asigure stabilitatea necesară. În cazuri
justificate prin proiect şi numai când terenul permite se vor putea prevedea ancoraje în
teren
5.13.3.4 Pentru calculul structurii portante a staţiilor se vor lua în considerare cel puţin
următoarele sarcini:
– masa proprie, sarcinile date de cabluri, de vehicule, de zăpadă şi chiciură, de
vânt şi de temperatură; în regiuni seismice se va face şi calculul seismic;
sarcinile cu caracter dinamic.
5.13.3.5 Coeficientul de siguranţă al staţiilor, la stabilitate şi la alunecare, va fi de
minim 1,50.
Calculul elementelor din beton armat şi al elementelor metalice se va face în
conformitate cu normativele şi standardele în vigoare de specialitate.
5.13.3.6 Construcţiile staţiilor vor respecta condiţiile necesare din punct de vedere al
prevenirii incendiilor.
5.14 Pilonii
5.14.1 Amplasarea pilonilor
5.14.1.1 Pilonii trebuie amplasaţi pe terenuri stabile, neinundabile, ferite de pericolul
avalanşelor (pietre, zăpadă etc.) sau al eroziunilor provocate de torente; amplasarea se
va face astfel încât pilonii să fie accesibili de la sol.
5.14.1.2 La stabilirea înălţimii necesare pilonilor se vor respecta. prevederile
prescripţiei tehnice cu privire la distanţele minime şi maxime de gabarit, înălţimea
minimă faţă de sol, presiunile limită pe saboţi sau pe bateriile cu role.
42
PTR
12-2003
5.14.1.3. Distanţa minimă dintre doi piloni se stabileşte astfel încât între capetele
saboţilor sau bateriilor cu role să rămână, o lungime de cablu liber de cel puţin 10 m.
5.14.2 Elemente constructive ale pilonilor
5.14.2.1 Pilonii telefericelor se vor construi de regulă din metal; în cazuri justificate
prin proiect, pot fi executaţi fie din beton armat sau beton precomprimat.
Pilonii metalici vor fi protejaţi contra degradării prin vopsire cu vopsea
rezistentă la intemperii.
5.14.2.2 Rigiditatea construcţiei pilonilor va fi astfel asigurată încât deformările
elastice ale pilonilor, care apar în timpul funcţionării telefericulni, să nu pericliteze
stabilitatea cablului.
5.14.2.3 Pilonii supuşi la smulgere sau momente încovoietoare vor avea fundaţiile
executate din beton armat; fundaţiile pilonilor supuşi numai la compresiune pot fi din
beton simplu.
Extremităţile buloanelor de ancorare care ies din fundaţie trebuie protejate
contra coroziunii si umidităţii. Toate buloanele vor fi prevăzute cu contrapiuliţe sau cu
alte elemente de asigurare a fixării.
5.14.2.4 Elementele portante vor fi fixate prin minim două buloane. Filetol buloanelor
supuse la forfecare nu trebuie să pătrundă în elementele portante.
5.14.2.5 Pilonii vor fi numerotaţi vizibil începând de la staţia inferioară a liniei.
5.14.2.6 Toţi pilonii vor fi echipaţi cu scări de acces; de la înălţimea de 2,00 m faţă de
sol, scările vor fi prevăzute cu cercuri de protecţie.
Scările de acces pentru pilonii mai înalţi de 18 m vor fi prevăzute cu platforme
de odihnă din maxim 10 în 10 m.
Scările de acces vor fi prevăzute cu plăcuţe avertizoare pentru interzicerea
accesului persoanelor străine de instalaţie.
5.14.2.7 Pilonii telefericelor cu mers pendular se recomandă, să fie prevăzuţi cu
ghidaje care să limiteze pendularea transversală a vehiculelor spre piloni.
Ghidajele vor fi racordate la capete către interiorul liniei, astfel încât eventualul
contact al vehiculelor cu ghidajul să se facă Iară şocuri.
5.14.2.8 Pilonii echipaţi cu saboţi ficşi, vor fi prevăzuţi, după caz, cu platforme de
acces şi balustrade de protecţie pentru a se putea circula în lungul sabotolui.
La ceilalţi piloni va fi asigurat accesul Iară pericol la punctele de ungere, prin
mijloace fixe sau mobile.
5.14.2.9 Pilonii vor fi prevăzuţi cu mijloace de ancorare, sub formă de capre, care să
permită fixarea dispozitivelor necesare ridicării cablurilor de pe reazem; pilonii de
tensiune ai telefericelor monocablu vor fi prevăzuţi cu câte un cârlig, pe fiecare
ramură, ancorat în fundaţia de beton, de care va lega dispozitivul de tragere în jos al
cablului.
La pilonii telefericelor monocablu, având baterii cu până la 4 role şi presiunea
cablului neîncărcat sub 600 daN/cm2 se pot folosi mijloace transportabile de fixare a
dispozitivelor pentru ridicarea cablurilor de pe bateriile de role.
43
PTR 12-2003
5.14.2.10 Materialele folosite pentru elementele de rezistenţă ale pilonilor vor fi din
oţel sau beton armat.
5.14.2.11 Elementele din oţel folosite în construcţia de rezistenţă a pilonilor trebnie să
aibă grosimea de minim 5 mm. În cazul folosirii ţevilor, grosimea pereţilor va fi cel
puţin 2,50 mm.
5.14.3 Sarcini de calcul ale pilonilor
5.14.3.1 La calculul pilonilor se va ţine seama atât de sarcinile principale (masa
proprie, sarcinile transmise de cabluri şi de vehiculele încărcate inclusiv acţiunea lor
dinamică, frecări) cât şi de sarcinile suplimentare (acţiunea vântului, a chiciurii,
precum şi influenţa temperaturii).
Calculul pilonilor se va face în următoarele două ipoteze:
cu instalaţia în funcţiune;
cu instalaţia în repaus.
5.14.3.2 Sarcinile de calcul cu instalaţia în funcţiune sunt: masa proprie; sarcinile
transmise de cabluri şi vehicule încărcate, inclusiv acţiunea lor dinamică; sarcinile
rezultate din frecări; acţiunea vântului (maxim admisă pentru instalaţia în funcţiune)
asupra pilonului, cablurilor şi vehiculelor; influenţa temperaturii.
5.14.3.3 Sarcinile de calcul cu instalaţia în repaus, sunt: masa proprie, sarcinile
transmise de cabluri; acţiunea vântului maxim; sarcina datorată chiciurii.
Pentru telefericele cu mers în acelaşi sens având vehiculele cuplate fix la
cablul purtător-tractor se va ţine seama şi de presiunea vântului asupra vehiculelor
neîncărcate.
5.14.3.4 Pentru cablurile în repaus ale telefericelor se va considera în calcul
existenţa unui înveliş de gheaţă gros de 25 mm cu o densitate de 0,50 kgldm3
, care
poate să existe simultan cu un vânt transversal a cărni presiune dinamică este de 70
daN/cm2
; dacă sunt stabilite date oficiale cu privire la chiciură şi vânt, bazate pe
măsurători şi observaţii în zonă, superioare celor de mai sus, calculul se va face
ţinând seama de aceste date.
5.14.3.5 În ipoteza de calcul cu instalaţia în stare de funcţiune nu se va ţine seama de
sarcina rezultată din chiciură.
5.14.3.5 Calculele de dimensionare şi verificare ale pilonilor se vor face pentru
cazul cel mai defavorabil rezultat din combinarea sarcinilor menţionate la punctele
5.14.3.1 … 5.14.3.4. În cazul telefericelor bicablu se va lua în considerare şi ipoteza
când o ramură este cu cablul purtător tensionat normal, iar cealaltă ramură Iară
cablu purtător.
5.14.3.6 Acţiunea dinamică pentru viteză normală de exploatare se determină majorând
greutatea vehiculului încărcat la trecerea acestuia peste piloni, cel puţin cu următoarele
valori :
pentru teleferice bicablu, cu:
• 20% pentru pilonii de linie;
• 100% pentru pilonii cap–staţie ai telefericelor cu mers în acelaşi sens;
44
PTR
12-2003
pentru telefericele monocablu, cu:
• 50% pentru pilonii de presiune;
• 100% pentru pilonii de tensiune şi pilonii cap-staţie.
5.14.3.7 Pentru detenninarea forţelor de frecare între cablu şi reazemul său de pe
pilon se vor lua în calcul următorii coeficienţi:
– coeficienţii de frecare între cablul purtător şi canalul sabotului căptuşit cu
bronz :
f= 0,15 – pentru cablul purtător de construcţie închisă;
f= 0,17 – pentru cablul purtător de construcţie închisă cu mai multe toroane şi
cablul purtător de construcţie deschisă dintr-un toron;
f= 0,08 – pentru saboţii cu rulouri;
– coeficienţii de frecare pe bateria cu role la telefericele monocablu:
f= 0,03 – pentru regim de antrenare;
f= 0,015 – pentru regim de frânare;
– coeficientul de frânare pe bateria cu role a cablurilor tractoare la telefericele
bicablu: f = 0,025.
5.14.3.8 Efectele forţelor de frecare se vor lua în considerare pentru cazul cel mai
defavorabil, respectiv:
în acelaşi sens pe ambele ramuri pentru a obţine momentul maxim de
încovoiere;
în sens contrar pe cele două ramuri pentru a obţine momentul maxim de
torsiune.
5.14.3.9 Presiunea vântului asupra cablurilor, vehiculelor şi pilonilor se va lua în
calcul, considerându-se că acţionează după următoarele direcţii:
vânt perpendicular pe axa instalaţiei, presiunea dinamică a vântului fiind
considerată ca o forţă orizontală;
dintr-o direcţie care face un unghi de 45° cu axa telefericului, presiunea
dinamică a vântului fiind considerată tot ca o forţă orizontală (pentru
calculul de verificări la piloni).
5.14.3.10 Valoarea presiunii dinamice a vântului se consideră:
pentru instalaţia în stare de funcţiune …………………………… 20 daN/m2
;
pentru instalaţia în repaus ……………………………………… 120 daN/m2
;
pentru vânt ascendent ……………………………………………. 40 daN/m2

5.14.3.11 În calcul se admit coeficienţii aerodinamici:
pentru cabluri închise ……………………………………………………. 1,10;
pentru cabluri cu toroane ………………………………………………… 1,20;
pentru piloni executaţi din ţeavă ……………………………………….. 1,00;
pentru baterii cu role precum şi pentru căruciorul şi suspensia vehiculelor
…………………………………………………………………………… 1,60;
pentru vehicule (neîncărcate) cu dispozitive de prindere a sarcinii ……. 1,50;
pentru vehicule (încărcate) cu dispozitive de prindere a sarcinii ……….. 2,50.
45
PTR 12-2003
5.14.3.12 Suprafaţa pe care acţionează vântul în cazul vehiculelor (neîncărcate sau
încărcate) se va detennina prin calcul.
5.14.3.13 Lungimea cablului pe care acţionează vântul, aferentă unui pilon, se determină
racând semisuma lungimii cablului (pe înclinare) dintre deschiderile adiacente pilonului
considerat; în cazul deschiderilor mai mari de 400 m, lungimea cablului pe care
acţionează vântul se determina cu relaţia:
L = 240 + 0,4 x lungimea reală, în metri.
OBSERVA ŢIE: Prin lungimea reală se înţelege semisuma lungimilor deschiderilor
adiacente pilonului considerat.
5.14.4 Coeficienţi de siguranţă
5.14.4.1 Dimensionarea structurilor portante ale piloni1or trebuie făcută ţinând seama şi
de acţiunea forţelor dinamice, când telefericul este în funcţiune.
5.14.4.2 La dimensionarea elementelor componente ale pilonilor se vor respecta
standardele în vigoare nedepăşind 0,80 din rezistenţa de calcul.
5.14.4.3 Deformaţiile elastice din cauza torsiunii sau din alte cauze, trebuie să fie
limitate astfel încât să nu pericliteze stabilitatea cablului.
5.14.4.4 În condiţiile de încărcare cele mai defavorabile, indiferent dacă telefericul este
în stare de funcţionare sau repaus, fundaţia pilonului trebuie să aibă un coeficient de
siguranţă la alunecare, răsturnare şi smulgere de minim 1,50 fără a ţine seama de
împingerea pasivă a terenului de fundare; de împingerea pasivă a terenului se poate ţine
seama numai în cazul când fundarea se face pe stânci sau roci compacte.
5.15 Vehicule
5.15.1 Alcătuire. Elemente constructive.
5.15.1.1 Vehiculele telefericelor sunt alcătuite, în general din trei părţi:
cărucioru1 de rulare sau dispozitivul de cuplare pe cablu a vehiculului;
suspensia vehiculului;
cupa, containeru1 sau dispozitivul special de prindere a sarcinii.
5.15.1.2 Vehiculele în stare încărcată, nu trebuie să se încline cu mai mult de 8°, la o
presiune dinamică constantă a vântului de 16 daN/m2

5.15.1.3 Toate vehiculele trebuie numerotate vizibil.
5.15.1.4 Ţevile folosite la construcţia vehiculelor trebuie să aibă interiorul protejat contra
coroziunilor iar grosimea peretelui trebuie să fie de minim 2,50 mm.
Raza interioară a coturilor de ţeavă trebuie să fie de cel puţin 2 ori diametrul ţevii
iar ovalizarea în zona coturilor nu trebuie să depăşească 12%.
5.15.1.5 Vehiculele vor trebui să ofere o suficientă stabilitate şi siguranţă de circulaţie în
condiţiile de pante şi rampe cu racordări admise.
46
PTR
12-2003
5.15.1.6 Diametru! roţilor de rulare, de regulă, va fi 200 … 250 mm iar lăţimea roţii de
80 …. l00mm.
5.15.1.7 Numărul necesar de roţi ale căruciorului se vor alege astfel încât raportul între
presiunea ce revine unei roţi (din greutatea proprie şi sarcina utilă a vehiculului) şi
tensiunea medie din cablul purtător să corespundă prescripţiei tehnice.
5.15.1.8 Canalele roţilor căruciorului pot fi, după caz, prevăzute cu bandaje de cauciuc
sau alt material elastic corespunzător, justificându-se aceasta prin proiect.
5.15.1.9 Tipul de cuplare a vehiculelor pe cablu se alege in funcţie de panta liniei
telefericului.
5.15.1.10 Rolele cărucioru1ui trebuie să fie montate pe balansiere articulate între ele.
Balansierele, organele de fixare a cablurilor şi axul de suspensie a vehiculului trebuie să
fie amplasate astfel încât acţiunea cărucioru1ui pe cablu să fie repartizată în mod egal pe
role.
5.15.1.11 Modificarea presiuuilor pe role datorită balansării vehiculelor la trecerea peste
piloui sau în urma accelerărilor sau decelerărilor nu trebuie să determine ridicarea
cărucioru1ui de pe cablu; de asemenea, nu trebuie să se producă o deraiere a căruciorului
datorită unei forţe laterale provenită de la vânt sau de la o frânare bruscă.
5.15.1.12 În cazul când calea de rulare a vehiculului este construită din două cabluri
purtătoare, la o înclinare transversală a căruciorului de 8% rolele nu trebuie să se ridice
depe cablu.
5.15.1.13 Cablurile care exercită o acţiune asupra căruciorului trebuie să fie dispuse, pe
cât posibil, simetric în raport cu planul vertical de simetrie al căruciorului cu role.
5.15.1.14 Canalul rolelor cărucioru1ui trebuie sa aibă o adâncime de minim 0,40 din
diametru! cablului purtător.
5.15.1.15 La telefericele bicablu cu mers în acelaşi sens, creşterea cu 40% a tensiunii
maxime în cablul tractor la mişcarea uuiformă avută în vedere în calcul, nu trebuie să
dea naştere la forţe care să ridice căruciorul de pe cablul purtător.
5.15.1.16 Vehiculele şi dispozitivele de cuplare trebuie să fie marcate din fabricaţie, prin
două numere despărţite printr-o linie; numărul lotului şi respectiv numărul
dispozitivului.
5.15.1.17 Vehiculele pot fi prevăzute cu unul sau mai multe dispozitive de cuplare
automată, respectănd coeficientul de siguranţă la alunecarea pe cablu.
5.15.1.18 Cărucioarele cu role ale vehiculelor cu mers pendular se recomandă să fie
prevăzute cu răzuitoare de zăpadă (chiciură) la extremităţile căruciorului.
47
PTR 12-2003
5.15.2 Dimensiuni. Gabarite.
5.15.2.1 Forma şi dimensiunile vehiculelor trebuie in aşa fel alese incât să se asigure o
manevrare şi circulaţie uşoară a acestora precum şi gabaritele de liberă trecere pe traseu
şi in staţii prevăzute in prescripţia tehnică.
5.15.2.2 Gabaritul căruciarului trebuie să asigure trecerea nonna1ă a acestuia peste
saboţii pilouilor chiar şi în cazul când vehiculul este inclinat transversal datorită vântului
maxim admis pentru insta1aţia in funcţiune.
5.15.2.3 Forma şi dimensiunile dispozitivelor de cuplare fixă la. cablul purtător-tractor,
cât şi ale suspensiei vehiculului trebuie să fie concepute şi executate astfel incât să
asigure trecerea corectă şi fără şocuri prin canalele roţilor (de antrenare şi de intoarcere)
precum şi peste sau pe sub rolele pilouilor de pe linie, chiar şi în cazul când vehiculul
este inclinat in sens transversal către exteriorul sau interiorulliuiei, cu un unghi de 8°.
Strângerea pe cablu a dispozitivului nu trebuie să producă strivirea sârmelor din stratul
exterior al cablului; muchiile interioare de la capetele dispozitivului (la intrarea şi ieşirea
cablului) vor fi rotunjite corespunzător, pentru a se evita strivirea sârmelor.
Prevederile alineatului precedent, cu excepţia condiţiilor de trecere prin canalele
roţilor de antrenare şi intoarcere, sunt valabile şi in cazul dispozitivelor cu cuplaredecuplare
in staţii.
5.15.2.4 La trecerea dispozitivului de cuplare fixă pe canalul roţilor de antrenare sau de
intoarcere, unghiul maxim de deviaţie al cablului ridicat din canal nu trebuie să fie mai
mare de 9° faţă de tangenta cercului.
5.15.2.5 Şocul, respectiv balansările produse la frânarea telefericului, in condiţiile cele
mai defavorabile (vehicule incărcate, pantă maximă) nu trebuie să producă lovirea
vehiculului de cablurile instalaţiei.
5.15.3 Sarcini de calcul
5.15.3.1 La calculul vehiculelor trebuie să se ţină seamă atât de forţele principale (masa
proprie, sarcina utilă etc.), cât şi de forţele secundare (presiunea maximă a vântului,
efortul de demarare şi frânare a mecanismului de antrenare).
5.15.3.2 La stabilirea sarciuii utile a unui vehicul se vor avea in vedere capacitatea
vehiculului (in m3
) şi masa specifică a materialului de transportat (felul sau natura
materialului), pentru care se proiectează telefericul.
5.15.4 Ecbipamentul vehiculelor
5.15.4.1 Toate vehiculele cu cupe basculante trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
de zăvorâre şi deszăvorâre, după caz, manuală sau automată pentru descărcarea
vehiculelor prin basculare (tomarea cupei).
5.15.4.2 Vehiculele cu dispozitive speciale de prindere a sarciuilor (buşteni, material
lemnos despicat etc.) vor fi prevăzute cu dispozitive de blocare în poziţia „prins”
(închis) a dispozitivului de prindere a sarciuii.
48
PTR
12-2003
5.15.4.3 Telefericele vor fi prevăzute cu un vehicul de revizie, întreţinere, reparaţie şi
verificare a liniei denumit în continuare vehicul de revizie.
5.15.4.4 Vehiculul de revizie trebuie să fie astfel conceput încât să asigure
transportul în condiţii de siguranţă a personalului de revizie, întreţinere, reparaţie şi
verificare a liniei.
5.15.4.5 Vehiculul de revizie trebuie să fie prevăzut cu:
– trusa de scule necesare;
– mijloacele de salvare prevăzute prin proiect;
– centuri de siguranţă;
– aparat de radioemisie;
materiale necesare pentru intervenţie, întreţinere, reVIZIe, reparaţie ŞI
verificare a liniei.
5.15.4.6 Vehiculul de revizie va fi vopsit într-o culoare vizibilă la distanţă.
5.15.4.7 Pentru sporirea siguranţei în funcţionare vehiculul de revizie cu cuplare şi
decuplare în staţii, poate fi prevăzut cu două dispozitive de prindere.
5.15.4.8 Telefericele cu cabluri purtătoare vor fi prevăzute cu un vehicul independent
şi special construit, pentru ungerea cablurilor purtătoare sau cu un dispozitiv de
ungere antrenat de vehiculul de revizie.
5.15.5 Coeficienţi de siguranţă
5.15.5.1 Rezistenţa la alunecare pe cablul tractor sau pe cablul purtător-tractor a
dispozitivelor de prindere fixă sau de cuplare–decuplare în staţii trebuie să fie de cel
puţin 2 ori componenta forţei dată de vehiculul încărcat pe panta maximă a cablului,
în orice condiţii de ungere a acestuia şi în nici un caz să nu fie mai mică decât masa
vehiculului încărcat. Rezistenta la alunecare se determină ţinând seama de un
coeficient de frecare între dispozitivul de cuplare şi cablu de 0,15.
5.15.5.2 Distanţa între marginile fălcilor dispozitivului de prindere (cuplare) fixă sau
de cuplare-decuplare în staţii trebuie să fie astfel stabilită încât strângerea cablului să
fie asigurată, chiar dacă diametru! cablului ar suferi o reducere egală cu 10 %; în
această situaţie distanţa minimă rămasă între marginile făIciior trebuie să fie de 1 mm.
5.15.5.3 Forţa de strângere a făIcilor dispozitivelor de prindere (cuplare) fixă sau de
cuplare–decuplare în staţii nu trebuie să scadă cu mai mult de 25% în cazul micşorării
cu 10% a diametrului cablului ca urmare a llZllrii acestuia. Cursa liberă a arcurilor va fi
utilizată în proporţie de maxim 80%.
5.15.5.4 La intrarea în staţii trebuie prevăzute dispozitive de control a decuplării care
să provoace automat oprirea instalaţiei în cazul nedecuplării.
5.15.5.5 Toate elementele de rezistenţă care intră în alcătuirea vehiculului vor avea
coeficientul de siguranţă la solicitări statice de minim 5 faţă de rezistenţa la rupere a
materialului.
49
PTR 12-2003
5.16 Echipamentul de antrenare, comandă, securitate, protecţie, semnalizare,
telecomunicaţie, măsură şi iluminat.
5.16.1 Prevederi generale
5.16.1.1 Grupul de antrenare trebuie să asigure funcţionarea în condiţii de siguranţă a
telefericu1ui atât în timpul exploatării cât şi în timpul lucrărilor de revizie, întreţinere,
reparaţie şi verificare a liniei cu vehiculul de revizie.
5.16.1.2 Prevederea cu grup de antrenare de rezervă este obligatorie numai atunci când
acesta este stabilit prin proiect.
5.16.1.3 În regim de funcţionare automotor, telefericul trebuie să fie asigurat, prin
motor, cu un moment de frânare care să împiedice depăşirea vitezei nominale cu mai
mult de 10%.
5.16.1.4 Transmisia între motor şi roata de antrenare se va realiza prin elemente
mecanice, hidraulice sau combinate; nu este admisă transmisia prin curele late.
5.16.1.5 Transmisia dintre motorul de rezervă, în cazul în care este prevăzut conform
pct. 5.16.1.2 şi roata de antrenare trebuie să îndeplinească condiţiile de la pct. 5.16.1.4;
se admite şi transmisia prin lanţuri.
5.16.1.6 La antrenarea cu motorul de rezervă se recomandă să nu se depăşească vitezele:
-Ia telefericele cu mers în acelaşi sens ……………………………………. 1,80 m/s;
– la telefericele cu mers pendular …………………………………………. 3,00 m/s.
5.16.1.7 În scopul reviziei şi a controlului liniei, grupul de antrenare trebuie să asigure
funcţionarea instalaţiei cu o viteză de 0,30 m/s până la 1,00 m/s pe o durată
corespunzătoare pentru executarea operaţiei respective.
5.16.1.8 Pentru revizie şi întreţinere, telefericele cu mers în acelaşi sens trebuie să aibă
posibilitatea de a fi antrenate în sens contrar sensului normal. Se recomandă ca în cazul
când s-a prevăzut grup sau motor de revizie, antrenarea în sens contrar să se efectueze
cu acesta.
5.16.1.9 Se admite acţionarea grupului de antrenare principal şi după caz şi a celui de
rezervă prin motoare cu combustie internă, maşini cu abur, motoare hidrostatice sau prin
alte mijloace, în cazurile stabilite prin documentaţia tehnică, cu respectarea condiţiilor de
securitate prevăzute în prescripţia tehnică.
5.16.1.10 Telefericele automotoare prevăzute cu regulator de viteză hidro sau
aerodinamic, vor fi dotate cu un motor calculat astfel încât să permită antrenarea liniei la
începutul exploatării ca de exemplu după perioadele de golirea liniei.
5.16.2 Elemente de calcul şi siguranţă
5.16.2.1 Grupurile de antrenare principal şi de rezervă, inclusiv motoarele şi frânele,
trebuie să fie dimensionate pentru condiţiile cele mai defavorabile de încărcare a liniei,
specifice fiecărui teleferic în mers de regim.
50
PTR
12-2003
Pentru pornirea in sarcină, telefericul fiind incărcat defavorabil antrenării se
admite o suprasarcină a motoarelor electrice alimentate de la reţea de cel mult 1,5 ori
puterea maximă de regim.
La telefericele cu mers in acelaşi sens se va avea in vedere să nu se depăşească
frecvenţa de conectare stabilită prin standard sau nonna internă pentru motorul respectiv.
5.16.2.2 Dimensionarea organelor principale ale grupului de antrenare care privesc direct
securitatea instalaţiei se va face ţinându-se seama de solicitările statice şi dinamice
maxime, precum şi de rezistenţa la oboseală a materialului folosit.
Coeficientul de siguranţă la solicitarea statică maximă nu va fi mai mic de 5 faţă
de rezistenţa la rupere a materialului.
5.16.2.3 Pentru ca roata de antrenare să poată transmite cablului forţa de antrenare sau
frânare, trebuie satisÎacută condiţia minimă:
T
-~eJU1, unde:
t
T = tensiunea maximă in cablul tractor sau purtător-tractor la intrarea pe roata de
antrenare (regim de antrenare), respectiv la ieşirea de pe roata de antrenare
(regim de frânare);
t = tensiunea minimă in cablul tractor sau cablul purtător-tractor la intrarea pe roata
de antrenare (regim de antrenare) respectiv la ieşirea de pe roata de antrenare
(regim de frânare);
e=2,718;
a = unghiul real de înflişurare al cablului pe roata de antrenare (daca roata are mai
multe canale, a reprezintă suma unghiurilor de ÎnÎaşurare);
f!= coeficient de frecare intre cablu şi canalul roţii de antrenare.
5.16.2.4 Calculul de verificare se va face cu următoarea relaţie:
t _+_K_U_ <_ e ~a ,und e
t
U = forţa periferică maximă la roata de antrenare;
K = 1,20 (coeficient de siguranţă);
t,e, f!şia=idemcalapct. 5.16.2.3.
5.16.2.5 Tensiunile T şi t se determină pentru situaţia cea mai defavorabilă antrenării
(sau frânării), luându-se in calcul şi forţele de inerţie. Spre exemplu, la telefericele cu
mers in acelaşi sens având vehiculele cu cuplare automată in staţii, situaţia cea mai
defavorabilă se poate considera :
existenţa pe una din ramuri a vehiculelor incărcate la distanţa minimă intre ele;
existenţa pe cealaltă ramură a vehiculelor goale la distanţă dublă faţă de cea
minimă.
5.16.2.6 Coeficienţii de frecare (f!) se recomandă să aibă următoarele valori :
roată cu canalul căptuşit cu lemn sau piele ……………………………… 0,15;
roată cu canalul căptuşit cu aluminiu având duritatea Brinell de 50 HB … 0,20;
51
PTR 12-2003
roată cu canalul căptuşit cu cauciuc sau materiale plastice (Kautex)
……………………………………………………………………. 0,22—{),25.
5.16.2.7 Roţile de antrenare trebuie să aibă numai canale căptuşite.
5.16.2.8 Viteza motorului principal trebuie să se menţină aproximativ constantă
neadmiţându–se variaţii mai mari de 5% indiferent de încărcarea liniei.
5.16.2.9 Accelerarea la pornire nu trebuie să depăşească 0,30 mls2

5.16.2.10 Antrenarea telefericului trebuie să se deconecteze automat la punerea în
funcţiune a frâne1or.
5.17 Echipamentul de frllnare
5.17.1 Prevederi generale
5.17.1.1 Funcţie de tipul telefericului, grupul de antrenare va fi prevăzut cu frâne,
comandate independent, după cum urmează:
a) telefericele cu mers pendular şi cele cu mers în acelaşi sens vor avea grupul de
antrenare prevăzut cu cel puţin două frâne, astfel:
frână de serviciu curentă, cu comandă, automată;
frână de siguranţă cu comandă manuală.
b) telefericele cu mers pendular şi telefericele cu mers în acelaşi sens prevăzute cu
grup de antrenare, acţionate cu motoare hidrostatice, motoare cu combustie
internă trebuie să fie prevăzute cu aceleaşi echipamente de frânare arătate la lit.
a).
În cazul telefericelor (indiferent de sensul de mers) cu grup de antrenare acţionat
cu motor hidrostatic şi viteze de cel mult 3,00 mls se admite lipsa frânelor de serviciu, în
cazul când comanda de oprire (scurtcircuitarea pompei) conduce şi la frânarea
instalaţiei; asemenea situaţii vor fi justificate prin documentaţia tehnică.
5.17.1.2 La instalaţiile echipate cu mai multe frâne se vor lua măsuri, ca intrarea
acestora în funcţiune să nu se facă simultan, pentru a se evita suprasolicitarea
instalaţiei.
5.17.1.3 Frânele trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea de reglare pentru:
mărirea momentului de frânare;
mărirea jocului sabot-tambur, respectiva jocului disc-placă de apăsare, frâna
fiind deschisă;
timpul de închidere a frânei.
5.17.1.4 Frânele vor fi de tipul nonnal închis. Efortul de frânare va fi dat de greutăţi
sau elemente elastice (arcuri).
Dacă efortul de frânare este dat de elemente elastice (arcuri) trebuie asigurată
condiţia ca în cazul ruperii unuia din arcuri, momentul de frânare capabil să fie cel
52
PTR
12-2003
puţin 80% din cel iniţial; se recomandă ca la sarcina nominală, arcurile să fie solicitate
la eforturi egale cu 80% din cele admise pentru materialul din care sunt executate.
5.17.1.5 Transmisia comenzii de deschidere a frânei poate fi mecanică, hidrauiică,
pneumatică sau combinată.
La transmisiile hidraulice sau pneumatice se vor utiliza elemente (conducte,
fitinguri, organe de închidere, reglaj şi acţionare) a căror presiune nominală este cel
puţin de 3 ori mai mare decât presiunea la care urmează să lucreze.
Sarcina pe fiecare organ de lucru trebuie să se distribuie uniform.
Pentru circuitul de deschidere a frânei se admite ca presiunea să fie cel puţin de
2 ori mai mare decât presiunea la care urmează să lucreze.
5.17.1.6 La grupurile de antrenare care necesită cupluri mari de frânare (telefericele
automotoare), frânarea continuă şi constantă se va face utilizând o frână mecanică
(reguiator hidraulic sau aerodinamic) sau electromotoare de construcţie specială.
5.17.2 Elemente de ea1cul şi siguranţă
5.17.2.1 Frâna de serviciu trebuie să funcţioneze automat în momentul în care:
a) se întrerupe alimentarea cu curent electric a motorului de antrenare, indiferent
de cauză (întreruperea alimentarii cu energie electrică, scăderea tensiunii de
alimentare sub limitele admisibile, întreruperea unei faze la sistemele trifazate,
suprasarcină, respectiv creşterea curentului peste limitele admise etc.);
b) este depăşită viteză admisă a vehiculelor cu mai mult de 10% (la instalaţiile
care trebuie să fie prevăzute cu limitatoare de viteză);
c) intervine un deranjament la circuitele de securitate, control sau blocare;
d) intră în funcţiune limitatoarele de fine cursă din staţii;
e) cablul tractor intră în contact cu cablul purtător sau cu pământul, sau deraiază şi
este reţinut sub ghidajele lui inferioare (la instalaţiile la care trebuie să se
prevadă controlul acestui contact prin circuitul de blocaj, ca recomandare);
f) cablul purtător-tractor este deraiat de pe bateria cu role (la instalaţiile la care
această deraiere a cablului este controlată, prin circuitul de blocaj);
g) cablul telefonic sau cablul purtător-tractor al ramurii opuse intră în contact cu
vehiculul (la instalaţiile la care s-a prevăzut controlul acestui contact prin
circuitul de blocaj);
h) contragreutatea sau cărucioru1 de întindere ajung la sfilrşitul cursei admise;
i) nu se efectuează corect o cuplare-decuplare automată a vehiculelor la cablul
tractor sau purtător-tractor la ieşirea respectiv intrarea în staţii (la instalaţiile la
care trebuie să se prevadă controlul acestei operaţii prin circuitul de blocaj);
j) acţionează butoanele de blocaj din staţii, cantoane de pază sau de la piloni.
53
PTR 12-2003
5.17.2.2 Frâna de siguranţă trebuie să acţioneze direct asupra roţii de antrenare. Celelalte
frâne pot să acţioneze pe arborele de intrare în reductor sau pe arborii intermediari, între
ultimul cuplaj elastic şi roata de antrenare.
5.17.2.3 În cazul utilizării unei transmisii hidrostatice (folosindu-se motoare
hidrostatice) prevăzute cu frâne, închiderea şi deschiderea frânelor trebuie să fie
condiţionată de oprirea, respectiv pornirea motoru1ui hidrostatic, ca şi în cazul
acţionarii electrice. Frâna va fi amplasată în lanţul cinematic al antrenării, între ultimul
cuplaj elastic şi roata de antrenare.
5.17.2.4 Fiecare din frânele telefericelor cu mers pendular trebuie să aSigure o
decelerare de minim 0,50 rn/s2
, dar nu mai mare de 1,25 rn/s2

5.17.2.5 Fiecare din frânele telefericelor cu mers în acelaşi sens, având vehiculele cu
cuplare–d.ecuplare automată în staţii, trebuie să asigure o decelerare de minim
0,1 (v + 1) rn/s2
, dar nu mai mică de 0,20 rn/s2
, respectiv de maxim 0,5 (v +1) rn/s2
, dar
nu mai mare de 2,00 rn/s2
, unde:
v = viteza de exploatare a telefericului, în rn/s.
5.17.2.6 La telefericele cu mers în acelaşi sens având vehiculele cu cuplare fixă la
cablul purtător-tractor, decelerarea minimă va fi cea prevăzută la punctul 5.17.2.5, iar
cea maximă de 0,25 (v + 1) rn/s2
, dar nu mai mare de 1,25 rn/s2

5.17.2.7 Momentul de frânare nu trebuie să scadă cu mai mult de 25% pentru o uzură
de 1 mm din grosimea căptuşelii frânei. Compensarea uzurii căptuşelii frânei sau plăcii
de presiune trebuie să fie posibilă fără demontarea frânei.
5.17.2.8 Momentul de frânare capabil al frânelor se va alege astfel încât să se asigure
raportul:
M
~”,k,unde:
M,
Ml’N= momentul de frânare capabil al frânei;
M, = momentul static determinat cu încărcarea cea mai defavorabilă;
k = 1,50 – coeficient de siguranţă la frânare.
5.17.2.9 Elementele componente ale frânelor trebuie dimensionate pentru un coeficient
de siguranţă la sarcina statică de minim 5 în raport cu rezistenţa de rupere a
materialului. La dimensionarea frânelor se va ţine seama de încălzire.
5.17.2.10 Între circuitul de alimentare al motoru1ui şi frâna de serviciu trebuie să se
prevadă o interblocare electrică automată, astfe 1 ca orice acţionare a frânei menţionate
să conducă automat la întreruperea alimentării motoru1ui.
Alimentarea motoru1ui trebuie să fie precedată sincronizat şi automat de
deschiderea frânei de serviciu; posibilitatea de comandă separată a deschiderii frânei
de serviciu, independent de alimentarea motoru1ui, este interzisă.
5.17.2.11 Între circuitul de alimentare al motoru1ui şi frânele de siguranţă ale grupului
de antrenare, trebuie să existe o interblocare electrică automată astfel ca orice acţionare
a uneia din frânele menţionate să conducă automat la întreruperea alimentării
motoru1ui.
54
PTR
12-2003
Posibilitatea de alimentare a motorului fără ca frâna de siguranţă să fie complet
deschisă este interzisă.
5.17.2.12 Traductoarele electrice de comandă sau blocare (microcontacte etc.) montate
la frânele de serviciu şi de siguranţă se vor amplasa astfel încât să fie acţionate de
elementele de execuţie ale acestora.
5.18 Echipamentul electric
5.18.1 Generalităţi
5.18.1.1 La proiectarea, execuţia, exploatarea şi întreţinerea părţii electrice respectiv la
alegerea echipamentelor şi aparatelor folosite pentru instalaţia electrică a telefericelor
se vor respecta, pe lângă prevederile prescripţiei tehnice şi prevederile corespunzătoare
din standardele, normele interne şi normativele specifice în vigoare.
5.18.1.2 Echipamentul electric al telefericului se compune din:
echipamentul electric de alimentare şi racordare la sursa de curent;
echipamentul electric de acţionare, comandă şi protecţie;
instalaţii şi componente de securitate;
instalaţii şi aparate de semna1izare, telecomunicaţie şi măsură;
echipamentul electric pentru iluminat, încălzire, ventilaţie şi condiţionarea
aerului.
5.18.1.3 Prescripţia tehnică se referă la echipamentul şi aparatajul electric destinat să
funcţioneze în condiţii normale de mediu. Pentru cazul funcţionării în altfel de medii
(toxice, corosive, cu pericol de incendiu sau explozie etc.) vor fi respectate atât
condiţiile prevăzute în prescripţia tehnică cât şi condiţiile tehnice suplimentare
specifice mediului, care să asigure funcţionarea corespunzătoare a echipamentului şi
aparatajului menţionat, în depline condiţii de securitate; condiţiile tehnice suplimentare
vor fi incluse în documentaţia de execuţie, respectiv în desenul tip de ansamblu şi în
cartea telefericului-partea de construcţie.
5.18.1.4 Materialele electrice utilizate în construcţia telefericelor trebuie să corespundă
standardelor şi normelor interne în vigoare.
5.18.2 Ecbipamentnl electric de alimentare şi racordare la sursa de curent
5.18.2.1 Telefericele pot fi alimentate cu curent electric direct de la reţeaua de
utilizare industrială sau publică cu tensiunea în limita admisă de normativele în
vigoare, de la un transformator de forţă propriu sau comun şi altor instalaţii sau de la
o sursă de curent propriu (grup electrogen etc.).
5.18.2.2 Coloanele de alimentare electrică pot fi aeriene (pe stâlpi) sau subterane; se
recomandă ca acestea să fie pe cât posibil subterane.
5.18.2.3 Circuitul de alimentare al fiecărui teleferic, care pleacă de la un acelaşi tablou
electric general, trebuie să fie prevăzut, în cabina postului de comandă aproape de
pupitrul de comandă, cu un automat principal de comandă şi protecţie şi cu un
55
PTR 12-2003
întreruptor manual de intervenţie (separator de curent), aceasta din urmă fiind montat
înaintea întreruptorului automat.
5.18.2.4 Nu se admit racordări sau branşamente de la surse de curent cu caracter
provizoriu sau improvizate.
5.18.2.5 Curentul de alimentare al telefericelor poate fi alternativ sau continuu.
Curentul continuu poate fi obţinut fie de la un grup electrogen propriu, fie de la
reţeaua de curent alternativ cu ajutorul unui convertizor sau a unui redresor de curent.
Tensiunile şi frecvenţa pentru curentul alternativ şi tensiunile pentru curent
continuu sunt admise în limita normativelor în vigoare.
5.18.2.6 Circuitele electrice de tensiuni joase care pleacă din tabloul electric general
vor fi prevăzute, după caz, cu transformatoare de forţă.
5.18.3 Echipamentul electric de acţionare, comandă şi protecţie
5.18.3.1 Motoarele electrice trebuie să fie de o construcţie corespunzătoare regimului şi
mediului de lucru stabilit prin documentaţia tehnică. Din punct de vedere al execuţiei
motoarele electrice trebuie să corespundă standardelor şi normelor în vigoare.
5.18.3.2 Toate dispozitivele de comandă, ca pârghii, roţi de comandă, manete, butoane
etc. vor purta indicaţii clare asupra scopului şi sensului de acţionare, în vederea
excluderii oricăror confuzii sau manevrări greşite se admite utilizarea unor simbolizări
sugestive (săgeţi, figuri etc.).
5.18.3.3 Acţionarea manetelor, roţilor de comandă etc. ale aparatelor electrice trebuie să
se poată face cu efort redus; poziţia de zero a controlerelor sau reostatelor trebuie să fie
distinctă de restul poziţiilor şi uşor sesizabilă, ca şi trecerea de pe o poziţie pe alta.
Poziţiile extreme în ambele sensuri vor fi limitate prin opritoare.
5.18.3.4 Tensiunile de alimentare ale motoarelor electrice în curent alternativ şi în curent
continuu vor fi în limita admisă de normativele în vigoare.
5.18.3.5 Tensiunea de comandă va fi, de regulă, cel mult 40 V. Se admite şi tensiunea de
comandă de 220 V, dacă se iau măsurile necesare de protecţie în conformitate cu
standardele şi normativele în vigoare.
5.18.3.6 Punctul de comandă trebuie amplasat astfel încât să permită, pe cât posibil,
observarea întregului traseu. Se va asigura, supravegherea sosirii şi plecării vehiculelor
din staţii, încărcarea şi descărcarea vehiculelor cu prindere fixă pe cablu, cuplarea şi
decuplarea vehiculelor de pe cablu în staţii precum şi aparatele de semnalizare, măsură
şi manevră ale instalaţiei.
5.18.3.7 Motoarele electrice ale telefericelor şi circuitele de comandă, semnalizare,
iluminat etc. vor fi protejate împotriva suprasarciuilor şi scurtcircuitelor în conformitate
cu normativele în vigoare .
5.18.3.8 Protecţia motoarelor electrice la suprasarcini şi scurtcircuite şi protecţia
instalaţiei electrice în ansamblu la tensiunea minimă sau nulă se realizează prin
56
PTR
12-2003
intennediul întreruptoru1ui automat, care trebuie să deconteze de la reţea în mod
automat sau la comandă, întreaga instalaţie electrică pe care o protejează.
5.18.3.9 Întreruptoru1 automat trebuie să declanşeze sub acţiunea releelor, termice sau
electromagnetice de protecţie şi la dispariţia sau la scăderea tensiuuii sub 35% din
tensiunea nominală. Reanc1anşarea lui nu trebuie să fie posibilă decât dacă toate manetele
aparatelor de comandă se găsesc pe poziţia zero şi toate condiţiile electrice în
vederea pomirii sunt îndeplinite.
5.18.4 Instalaţii şi componente de securitate
5.18.4.1 Telefericele trebuie să fie echipate cu instalaţii şi componente de securitate
care să asigure oprirea automată a telefericului în orice situaţie care ar prezenta
pericol în funcţionare.
5.18.4.2 Telefericele cu mers pendular vor fi prevăzute cu instalaţie electrică de blocaj
care să oprească automat funcţionarea lor în cazul când cablul tractor a deraiat de pe
role; această prevedere nu este obligatorie dacă telefericul este echipat cu dispozitive
pentru readucerea automată în canalul rolelor a cablului deraiat.
Telefericele bicablu cu mers în acelaşi sens se vor prevedea, pe piloni, cu
dispozitive de susţinere şi ghidare a cablurilor tractoare care să elimine posibilitatea
deraierii; aceste dispozitive se vor monta sub nivelul inferior de trecere a vehiculelor.
5.18.4.3 Pentru reţinerea cablului purtător-tractor deraiat spre exterior trebuie să se
prevadă console de reţinere, montate pe cadrul bateriei cu role; la fiecare pereche de
role trebuie prevăzută câte o consolă având canalul bine prelucrat, pentru a nu
deteriora cablul deraiat, iar marginea. exterioară curbată în sus. Consolele nu trebuie să
împiedice trecerea liberă a vehiculelor înclinate transversal, spre interioru1liniei, cu un
unghi de 8°. Telefericele monocablu, vor fi prevăzute şi cu instalaţie electrică de
blocare a funcţionării telefericului în cazul când cablul a deraiat.
În cazuri excepţionale, justificate prin proiect, se pot prevedea cantoane de
pază care trebuie să fie echipate cu butoane de acţionare a instalaţiei electrice de
blocare.
5.18.4.4 Pentru evitarea deraierii cablului purtător-tractor către interioru1liniei, canalul
rolelor se va executa conform prevederilor pct. 5.10.10.8. Pe partea interioară a
cadrului bateriei se vor monta elemente metalice cu faţă plană sau semirotundă care să
împiedice deraierea spre interioru1liniei.
5.18.4.5 În cazul pilonilor de tensiune ai telefericelor monocablu se vor respecta
prevederile înscrise la pct. 5.10.10.11.
5.18.4.6 Pilonii telefericelor cu mers pendular vor fi prevăzuţi cu ghidaje care să
limiteze înclinarea transversală a vehiculelor. Ghidajele vor fi racordate la extremităţi,
astfel încât eventualul contact al vehiculului cu ghidajul să se facă fără şocuri;
racordarea se va face şi în plan vertical (aproximativ paralel cu curbura sabotului),
astfel încât zona de contact a vehiculului cu ghidajul să fie precis determinată. Se vor
prevedea măsuri care să facă posibilă alunecarea vehiculului pe ghidajul menţionat,
în momentul contactului cu sabotul.
57
PTR 12-2003
5.18.4.7 Funcţionarea instalaţiei cu motorul de acţionare decuplat, în afara cazului
când funcţionează cu motorul de rezervă, este interzisă.
5.18.4.8 Telefericele vor fi prevăzute cu un dispozitiv de control automat al vitezei
de deplasare (limitator de viteză) care să semnalizeze şi să comande automat oprirea
instalaţiei în cazul depăşirii vitezei nominale, astfel:
la telefericele monocablu, limitatorul de viteză trebuie să comande automat
oprirea instalaţiei la o depăşire a vitezei nominale cu peste 15%;
la telefericele bicablu, cu mers în acelaşi sens, sau cu mers pendular,
limitatorul de viteză trebuie să semnalizeze şi să comande oprirea automată
a instalaţiei la depăşirea vitezei nominale cu peste 10%.
Se exceptează de la echiparea cu limitator de viteză, instalaţiile, care sunt
astfel proiectate încât în orice situaţie de funcţionare nu este posibilă depăşirea
vitezei cu mai mult de 10%.
5.18.4.9 Instalaţiile şi componentele de securitate cuprind circuite electrice de
control automat (control preventiv) al asigurării tuturor condiţiilor necesare pentru
punerea în funcţiune şi un circuit electric de blocare, pentru oprirea automată a
instalaţiei în situaţia care ar prezenta pericol de avarii sau accidente.
5.18.4.10 Circuitele electrice de control automat trebuie să verifice:
excluderea posibilităţii punerii simultane în funcţiune a motorului de
acţionare şi a motorului de rezervă;
existenta presiunii nominale de ulei sau funcţionarea pompelor de ungere,
la dispozitivele de antrenare prevăzute cu ungere sub presiune sau în circuit
forţat;
existenţa presiunii nominale de aer, la instalaţiile unde frâna de siguranţă,
este acţionată cu aer comprimat;
punerea în funcţiune a grupului electrogen sau a grupului Ward-Leonard,
dacă antrenarea se face printr-un astfel de sistem;
uzura făIcilor frânelor (ferodourilor), la telefericele cu mers pendular, dacă
această uzură atrage după sine o diminuare a forţei de frânare; această
prevedere are caracter de recomandare;
contactele releelor de protecţie la suprasarcină ale motorului principal de
acţionare;
contactele care sesizează poziţia frânelor;
existenţa în funcţiune a dispozitivului cu program prestabilit la telefericele
cu mers pendular (în cazurile când prin proiect se prevede funcţionarea
automată cu program prestabilit);
contactele dispozitivului de control al vitezei de deplasare;
contactele de interblocare a grupului de antrenare principal faţă de cel de
rezervă şi invers, când unul din ele funcţionează;
contactele dispozitivelor de control al cuplării şi decuplării vehiculelor în
staţii;
contactele dispozitivelor de control ale liniei (controlul stabilităţii cablului
tractor sau purtător-tractor pe role);
contactele dispozitivelor de control ale liniei (controlul stabilităţii cablului
tractor sau purtător-tractor pe role şi controlul rezistenţei de izolare a
acestora faţă de cablul purtător (sau pământ) dacă ele sunt izolate din punct
de vedere electric de aceste elemente);
58
PTR
12-2003
contactele de rme cursă ale vehiculelor pentru telefericele cu mers
pendular;
contactele de rme cursă ale contragreutăţii sau căruciorului de întindere al
cablului tractor sau purtător-tractor;
contactele butoanelor de oprire a instalaţiei; toate butoanele vor acţiona atât
prin întrerupere, cât şi prin punere la pământ, prin intermediul a două
contacte separate;
contactele altor circuite şi componente de securitate prevăzute prin
documentaţia tehnică, suplimentar fată de cerinţele prescripţiei tehnice, ca
urmare a unor particularităţi ale telefericului.
5.18.4.11 Circuitul de blocare trebuie să funcţioneze pe principiul curentului de
repaus, în sensul că orice întrerupere în circuitul respectiv să conducă la oprirea
automată a telefericului.
5.18.4.12 Circuitele de control şi blocare funcţionând cu curent de repaus trebuie să
declanşeze la o intensitate mai mică de 80% din curentul nominal şi la o punere la
pământ printr—{) rezistenţă de trecere de maxim 500 ohmi.
5.18.4.13 Rezistenţa de izolaţie a circuitelor de blocaj şi telefonice, faţă de prizele de
pământ trebuie să fie cel puţin 20 de ohmi în condiţiile meteorologice cele mai
defavorabile.
5.18.4.14 La telefericele cu mers în acelaşi sens, circuitele de control şi blocare pot
fi comune.
5.18.4.15 La extremităţile cursei elementelor care se deplasează în cadrul
dispozitivelor de întindere (cărucioare sau contragreutăţi), se vor prevedea limitatoare
de rme cursă, după care se vor monta opritoare mecanice. Poziţia opritoarelor
mecanice şi a limitatoarelor de fine cursă va fi stabilită prin documentaţia tehnică.
5.18.4.16 Pentru cuplarea şi decuplarea vehiculelor în staţii se vor prevedea ghidaje
pentru conducerea corectă a acestora în zonele de cuplare-decuplare. De asemenea
telefericul va fi echipat cu un dispozitiv pentru semnalizarea optică şi acustică a
lansării vehiculelor pe linie.
Pentru reţinerea vehiculelor care n-au cuplat corect, cablul purtător sau
purtător-tractor va avea o porţiune orizontală sau înclinată în sens ascendent faţă de
staţie, pe o lungime de minim 1,50 ori distanţa de frânare, măsurată începând de la
ieşirea din staţie.
5.18.4.17 În cazuri justificate prin documentaţia tehnică, telefericele cu mers pendular
vor fi prevăzute cu un dispozitiv cu program prestabilit, care să asigure în mod
automat:
acceleraţia prescrisă la pornire;
menţinerea constantă a vitezei nominale;
reducerile de viteză necesare înaintea intrării vehiculelor în staţii şi, după caz,
înaintea trecerii peste piloni;
oprirea instalaţiei la sosirea ambelor vehicule în staţii.
Dacă telefericul funcţionează cu motorul de rezervă, trebuie să fie asigurat cel
puţin: controlul automat al vitezei la intrarea vehiculelor în staţii, al opririi instalaţiei la
59
PTR 12-2003
sosirea ambelor vehicule în staţii şi ori de câte ori intră în funcţiune frâna de siguranţă
sau serviciu, acţionate manual sau automat.
5.18.4.18 Execuţia programului prestabilit în zonele cu reduceri de viteză şi de oprire
a instalaţiei la intrarea vehiculelor în staţii trebuie să fie supravegheată permanent de
către mecanicul trolist de la postul său de comandă. În acest scop, telefericele cu mers
pendular vor fi prevăzute cu un buton de control al supravegherii, montat la piciorul
mecanicului trolist; dacă acest buton nu se menţine apăsat pe toată lungimea zonelor
menţionate, telefericul trebuie să se oprească automat din funcţiune.
5.18.4.19 Telefericele cu mers în acelaşi sens cu vehiculele cu cuplare şi decuplare în
staţii vor fi prevăzute cu un dispozitiv mecanic echipat cu contact electric, care să
împiedice pornirea instalaţiei în sens contrar celui normal de exploatare.
5.18.4.20 Dacă instalaţia complet încărcată are tendinţa de a-şi schimba sensul de
mişcare după oprire, se va prevedea un dispozitiv de blocare împotriva mersului
înapoi. Această prevedere se va realiza numai la telefericele cu mers în acelaşi sens ale
vehiculelor cu cuplare şi decuplare în staţii.
5.18.5 Instalaţii şi aparate de semnalizare, telecomunicaţie şi măsură
5.18.5.1 Telefericele trebuie să fie echipate cu instalaţii şi dispozitive de semnalizare
acustică cu acţionare manuală a comenzilor de exploatare (de exemplu pentru pornire,
oprire în caz de pericol), semnalizări optice automate de exploatare, semua1izări
acustice şi optice automate de avertizare (prevenire), semua1izări acustice şi optice de
avarie sau deranjamente precum şi cu mijloace de telecomunicaţie.
5.18.5.2 Prin instalaţiile electrice de semnalizare trebuie să se asigure:
semnalizări (semnale) acustice de exploatare;
semua1izări optice de exploatare;
semua1izări acustice şi optice de avertizare (prevenire);
semua1izări acustice şi optice de avarie sau deranjamente.
5.18.5.3 La toate peroanele de încărcare–descărcare din staţii, precum şi la toate
cantoanele de pază de pe traseu, se vor monta dispozitive acustice de semua1izare (de
exemplu: sonerii, claxoane).
Acţionarea semnalizării se va face manual şi va servi la transmiterea printr-un
cod stabilit, a avertizării de pornire, oprire, pericol etc.
Dispozitivele acustice de semnalizare vor fi astfel amplasate în staţii şi pe
traseu încât personalul de exploatare să aibă posibilitatea confirmării imediate a
recepţionării semnalelor.
5.18.5.4 La postul sau pupitrul de comandă trebuie să se monteze cel puţin
următoarele aparate de măsură:
a) pentru toate tipurile de instalaţii:
voltmetru comutator pentru măsurarea tensiunii pe toate fazele reţelei
electrice de alimentare;
ampermetru pentru măsurarea curentului absorbit de motorul principal de
antrenare;
60
PTR
12-2003
b) pentru telefericele cu mers pendular se va monta tahometru pentru măsurarea
vitezei de deplasare a cablului tractor sau purtător-tractor, gradat în mls; pe
sticla aparatului se vor marca vizibil, fără a împiedica citirea corectă, viteza
maximă admisă în exploatare, viteza în zonele de intrare în staţii şi, după caz,
viteza la trecerea peste piloni;
c) la telefericele cu motorul de antrenare electric de curent continuu, se va mai
prevedea un voltmetru pentru măsurarea tensiunii sursei de alimentare a
acestuia;
d) la telefericele care au un grup generator Ward-Leonard, ca sursă de curent
continuu pentru alimentare a motorului se vor mai prevedea:
voltmetru pentru măsurarea tensiunii curentului de excitaţie;
ampennetru pentru măsurarea curentului absorbit de motorul de antrenare
al grupului Ward-Leonard.
5.18.5.5 Lămpile de semnalizare, montate la postul sau pupitrul de comandă, vor
semnaliza optic următoarele:
a) pentru toate tipurile de instalaţii:
integritatea circuitului de blocare (existenţa condiţiilor de punere în
funcţiune şi funcţionare normală);
oprirea instalaţiei ca urmare a declanşării unui circuit de control sau
blocare;
oprirea instalaţiei ca urmare a declanşării întreruptorului automat de
protecţie a motorului de antrenare, la tensiune minimă, suprasarcină sau
scurtcircuit;
acţionarea pompelor de serviciu;
acţionarea frânei de siguranţă;
cuplarea motorului de rezervă la instalaţia de antrenare.
b) pentru telefericele cu mers pendular în afara celor indicate la pct. a), se vor
mai senmaliza:
starea de funcţionare a grupului electrogen sau Ward-Leonard, când
acţionarea se face prin astfel de sisteme;
sensul de mers al vehiculelor.
5.18.5.6 Telefericele cu mers pendular se recomandă să fie echipate cu indicator de
poziţie a vehiculelor în lungul liniei, care se va amplasa astfel încât să fie vizibil de
la postul de comandă.
5.18.5.7 Se recomandă ca instalaţia de semnalizare de avertizare (prevenire) să
acţioneze optic şi acustic în următoarele situaţii:
viteza admisă în exploatare este depăşită;
viteza vântului atinge trei pătrimi din viteza maximă admisă în exploatare;
vehiculele se apropie de staţii sau de pilonii la care sunt prevăzute restricţii
de viteză, la telefericele cu mers pendular, această semnalizare se va
executa numai acustic.
61
PTR 12-2003
Oprirea semnalului acustic se va putea face printr-un buton special destinat in
acest scop sau prin apăsarea butonului de control al supravegherii execuţiei
programului prestabilit.
Semnalul optic va trebui să rămână in funcţiune pe toată durata menţinerii
cauzei care a declanşat semnalizarea de avertizare.
5.18.5.8 Instalaţia de semnalizare de avarie va acţiona optic şi acustic la oprirea
telefericului in toate cazurile când a acţionat circuitul de blocare prin circuitele de
control sau prin contactele componentelor de securitate pe care le controlează.
Semnalizarea acustică de avarie trebuie să fie prevăzută cu posibilitatea de a fi
oprită manual, după ce a avertizat, fără insă a se anula şi semnalizarea optică care o
insoţeşte şi care va trebui să rămână in funcţiune până la inlăturarea avariei.
După oprirea semnalizării acustice instalaţia trebuie să revină automat in
situaţia de a semnaliza acustic o nouă avarie, indiferent dacă prima avarie a fost sau nu
inlăturată.
5.18.5.9 Aparatele de măsură şi lămpile de semnalizare vor fi prevăzute cu etichete.
Ecranullămpiior de semnalizare trebuie să fie:
verde, pentru funcţionarea normală;
galben, pentru semnalizarea de avertizare (prevenire);
roşu, pentru semnalizarea de avarie sau deranjament;
albastru, pentru alte semna1izări (sens de mers, poziţia vehiculelor etc).
5.18.5.10 Se recomandă folosirea soneriilor pentru semnalizarea acustică şi respectiv
a hupelor (claxoanelor) pentru semnalizarea acustică de avarie.
5.18.5.11 La telefericele unde circuitele de control şi blocare sunt organizate separat,
se recomandă prevederea unor instalaţii simple care prin comutare manuală să permită
localizarea deranjamentelor.
5.18.5.12 Se recomandă ca telefericele care au peste 9 piloni echipaţi cu dispozitive de
siguranţă împotriva deraierii cablului tractor sau purtător-tractor să fie prevăzute cu
instalaţii care să permită localizarea declanşării.
5.18.5.13 La telefericele cu mers pendular, in afara sistemului de comandă pe
funcţionare automată cu program prestabilit, se va prevedea şi un sistem de comandă
cu reglaj manual, care să permită asigurarea funcţionării telefericului cu motorul la
viteză nominală in cazul când sistemul de comandă automată nu funcţionează; in
această situaţie, instalaţiile şi dispozitivele de siguranţă, semnalizare şi telecomunicaţie
trebuie să fie integral in funcţiune.
5.18.5.14 Postul de comandă, staţiile şi cantoanele de pază vor fi in permanenţă in
legătură telefonică de exploatare.
Telefonul de exploatare trebuie să funcţioneze şi in cazul intreruperii
circuitului de alimentare a telefericului.
5.18.6 I1uminatul telefericului
5.18.6.1 încăperile staţiilor telefericelor pentru materiale vor fi iluminate natural şi
artificial in condiţiile prevăzute de standardele in vigoare. Se va acorda o atenţie
62
PTR
12-2003
deosebită iluminării corespunzătoare a punctelor in care are loc prinderea şi
desprinderea vehiculelor de cablu sau incărcarea şi descărcarea acestora.
5.18.6.2 Instalaţiile prevăzute să funcţioneze şi pe timp de noapte vor fi dotate cu
iluminat de siguranţă; alimentarea acestuia trebuie făcută printr-o reţea separată de la o
sursă independentă de energie, de rezervă, care poate fi:
– baterie de acumulatoare;
– acumulatoare locale (luminoblocuri);
– grup electrogen.
Trecerea alimentării de la sursa normală la cea de rezervă trebuie să se facă
automat.
5.18.6.3 Iluminatul de siguranţă va asigura marcarea tuturor căilor de evacuare a
personalului de serviciu prin indicatoare luminoase precum şi continuarea lucrului la
postul de comandă şi in sala maşiuilor.
5.19 Măsuri de protecţie impotriva tensiunilor de atingere, a supratensiunilor
atmosferice şi de pază contra incendiilor
5.19.1 Instalaţiile electrice de iluminat, de forţă, de automatizare precum şi instalaţiile
de curenţi slabi se vor proiecta şi executa in conformitate cu normativele şi standardele
din domeuiu.
5.19.2 Pentru evitarea accidentelor prin atingere directă a elementelor aflate sub
tensiune se vor aplica următoarele măsuri:
– izolarea electrică;
– utilizarea tensiunilor reduse;
– folosirea mijloacelor individuale de protecţie.
5.19.3 Pentru evitarea accidentelor prin atingere indirectă in instalaţiile alimentate din
reţele legate la pământ se vor aplica următoarele măsuri:
– folosirea tensiuuilor reduse;
– protecţia prin legare la nul şi suplimentar la pământ.
Proiectarea, execuţia şi verificarea instalaţiei de protecţie împotriva tensiunilor
de atingere se vor face in conformitate cu prevederile standardelor in vigoare.
5.19.4 Toate elementele metalice din staţii care in mod accidental pot fi puse sub
tensiune, vor trebui să fie conectate la instalaţia de legare la pământ.
5.19.5 Staţiile vor fi prevăzute cu instalaţii de paratrăsnet, in conformitate cu
normativele în vigoare din domeniu.
Cablurile şi piesele metalice ale liniei care nu sunt cuprinse in circuitele de
control sau blocare, trebuie să fie legate direct şi permanent la priza de pământ.
5.19.6 Ca priză de pământ in instalaţiile de protecţie şi paratrăsnet se vor folosi în
primul rând prizele naturale.
5.19.7 Valoarea rezistenţei de dispersie a unei prize de pământ va fi de cel mult:
63
PTR 12-2003
– 1 ohm, pentru prize de pământ naturale sau artificiale folosite pentru
protecţia comună a instalaţiilor, echipamentelor electrice şi de
paratrăsnet;
– 4 ohmi, pentru instalaţiile şi echipamentele electrice cu tensiunea
până la 1 OOOV, conectate la o reţea cu punctul neutru legat la
pământ;
– 4 ohmi, pentru prize de pământ naturale aferente instalaţiilor de
paratrăsnet;
– 10 ohmi, pentru prize de pământ artificiale aferente instalaţiilor de
paratrăsnet.
Proiectarea, execuţia şi verificarea prizelor de pământ naturale şi artificiale se
vor face în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare.
5.19.8 Măsurile concrete de prevenire şi stingere a incendiilor se vor adopta în
conformitate cu normativele în vigoare din domeniu.
6 MATERIALE METALICE ŞI NEMETALICE
6.1 Materialele metalice folosite pentru construirea, montarea şi repararea
construcţiilor metalice portante ale telefericelor pentru materiale inclusiv materialele
pentru sudare trebuie să corespundă condiţiilor tehnice, de recepţie, marcare, livrare şi
documentelor de garanţie prevăzute de standardele sau normele în vigoare.
Materialele trebuie să fie însoţite de buletine de calitate.
6.2 Pentru elementele portante ale construcţiilor metalice se vor folosi oţeluri
calmate. În funcţie de importanţa elementului, temperatura de lucru şi gradul de
solicitare al acestuia, pentru grosimi până la 12 mm se pot utiliza şi oţeluri necalmate.
În cazul executării elementelor portante în construcţie sudată, mărcile de oţel
trebuie să aibă sudabilitate garantată.
6.3 La alegerea materialelor se va ţine seama de condiţiile de lucru (mărimea şi
felul solicitărilor, temperatura de lucru, importanţa elementului respectiv în
funcţionarea normală şi în condiţii de securitate a instalaţiei etc.), precum şi de factorii
tehnologici şi economici.
6.4 Proiectantul este răspunzător de alegerea materialelor de bază şi de adaos,
precum şi de stabilirea tratamentelor termice şi termochimice, analizelor, încercărilor
şi controalelor distructive şi nedistructive necesare; acestea se vor înscrie atât în
desenul tip de ansamblu cât şi în desenele de execuţie.
Nu se admite înlocuirea materialelor prevăzute în documentaţia tehnică fără
acordul scris al proiectantului instalaţiei respective; acordul scris al proiectantului este
obligatoriu chiar dacă se folosesc materiale care au calităţi superioare celor prevăzute
în documentaţia tehnică.
6.5 Materialele de adaos folosite la sudare trebuie să fie astfel alese încât să
corespundă materialului de bază, procedeului de sudare şi să asigure cusăturii sudate
proprietăţi cel puţin egale cu ale materialului de bază.
64
PTR
12-2003
6.6 Materialele de adaos folosite la sudare trebuie să fie insoţite de certificate şi să
corespundă in ceea ce priveşte condiţiile tehnice, regulile pentru verificarea calităţii,
marcarea, livrarea şi documentele, prevederilor standardelor in vigoare.
6.7 Fluxurile utilizate la sudare vor fi alese corespunzător materialelor de bază şi
de adaos, astfel incât să asigure obţinerea unor îmbinări sudate cu proprietăţi cel puţin
egale cu ale materialului de bază.
6.8 Pentru construcţiile metalice nituite se vor folosi nituri corespunzătoare
materialului elementelor care se îmbină şi care vor fi precizate prin documentaţia de
execuţie in ceea ce priveşte tipul şi marca materialului.
6.9 Şuruburile folosite la fixarea sau asamblarea elementelor construcţiilor
metalice vor avea caracteristicile mecanice precizate in documentaţia tehnică, conform
standardelor in vigoare.
Pentru asamblări importante se vor utiliza şuruburi de păsuire sau şuruburi cu
gâtstriat.
6.10 F onta este admisă numai pentru executarea pieselor slab solicitate in
exclusivitate la compresie; este interzisă folosirea fontei la executarea elementelor
supuse la solicitări dinamice a căror valoare poate depăşi 50% din valoarea solicitărilor
statice.
6.11 Aliajele neferoase şi masele plastice pot fi utilizate numai in măsura in care
calităţile lor (inscrise in buletinele de calitate care le însoţesc) satisfac cerinţele de
solicitare statică sau dinamică.
6.12 Elementele portante ale telefericului pentru materiale vor fi stabilite de
proiectant şi vor fi inscrise in lista prevăzută in desenul tip de ansamblu.
7 ECIDPAMENTE ŞI INSTALAŢII PROVENITE DIN IMPORT
7.1 Pentru introducerea pe piaţă in România a telefericelor pentru materiale
provenite din import este necesară eliberarea de către ISCIR-1NSPECT a unui (unei)
document/dovezi pentru luare in evidenţă.
7.2 Documentul/dovada pentru luare in evidenţă a telefericelor pentru materiale va
fi eliberat(ă) in conformitate cu reglementările ISCIR în vigoare la data efectuării
importului.
7.3 În vederea introducerii pe piaţă in România, orice teleferic pentru materiale
trebuie să indeplinească cerinţele esenţiale de securitate menţionate la capitolul 3.
8 CONSTRUIREA (MONTAREA) ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
8.1 Construirea (montarea)
8.1.1 Construirea (montarea) telefericelor pentru materiale poate fi făcută de agenţi
economici care dispun de mijloace tehnice corespunzătoare şi sunt autorizaţi de
ISCIR-1NSPECT IT in raza căreia îşi au sediul.
65
PTR 12-2003
8.1.2 Conţinutul documentaţiei necesare pentru obţinerea autorizaţiei de către agenţii
economici care construiesc (montează) teleferice pentru materiale este prezentat în
anexaB.
8.1.3 Agentul economic autorizat pentru construirea (montarea) telefericelor pentru
materiale are următoarele obligaţii:
a) să execute lucrările de construire (montare) în conformitate cu documentaţia
telmică pusă la dispoziţie de deţinător;
b) să verifice înainte de începerea construirii (montării), pentru echipamentele şi
instalaţiile a căror asamblare se realizează la locul de funcţionare,
corespondenţa echipamentului, instalaţiei sau subsistemelor primite de la
producător cu documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de deţinător şi să
consemneze rezultatele acestor verificări într-un proces-verbal pe care–l va
prezenta la verificarea telmică oficială;
c) să prezinte telefericele pentru materiale şi toate documentaţiile telmice necesare
(cartea instalaţiei-partea de construcţie şi montaj), în timpul şi la sffirşitul
construirii (montării), la verificările care se efectuează de către inspectorii de
specialitate ai ISC!R-INSPECT sau, cu împuternicire scrisă din partea ISC!RINSPECT,
de către personalul telmic de specialitate propriu autorizat pentru
verificarea lucrărilor de construire (montare);
d) să utilizeze pentru elementele de rezistenţă sudate tehnologii de execuţie şi
examinare având la bază procedee de sudare omologate în conformitate cu
prevederile prescripţiilor telmice în vigoare;
e) să folosească la lucrările de construire (montare) numai personal calificat;
sudorii vor fi autorizaţi în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în
vigoare;
f) să solicite acordul scris al proiectantului dacă în timpul lucrărilor de construire
(montare) apare necesitatea efectuării unor modificări în construcţia
telefericelor pentru materiale;
g) să monteze numai acele echipamente mecanice, electrice şi confecţii metalice
care sunt însoţite de certificate de calitate şi, după caz, de buletine de analiză,
probe şi încercări prevăzute în documentaţia de execuţie;
h) să numească personal telmic de specialitate propriu (ingineri, subingineri,
maiştri sau telmicieni) pentru verificarea lucrărilor de construire (montare);
modelul deciziei de numire a personalului este prezentat în anexa G;
i) să numească responsabil telmic cu sudura (ingineri sau maiştri), în cazul
efectuării lucrărilor de sudare la construirea (montarea) elementelor de
rezistenţă; modelul deciziei de numire a responsabilului este prezentat în anexa
G;
66
PTR
12-2003
j) să intocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă pentru lucrările de
construire (montare), conform modelului din anexa C;
k) să asigure măsurile corespunzătoare astfel incât personalul tehnic de
specialitate propriu, autorizat de ISCIR-INSPECT, să-şi poată indeplini in
bune condiţii sarcinile prevăzute la pct. 8.1.4 şi 8.1.5;
1) să execute rodajul şi probele de casă ale telefericului pentru materiale in
prezenţa deţinătorului şi să prezinte documentul justificativ la verificarea
tehnică în vederea autorizării funcţionării (la prima punere in funcţiune).
8.1.4 Personalul tehnic de specialitate autorizat de ISCIR-INSPECT pentru lucrările
de construire (montare) are următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să cunoască legislaţia, prescripţiile tehnice specifice, Colecţia ISCIR in
vigoare, şi reglementările tehnice în domeniu;
b) să respecte in cadrul lucrărilor de construire (montare) documentaţia tehnică a
producătorului şi documentaţia tehnică de montare;
c) să verifice documentaţia tehnică intocmită pentru lucrările efectuate (cartea
instalaţiei-partea de construcţie şi de montaj) sub aspectul respectării
prevederilor prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR, precum şi
concordanţa instalaţiei cu documentaţia respectivă;
d) să incheie documente de verificare tehnică în care să consemneze constatările şi
rezultatele verificărilor şi examinărilor precum şi dispoziţiile obligatorii;
e) să verifice registrul de evidenţă a lucrărilor de construire (montare) şi să
urmărească ţinerea la zi a acestuia.
8.1.5 Responsabilul tehnic cu sudura autorizat de ISCIR-INSPECT, suplimentar faţă
de cerinţele din SR EN 719:1995, are şi următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să cunoască legislaţia, prevederile prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia
ISCIR, standardele şi alte normative în vigoare privind sudarea elementelor
instalaţiilor;
b) să verifice dacă tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate
este in concordanţă cu procedeele de sudare omologate;
c) să verifice proiectul de construire (montare) inainte de executarea lucrărilor
astfel incât soluţiile adoptate să asigure condiţii optime de sudare şi verificare
iar starea de tensiuni datomte ciclului termic de sudare să fie minimă;
d) să urmărească folosirea corectă a materialelor de adaos, funcţie de materialele
de bază utilizate, in conformitate cu procedeele de sudare omologate;
67
PTR 12-2003
e) să verifice ca materialele de adaos să fie însoţite de certificate de calitate şi să
admită introducerea în lucru numai a materialelor de adaos prevăzute în
documentaţia de construire (montare);
f) să supravegheze astfel ca materialele de bază folosite să fie conforme cu
documentaţia tehnică de construire (montare);
g) să verifice modul în care se depozitează şi se introduc în lucru materialele de
adaos;
h) să participe la analiza şi stabilirea cauzelor eventualelor defecte datorate sudurii
şi să ia măsuri corespunzătoare pentru remedierea şi evitarea acestom;
i) să urmărească efectuarea verificării calităţii îmbinărilor sudate în urma
opemţiunilor de construire (montare), să verifice rezultatele obţinute şi să
vizeze documentele privind verificarea îmbinărilor sudate, care se ataşează la
cartea instalaţiei;
j) să ţină la zi evidenţa poansoanelor sudorilor autorizaţi de ISCIR-INSPECT şi a
procedeelor de sudare omologate.
8.1.6 La lucrările de montare, constructorul (montatoru1) autorizat de ISCIRINSPECT
IT va respecta Normele Tehnice de protecţia muncii specifice, Normele
Tehnice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi Legea protecţiei mediului, valabile
pe teritoriul României.
8.2 Condiţii speciale de construire şi montare
8.2.1 Tmsarea fundaţiilor pilonilor şi staţiilor se va face numai după materializarea
pe teren a axei telefericului folosind aparatură topogmfică corespunzătoare.
8.2.2 Echipamentele mecanice indicate în documentaţie ca fiind solicitate deosebit de
puternic, fie în stare statică, fie în stare dinamică, trebuie să fie supuse şi unor
examinări nedistructive şi atestate prin buletine de verificare.
Piesele şi elementele componente la care se vor executa examinări
nedistructive, felul acestor examinări, precum şi condiţiile de acceptare, vor fi
precizate de proiectant.
8.2.3 Îmbinările cablurilor prin manşoane cu compoziţie sau prin matisare se vor
executa numai de personal specializat, verificat şi atestat de unitatea care efectoează
lucrările de construire (montare) a telefericelor pentru materiale.
8.2.4 Manşoanele cu compoziţie vor fi executate conform prevederilor documentaţiei
tehnice. Proiectantul este obligat să înscrie în documentaţia tehnică, respectiv în
desenul tip de ansamblu, reţeta compoziţiei, temperaturile de lucru, precum şi
condiţiile tehnice care trebuie să fie respectate în timpul executării operaţiei.
Operaţia de mufare la construire (montaj) şi pe parcurs în exploatare, privind
turnarea compoziţiei la capetele cabluri10r tractoare ale vehiculelor şi la cablurile de
întindere ale cablurilor de frânare, precum şi la ancorarea capetelor cablurilor frânare şi
la legarea acestom la greutăţile de întindere, se va efectua în prezenţa inspectoru1ui de
68
PTR
12-2003
specialitate al ISCIR-INSPECT IT şi a personalului tehnic de specialitate autorizat de
ISCIR-INSPECT din cadrul agentului economic constructor (montator).
Cu ocazia efectuării operaţiei de mufare, în final, se va încheia un procesverbal
în acest sens, semnat de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT, de
personalul tehnic de specialitate, autorizat de ISCIR-INSPECT, din cadrul agentului
economic constructor (montator), de RSVTI al deţinătorului şi de către şeful echipei
care a executat operaţia de mufare.
8.2.5 Montarea cablurilor se va face astfel încât să fie evitată degradarea lor prin
loviri, îndoiri sau prin depunerea de impurităţi pe suprafaţa acestora. În acest scop, în
timpul derulării lor pe traseu se vor utiliza role speciale de protecţie aşezate pe sol pe
suporturi improvizate, bile din lemn sau jgheaburi din scândură, astfel încât în timpul
desfăşurării pe teren cablurile să nu intre în contact cu solul. Proiectantul, în funcţie de
traseul telefericului pentru materiale va elabora tehnologia de derulare a cablului.
8.2.6 Înainte de a se trece la derularea unui cablu nou de pe tambur se va verifica
dacă este executată înfăşurarea la capăt cu sârmă moale, pentru evitarea despletirii.
Derularea cablului se va face astfel încât să fie evitată formarea de bucle sau ochiuri.
8.2.7 Operaţia de întindere a cablurilor se va executa astfel încât tensionarea să se
facă progresiv şi uniform, fără şocuri şi forţări, în prealabil fiind necesară verificarea
funcţionării elementelor rotative în vederea asigurării unei alunecări corespunzătoare.
8.3 Rodajul
8.3.1 Constructorul (montatorul) este obligat ca după terminarea lucrărilor de
construcţie (montaj) să execute rodajul în gol şi în sarcină al instalaţiei.
8.3.2 Rodajul în gol al grupului de antrenare se poate executa la producător sau la
locul de construire (montaj), conform prevederilor documentaţiei tehnice şi în
condiţiile prevăzute de aceasta.
8.3.3 Rodajul în gol al telefericelor pentru materiale se va face cu instalaţia
funcţionând conform celor prevăzute de proiectant, timp în care se vor observa:
• înscrierea vehiculelor în gabaritele de trecere pe traseu şi în staţii;
• modul în care cablul purtător-tractor sau tractor trece prin canalul roţilor, rolelor
şi pe întreaga baterie cu role;
• sosirea şi oprirea vehiculelor în staţii;
• funcţionarea comenzii cu program prestabilit;
• funcţionarea componentelor de securitate;
• dacă lagărele rolelor şi roţilor în mişcare nu se încălzesc peste limita admisă;
• poziţia contragreutăţii de întindere, marcându-se poziţiile extreme.
8.3.4 Rodajul în sarcină al telefericelor pentru materiale va începe prin încărcarea
succesivă a vehiculelor conform prevederilor documentaţiei tehnice.
8.3.5 Constructorul (montatorul) va întocmi un caiet de rodaj în care se vor nota cel
puţin:
• felul rodajului (în gol sau în sarcină);
• orele efective de funcţionare la fiecare fază a rodajului;
69
PTR 12-2003
• defecţiuni constatate, cauzele care le-au generat şi măsurile luate;
• semnătura persoanelor desemnate să execute sau să asiste la efectuarea
rodajului.
8.3.6 Deţinătorul va asista pe toată perioada efectuării rodajului telefericului pentru
materiale. Personalul de exploatare (mecanicii trolişti) şi cel de deservire al
deţinătorului trebuie să participe în mod obligatoriu la efectuarea rodajului şi a tuturor
probelor şi verificărilor tehnice necesare punerii în funcţiune a telefericului pentru
materiale.
După terminarea rodajului se va încheia un proces-verbal.
8.3.7 Înainte de prezentarea instalaţiei la verificarea tehnică oficială în vederea
autorizării de funcţionare, montatorul împreună cu deţinătorul telefericului pentru
materiale vor efectua încercările de casă. încercările de casă se vor efectua în
conformitate cu prevederile instrucţiunilor de montaj şi încercări elaborate de
proiectant.
8.3.8 Efectuarea şi rezultatele încercărilor de casă se vor consemna într-un procesverbal,
încheiat între constructorul (montatorul) şi deţinătorul telefericului pentru
materiale, care se va anexa la cartea instalaţiei. Este interzis transportul de persoane pe
durata rodajului instalaţiei, reglajelor şi încercărilor de casă.
8.4 Marcarea
8.4.1 Constructorul (montatorul) va efectua marcarea telefericului pentru materiale în
conformitate cu prevederile documentaţiei tehnice. Marcarea se va efectua în staţia de
plecare şi trebuie să conţină cel puţin:
• tipul instalaţiei;
• denumirea şi sediul proiectantului;
• denumirea şi sediul constructorului (montatorului);
• denumirea şi sediul deţinătorului;
• capacitatea orară de transport într-un sens;
• viteza maximă de circulaţie a vehiculelor;
• capacitatea unui vehicul;
• distanţa dintre vehicule;
• anul construirii (montării).
8.4.2 Deţinătorul telefericu1ui pentru materiale trebuie să afişeze în staţii, în spaţiile
accesibile personalului, scheme explicative cu privire la:
• fluxul de circulaţie a personalului în staţii;
• modul în care se face încărcarea-descărcarea în/din vehicule;
• locul de amplasare a telefericului pentru materiale în zonă.
8.4.3 Echipamentul mecanic şi electric al telefericelor pentru materiale va fi marcat
conform standardelor şi prescripţiilor în vigoare referitoare la echipamentul respectiv.
70
PTR
12-2003
8.5 Punerea în funcţiune
8.5.1 Instalaţiile de transport pe plan înclinat, noi sau vechi montate din nou, pot fi
date în exploatare numai după obţinerea autorizaţiei de funcţionare eliberată de ISCIRINSPECTIT.
8.5.2 Înainte de punerea în funcţiune a telefericelor pentru materiale, deţinătorul
acestora trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a) să se asigure că instalaţia ce urmează a fi exploatată respectă cerinţele esenţiale
menţionate la capitolul 3;
b) să se asigure că la fiecare instalaţie sunt inscripţionate lizibil, durabil şi vizibil
cel puţin marcajele cerute la pct. 8.4;
c) să efectueze împreună cu constructorul (montatorul) rodajul, reglajele şi
încercările de casă pentru instalaţie;
d) să obţină autorizaţia de funcţionare a instalaţiei din partea ISCIR-INSPECT IT.
8.6 Autorizarea de funcţionare la prima punere în funcţiune
8.6.1 Autorizarea de funcţionare pentru instalaţia de transport pe plan înclinat se
eliberează de ISCIR-INSPECT IT.
8.6.2 În vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare, deţinătorul telefericului pentru
materiale va depune la ISCIR-INSPECT IT, în raza căreia se află montată instalaţia, o
documentaţie care va cuprinde:
a) cartea telefericului pentru materiale (partea de construcţie şi montaj);
b) certificatele de calitate pentru componentele de securitate şi pentru subsisteme;
c) procesul-verbal cu rezultatele încercărilor de casă;
d) raportul încheiat în urma efectuării analizei de securitate (în copie);
e) procedura de verificare şi întreţinere a telefericu1ui pentru materiale, care
trebuie să conţină cel puţin următoarele:
gradul de calificare al personalului tehnic de deservire şi de exploatare
(mecanici trolişti) folosit;
instrucţiuni de întreţinere;
verificări tehnice periodice;
încercările şi verificările stabilite de proiectant;
f) copie de pe documentul/dovada de luare în evidenţă eliberat(ă) de ISCIRINSPECT
(dacă este cazul);
g) un memoriu tehnic al cărui conţinut este prezentat în anexa E.
71
PTR 12-2003
8.6.3 Documentaţia menţionată la pct. 8.6.2 va fi inaintată la ISCIR-INSPECT IT, in
raza căreia se află montată instalaţia, cu adresă de însoţire prin care se solicită
autorizarea telefericului pentru materiale.
8.6.4 Documentaţia incompletă va fi inapoiată deţinătorului pentru a fi completată.
8.6.5 ISCIR-INSPECT IT, in raza căreia se află montat telefericul pentru materiale,
va stabili cu deţinătorul data la care urmează să se efectueze verificarea tehnică de
către inspectorii de specialitate.
8.6.6 Până la data stabilită pentru verificarea tehnică, deţinătorul trebuie să
pregătească telefericul pentru materiale, având incercările de casă efectuate cu
rezultate corespunzătoare, precum şi utilajul şi sarcinile pentru incercări. De asemenea,
trebuie să asigure personalul de deservire şi auxiliar necesar. De la verificarea tehnică
nu trebuie să lipsească RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT, al deţinătorului şi
personalul tehnic de specialitate pentru verificarea lucrărilor de construire (montare) al
constructorului (montatorului).
8.6.7 În cazul telefericelor pentru materiale inchiriate, la verificarea tehnică va
participa atât RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT, al deţinătorului cât şi cel din
unitatea care a inchiriat instalaţia.
8. 7 Verificarea tehnică la prima punere în funcţiune
8.7.1 Prezenta prescripţie tehnică stabileşte condiţiile minime care trebuie să fie
respectate la efectuarea verificărilor tehnice.
8.7.2 Înainte de inceperea verificării tehnice, deţinătorul va efectua instructajul de
protecţia muncii persoanelor participante la această activitate. Celelalte persoane
trebuie să fie indepărtate din raza de acţiune a telefericului pentru materiale.
Verificarea tehnică va fi condusă de către inspectorul de specialitate al ISCIRINSPECTIT.
8.7.3 Verificarea tehnică oficială trebuie să stabilească dacă:
a) există cartea telefericului pentru materiale (partea de construcţie şi montaj),
este completă şi corespunde cu telefericul pentru materiale prezentată pentru
verificarea tehnică;
b) telefericul pentru materiale a fost executat, echipat şi instalat in conformitate cu
documentaţia tehnică a acestuia;
c) telefericul pentru materiale supus la incercările şi verificările prevăzute in
prezenta prescripţie tehnică a corespuns şi funcţionează in condiţii de
securitate;
d) este asigurată intreţinerea, revizia şi supravegberea tehnică şi există personalul
de exploatare (mecanici trolişti) autorizat şi de deservire instruit;
72
PTR
12-2003
e) construcţia telefericului pentru materiale şi îmbinările demontabile şi
nedemontabile nu prezintă defecte vizibile;
t) instalaţia electrică este echipată cu dispozitivele de protecţie necesare şi este
prevăzută cu inscripţionările specifice necesare;
g) există certificatul privind măsurările împotriva tensiunilor de atingere;
h) există certificatul privind continuităţile electrice;
i) există certificatul privind rezistenţa de izolaţie;
j) telefericul pentru materiale este prevăzut cu marcajele menţionate la pct. 8.4.1
şi 8.4.2;
k) a fost elaborat regulamentul de exploatare, verificându-se prin sondaj dacă
acesta este cunoscut de mecauicii trolişti şi de către personalul de deservire;
1) există documentul (dovada) de luare în evidenţă eliberat(ă) de ISCIRINSPECT
(dacă este cazul).
8.7.4 Verificarea tehuică constă din:
a) verificarea principalelor elemente componente;
b) încercări în gol;
c) încercări în sarcină;
d) alte încercări, precizate de proiectant.
8.7.5 Verificarea principalelor elemente componente constă în urmărirea îndepliuirii
condiţiilor enumerate la pct. 8.7.3.
8.7.6 încercările în gol, în sarcină şi alte încercări se vor efectua în conformitate cu
instrucţiunile elaborate de producătorul telefericului pentru materiale sau de proiectant.
8.7.6.1 Încercarea funcţionării în sarcină se va face încărcând vehiculele după cum
urmează:
a) pentru verificarea grupului de antrenare, vehiculul sau vehiculele de pe ramura
de urcare se va (vor) încărca cu o suprasarcină de 10% peste sarcina nominală,
iar vehiculul sau vehiculele de pe ramura de coborâre va (vor) fi neîncărcat( e).
Dacă diagrama tensiunilor din cablul tractor, la roata de antrenare, indică
puterea maximă la pornire cu vehiculele aflate în alte puncte de pe traseu,
atunci verificarea se va executa ţinând seama de diagrama respectivă;
b) pentru verificarea dispozitivelor de frânare ale grupului de antrenare, vehiculul
sau vehiculele de pe ramura de coborâre se va (vor) încărca cu o suprasarcină
de 10% peste sarcina nominală, iar vehiculul sau vehiculele de pe ramura de
73
PTR 12-2003
urcare va (vor) fi neincărcat( e); frânarea se va executa când vehiculul sau
vehiculele, aflate în coborâre, se află pe panta maximă a traseului.
8.7.6.2 Cu vehiculul sau cu vehiculele incărcate ca la pct. 8.7.6.1 se vor executa una
sau mai multe curse la viteza nominală, executându-se mai multe porniri şi opriri, cu
care ocazie se vor verifica:
comportarea vehiculelor pe traseu şi in staţii;
funcţionarea corespunzătoare a grupului de antrenare şi a dispozitivelor de
frânare;
eficacitatea frânării instalaţiei;
instalaţia electrică şi de automatizare, inclusiv instalaţiile şi componentele
de securitate;
instalaţiile de semnalizare şi telecomunicaţie;
aderenţa cablului tractor pe roata de antrenare;
comportarea cablurilor pe traseu;
deplasarea contragreutăţilor;
respectarea distanţelor de gabarit pe traseu şi in staţii;
cuplarea şi decuplarea vehiculelor in staţii, la instalaţiile cu cablu tractor in
circuit inchis.
8.7.6.3 Verificarea frânării grupului de antrenare se va executa cu fiecare frână în
parte. Verificarea frânării se va face in condiţiile de incărcare menţionate la pct. 8.7.6.1
lit. b). Se vor măsura cursa şi timpul frânării, solicitându-se dacă este cazul, reglarea
frânelor.
8.7.6.4 Încercarea statică a vehiculelor se va executa in staţii prin incărcare cu o
suprasarcină de 100%. În timpul executării incercării statice se va observa dacă apar
deformaţii permanente la construcţia vehiculelor sau la suspensiile acestora.
8.7.7 Autorizarea funcţionării se acordă numai dacă la verificarea tehnică oficială se
constată indeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute in prezenta prescrlpţie tehnică.
Autorizarea funcţionării şi parametrii de funcţionare aprobaţi, precum şi data (luna şi
anul) stabilită pentru următoarea verificare tehnică periodică (la scadenţă) se inscriu
intr-un proces-verbal conform modelului din anexa D. Scadenţa următoarei verificări
nu va fi mai mare de 1 an.
8.7.8 Se interzice acordarea autorizaţiei de funcţionare pentru telefericele pentru
materiale in următoarele cazuri:
a) lipsesc sau funcţionează defectuos componentele de securitate şi subsistemele
telefericului pentru materiale;
b) grupurile de antrenare (principal şi de rezervă) nu sunt în bună stare de
funcţionare;
c) nu au fost efectuate sau nu se prezintă buletinele cu rezultatul examinărilor
nedistructive ale subsistemelor prevăzute de proiectant sau de producător;
d) rezultatele examinărilor nedistructive sunt necorespunzătoare;
74
PTR
12-2003
e) nu este asigurat personalul de exploatare (mecanici trolişti) autorizat şi
personalul de deservire instruit;
t) dispozitivele de frânare prevăzute de proiectantul telefericului pentru materiale
funcţionează defectuos sau prezintă jocuri peste limitele admise;
g) protecţia împotriva tensiunilor de atingere lipseşte sau este executată defectuos,
creând pericol de electrocutare;
h) lipsesc sau nu funcţionează dispozitivele de semnalizare optice sau acustice
prevăzute în documentaţie;
i) instalaţia electrică este executată defectuos, prezentând pericol de electrocutare;
j) dispozitivele de semnalizare şi telecomunicaţie prezintă deranjamente;
k) modul de fixare a elementelor de rezistenţă, elementelor de tracţiune şi
dispozitivelor de fIxare nu este corespunzător, putând genera avarii sau
accidente;
1) se constată fIsuri la elementele de rezistenţă;
m) sunt slăbite sau lipsesc elementele de îmbinare (şuruburi sau nituri);
n) există deformaţii permanente vizibile la construcţia metalică;
o) încercările cu sarcină şi suprasarcină nu au avut rezultate corespunzătoare;
p) lipsa mijloacelor de salvare din vehiculul de revizie;
q) suprafaţa terenului pe care este amplasat telefericul pentru materiale prezintă
denivelări sau obstacole care pun în pericol funcţionarea acesteia în condiţii de
securitate;
r) terenul pe care este amplasat telefericul pentru materiale nu asigură rigiditatea
necesară funcţionării;
s) nu sunt afIşate instrucţiunile de utilizare sau de interzicere a accesului în zonele
periculoase;
t) dacă se constată orice altă defecţiune care poate periclita siguranţa în
funcţionare;
u) nu se poate identifIca instalaţia corespunzătoare documentaţiei prezentate;
v) platformele şi accesul la telefericul pentru materiale nu asigură protecţia
utilizatorului (calitatea suprafeţelor, deformaţii, goluri, lipsă balustrade mână
curentă etc.);
75
PTR 12-2003
8.7.9 În cazul constatării deficienţelor menţionate la pct. 8.7.8 inspectorii de
specialitate le vor consemna într-un proces-verbal, încheiat în două exemplare,
originalul urmând a fi păstrat de deţiuător.
8.7.10 După acordarea autorizaţiei de funcţionare, ISCIR-INSPECT IT va elibera
cartea telefericului pentru materiale.
8.8 Verificarea tehnică periodică (Ia scadenţă) şi verificarea tehnică
neprogramată (inopinată)
8.8.1 În timpul exploatării, telefericele pentru materiale sunt supuse la termenul
scadent unor verificări tehnice periodice. Cu ocazia acestor lucrări se verifică starea
tehnică şi se acordă, după caz, autorizaţia de funcţionare în continuare. Scadenţa
următoarei verificări se stabileşte ţinându-se seama şi de starea tehnică a telefericului
pentru materiale, de condiţiile de funcţionare, de regimul de funcţionare, dar nu va fi
mai mare de l an.
8.8.2 Eliberarea autorizaţiei de funcţionare în continuare se va face conform
prevederilor prezentei prescripţii tehnice de către inspectorii de specialitate ai ISCIRINSPECTIT.
8.8.3 Verificarea tehnică periodică trebuie să stabilească, pe lângă cele menţionate la
pct. 8.7, şi dacă:
a) gradul de uzură al componentelor de securitate şi al subsistemelor nu constituie
un pericol pentru funcţionare;
b) exploatarea, întreţinerea şi revizia asigură funcţionarea telefericului pentru
materiale în condiţii de securitate;
c) registrul de evidenţă a funcţionării telefericului pentru materiale este corect
completat şi ţinut la zi.
8.8.4 Este interzisă acordarea autorizaţiei de funcţionare în continuare dacă se
constată prezenţa uneia sau mai multor deficienţe menţionate la pct. 8.7.8 şi a
următoarelor:
a) lipsa cărţii telefericului pentru materiale;
b) întreţinere necorespunzătoare;
c) gradul de uzură al componentelor de securitate şi al subsistemelor pune în
pericol funcţionarea telefericului pentru materiale.
8.8.5 Rezultatele verificării tehnice periodice se înscriu într-un proces-verbal,
conform modelului din anexa D.
8.8.6 Dacă telefericul pentru materiale nu a funcţionat mai mult de 90 de zile,
repunerea acesteia în funcţiune se va face numai după efectuarea unei verificări tehnice
de către RSVTI autorizat al deţiuătorului, cu împuternicire din partea ISCIR-
76
PTR
12-2003
INSPECT. Rezultatele verificării tehnice vor fi consemnate intr-un proces-verbal în
cartea telefericului pentru materiale-partea de exploatare, conform modelului din
anexa D, iar copia procesului-verbal va fi inaintată la ISCIR-INSPECT IT in raza
căreia se află instalaţia. Scadenţa următoarei verificări nu poate să depăşească termenul
stabilit prin ultimul proces-verbal de verificare tehnică incheiat de inspectorul de
specialitate aIISCIR-INSPECT.
8.8.7 Prevederile pct. 8.8.6 nu se aplică in cazul in care a fost depăşită scadenţa la
verificarea tehnică oficială.
8.8.8 Inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT au dreptul, ca in afara
scadenţelor, să efectueze verificări tehnice neprogramate pentru a constata indeplinirea
dispoziţiilor date privind starea tehnică a telefericului pentru materiale (remedierea
unor deficienţe sau inlocuiri de piese, altele decât cele menţionate la pct. 8.7.8), modul
de efectuare a intreţinerii şi reviziei, a exploatării, inclusiv completarea la zi a
registrului de evidenţă a funcţionării. Constatările se consemnează in registrul de
evidenţă a funcţionării sau intr-un proces-verbal, după caz, conform modelului din
anexa D. Dispoziţiile date sunt obligatorii.
8.8.9 Dacă la verificările tehnice sau incercările efectuate in timpul exploatării de
către organele proprii de supraveghere tehnică ale deţinătorului se constată deficienţe
care periclitează siguranţa in funcţionare telefericul pentru materiale va fi oprit din
funcţiune. Constatările se consemnează in registrul de evidenţă a funcţionării şi intr-un
proces-verbal, conform modelului din anexa D. O copie a procesului-verbal va fi
inaintată la ISCIR-INSPECT IT in raza căreia se află instalaţia.
8.9 Verificarea tehnică după lucrările de reparare
8.9.1 Telefericele pentru materiale care au fost supuse unor lucrări de reparare nu pot
fi date in exploatare decât după efectuarea unei verificări tehnice de către inspectorii de
specialitate ai ISCIR-INSPECT IT, în condiţiile prevăzute de prezenta prescripţie
tehnică.
8.9.2 Categoriile de lucrări de reparare care se verifică de inspectorii de specialitate
ai ISCIR-INSPECT IT sunt următoarele:
a) lucrări care au drept scop creşterea parametrilor funcţionali existenţi: viteză,
capacitate de transport etc.;
b) inlocuirea sau modificarea construcţiilor metalice portante;
c) refacerea sau remedierea îmbinărilor sudate ale elementelor de rezistenţă;
d) inlocuirea, recondiţionarea sau transformarea de principiu a grupului de
antrenare;
e) inlocuirea staţiilor sau amplasamentului iniţial al staţiilor;
f) inlocuirea dispozitivelor de frânare cu alte tipodimensiuni, care diferă de cele
prevăzute in documentaţia tehnică;
77
PTR 12-2003
g) modificarea construcţiei vehiculelor, a dispozitivelor de cuplare a acestora sau
înlocuirea vehiculelor cu altele de tip diferit;
h) modificarea de principiu a schemei electrice de acţionare;
i) modificarea instalaţiei de comandă;
j) înlocuirea totală a instalaţiei electrice;
k) înlocuirea componentelor de securitate cu alte tipodimensiuui, care diferă de
cele prevăzute în documentaţia tehuică;
1) înlocuirea subsistemelor cu alte subsisteme, care diferă de cele prevăzute în
documentaţia tehuică;
m) înlocuirea instalaţii10r de semnalizare şi telecomuuicaţie cu altele care diferă de
cele prevăzute în documentaţia tehuică;
n) înlocuirea cablului tractor, purtător-tractor, purtător sau a cablurilor de
întindere.
8.9.3 Înaintea începerii lucrărilor de reparaţii, reparatorul, cu acordul deţinătorului,
va întocmi o documentaţie de reparaţie din care să rezulte lucrările care urmează să se
efectueze precum şi condiţiile tehuice de execuţie, verificări şi încercări.
Documentaţia se va înainta de ISCIR-INSPECT IT în raza căreia se află
montată telefericul pentru materiale în vederea acceptării începerii lucrărilor de
reparaţii, numai pentru reparaţiile menţionate la pct. 8.9.2, lit. a), b), c) şi e).
Se interzice începerea lucrărilor de reparaţii fără procesul-verbal de acceptare
al ISCIR-INSPECT IT în raza căreia se află montat telefericul pentru materiale.
Procesul-verbal se întocmeşte pe un formular al cărui model este prezentat în anexa D.
În cazul lucrărilor de reparaţii prevăzute la pct. 8.9.2, lit. a), b), c) şi e), se
întocmeşte un proiect de reparaţii care se ataşează la documentaţie.
Proiectele de reparaţii pot fi întocmite de constructorul (montatorul) sau
reparatorul instalaţiei sau de un proiectant autorizat de ISCIR-INSPECT care îşi
asumă responsabilitatea.
ISCIR-INSPECT IT poate solicita documente din care să rezulte că lucrările
care se vor efectua la instalaţie vor fi corespunzătoare.
8.9.4 În vederea efectuării verificării tehuice după reparare, reparatorul sau
producătorul telefericului pentru materiale va întocmi o documentaţie tehnică cu
următorul conţinut, pe care o va înainta la ISCIR-INSPECT IT în raza căreia îşi are
sediul deţinătorul:
a) copie de pe autorizaţia pentru efectuarea lucrărilor de reparare, eliberată de
către ISCIR-INSPECT IT;
b) tehnologia sau proiectul privind lucrările de reparare;
c) lista lucrărilor efectuate în cadrul reparaţiei;
78
PTR
12-2003
d) tabelul cuprinzând materialele folosite în cadrul lucrărilor de reparare, cu
specificarea caracteristicilor tehnice şi a numărului certificatului de calitate
eliberat de fumizoru1 acestora;
e) copii de pe certificatele de calitate sau declaraţiile de conformitate ale
componentelor de securitate şi ale subsistemelor (în cazul înlocuirii acestora);
f) certificatul de calitate pentru sudurile executate în cadrul reparaţiei;
g) copie de pe certificatele de calitate ale elementelor de tracţiune;
h) procesul-verbal cu rezultatele corespunzătoare ale încercărilor de casă, semnat
şi de deţinătorul telefericului pentru materiale;
i) procesul-verbal de recepţie şi certificatul de calitate şi garanţie a reparaţiei.
8.9.5 Lucrările de reparare menţionate la pct. 8.9.2 vor fi executate numai de agenţi
economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT IT în acest scop. În cazul în care lucrările de
reparare sunt efectuate de producătorul telefericului pentru materiale, nu este necesară
autorizarea acestuia de către ISCIR-INSPECT IT pentru lucrările de reparare.
8.9.6 Repararea telefericului pentru materiale poate fi făcută de agenţi economici
care dispun de mijloace tehnice corespunzătoare şi sunt autorizaţi de ISCIR-INSPECT
IT.
8.9.7 Conţinutul documentaţiei necesare pentru obţinerea autorizaţiei de către agenţii
economici care repară teleferice pentru materiale este prezentat în anexa B.
8.9.8 Agentul economic autorizat pentru lucrări de reparare are următoarele obligaţii:
a) să execute lucrările de reparare în conformitate cu documentaţia tehuică de
reparaţie;
b) să prezinte telefericul pentru materiale şi toate documentaţiile tehuice
necesare, în timpul şi la sfârşitul reparării, la verificările care se efectuează de
către inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau, cu împuternicire
scrisă din partea ISCIR-INSPECT IT, de către personalul tehnic de
specialitate propriu autorizat pentru verificarea lucrărilor de reparare;
c) să utilizeze pentru elementele de rezistenţă sudate tehnologii de execuţie şi de
examinare având la bază procedee de sudare omologate în conformitate cu
prevederile prescripţiilor tehuice în vigoare;
d) să folosească la lucrările de reparare numai personal calificat; sudorii vor fi
autorizaţi în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehuice în vigoare;
e) să solicite acordul scris al proiectantului dacă în timpul lucrărilor de reparare
apare necesitatea efectuării unor modificări în construcţia instalaţiilor;
79
PTR 12-2003
1) să numească personal tehnic de specialitate propriu (ingineri, subingineri,
maiştri sau tehnicieni) pentru verificarea lucrărilor de reparare; modelul
deciziei de numire a personalului este prezentat în aoexa G;
g) să numească responsabil tehnic cu sudura (ingineri sau maiştri), în cazul
efectuării unor lucrări de sudare la repararea elementelor de rezistenţă;
modelul deciziei de numire a responsabilului este prezentat în aoexa G;
h) să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă pentru lucrările de
reparare, conform modelului din aoexa C;
i) să asigure măsurile corespunzătoare astfel ca personalul tehnic de specialitate
propriu, autorizat de ISCIR-INSPECT, să-şi poată îndeplini în bune condiţii
sarcinile prevăzute la pct. 8.9.9 şi 8.9.10.
8.9.9 Personalul tehnic autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru lucrările de reparare
are următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să cunoască legislaţia, prevederile prescripţii10r tehnice specifice – Colecţia
ISCIR în vigoare şi reglementările tehnice în domeniu;
b) să respecte în cadrul lucrărilor de reparare documentaţia tehnică a
producătorului şi documentaţia tehnică de reparare;
c) să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate sub
aspectul respectării prevederilor prescripţiilor tehnice specifice – Colecţia
ISCIR precum şi concordaoţa instalaţiei cu documentaţia respectivă;
d) să întocmească documente de verificare în care să consemneze constatările şi
rezultatele verificărilor şi examinărilor precum şi dispoziţiile obligatorii;
e) să verifice registrele de evidenţă a lucrărilor de reparare şi să urmărească
ţinerea la zi a acestora.
8.9.10 Responsabilul tehnic cu sudura autorizat de ISCIR-INSPECT, suplimentar faţă
de cerinţele din SR EN 719:1995, are şi următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să cunoască legislaţia, prevederile prescripţiilor tehnice specifice – Colecţia
ISCIR, standardele şi alte normative în vigoare privind sudarea elementelor
telefericelor pentru materiale;
b) să verifice dacă tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate
este în concordaoţă cu procedeele de sudare omologate;
c) să verifice documentaţia de reparare înainte de executarea lucrărilor astfel încât
soluţiile adoptate să asigure condiţii optime de sudare şi verificare iar starea de
tensiuni datorată ciclului termic de sudare să fie minimă;
d) să urmărească folosirea corectă a materialelor de adaos, funcţie de materialele
de bază utilizate, în conformitate cu procedeele de sudare omologate;
80

Click pentru continuare