EMITENT: MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Nr. 638 din 12 mai 2005
MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR
Nr. 420 din 11 mai 2005
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 455 din 30 mai 2005
Descarca PDF cu ordin comun 638-420 din 2005 partea 1
Având în vedere dispoziţiile art. 2l lit. b) şi ale art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 2112004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 1512005,
în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea nr. 60412003, cu modificările ulterioare, şi al art. 5 alin. (8) din
Hotărârea Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului
şi Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul administraţiei şi internelor şi ministrul mediului şi gospodăririi apelor emit
prezentul ordin.
ART.l
Se aprobă Regulamentul privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări
accidentale, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART.2
Regulamentul prevăzut la art. 1 înlocuieşte Regulamentul de apărare împotriva
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile
hidrotehnice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 638/1999, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea 1, nr. 385 din 13 august 1999, a cărui aplicare a încetat prin intrarea în
vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 2112004 privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
15/2005, şi a Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă.
ART.3
Structurile de la nivel central şi local implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii
hidrotehnice şi poluări accidentale vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
ART.4
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea 1.
p. Ministrul administraţiei şi internelor,
Anghel Andreescu,
secretar de stat
Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
ANEXA 1*)
*) Anexa este reprodusă în facsimil.
REGULAMENT
privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART.1
Gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale este o activitate de
interes naţional având în vedere frecvenţa de producere şi dimensiunea efectelor acestor tipuri
de risc.
ART.2
Prezentul regulament stabileşte atribuţiile ce revin tuturor structurilor implicate în
gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc specifice.
ART.3
Fac obiectul prezentului regulament următoarele tipuri de risc generatoare de situaţii de
urgenţă:
a) inundaţii, prin revărsările naturale ale cursurilor de apă, datorate creşterii debitelor sau
blocajelor produse de gheţuri, plutitori, aluviuni şi avalanşe de zăpadă şi prin scurgeri de pe
versanţi;
b) inundaţii provocate de accidente sau avarii la construcţiile hidrotehnice;
c) fenomene meteorologice periculoase: ploi torenţiale, ninsori abundente, furtuni şi
viscole, depuneri de gheaţă, chiciură, polei, îngheţuri timpurii sau târzii, grindină şi secetă
(hidrologică);
d) poluările accidentale ale resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi poluări marine în
zona costieră, numite în continuare „poluări accidentale”.
ART.4
Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:
a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;
b) obiectivele sociale;
c) capacităţile productive (societăţi comerciale, platforme industriale, centrale electrice,
ferme agrozootehnice, amenajări piscicole, porturi şi altele);
d) barajele şi alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul
producerii de accidente;
e) căile de comunicaţii rutiere, feroviare şi navale, reţelele de alimentare cu energie
electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de
epurare, reţelele de telecomunicaţii şi altele;
t) mediul natural (ecosisteme acvatice, păduri, terenuri agricole, intravilanullocalităţilor şi
altele).
ART.5
În sensul prezentului regulament, prin gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de
inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluări accidentale se înţelege identificarea şi monitorizarea, înştiinţarea factorilor interesaţi,
avertizarea populaţiei, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc.
ART.6
Managementul situaţiilor de urgenţă se realizează prin:
– măsuri preventive
– măsuri operative urgente de intervenţie
– măsuri de reabilitare
ART. 7
Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc prevăzute la
art. 3 constituie o obligaţie pentru organele administraţiei publice centrale şi locale cu
atribuţii în acest domeniu şi pentru toate persoanele juridice şi fizice, cu excepţia persoanelor
cu handicap, a bătrânilor, copiilor şi a altor categorii defavorizate.
ART.8
Deţinătorii, cu orice titlu, de baraje şi de alte construcţii hidrotehnice a căror avariere sau
distrugere poate pune în pericol populaţia şi bunurile sale materiale, obiectivele sociale şi
capacităţile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligaţi să le
întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură
de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze
sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în caz de pericol şi să organizeze activitatea de
supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizaţiile de
gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi accidentelor
la construcţii hidrotehnice, planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor
din aval de baraje, în caz de accidente la acestea şi planurilor de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale.
ART.9
Persoanele juridice utilizatori de apă, potenţialii poluatori, precum şi unităţile de
gospodărire a apelor, administraţiile porturilor maritime şi fluviale şi ale canalelor navigabile
şi ceilalţi utilizatori de apă au obligaţia dotării cu mijloace specifice de intervenţie în cazuri
de poluări accidentale. Lista potenţialilor poluatori se stabileşte de către organele abilitate.
ART.lO
În caz de secetă, când debitele de apă nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizaţi, se
aplică restricţii temporare de folosire a resurselor de apă pe baza planurilor de restricţii şi
folosire a apei în perioade deficitare. Măsurile stabilite în planurile de restricţii sunt
obligatorii pentru toţi utilizatorii de apă.
CAP. 2
Organizarea Sistemului naţional pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de
inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţiile hidrotehnice şi
poluări accidentale
ART.ll
Elaborarea strategiei şi concepţiei de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de prevenire şi
combatere a poluărilor accidentale, revine Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă
din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, care se subordonează Comitetului Naţional
pentru Situaţii de Urgenţă.
ART. 12
Monitorizarea situaţiilor de urgenţă, evaluarea informaţiilor, înştiinţarea, avertizarea,
prealarmarea, alertarea la nivel naţional, precum şi coordonarea aplicării unitare a măsurilor
de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă sunt asigurate de Centrul operativ pentru
situaţii de urgenţă, organ tehnic cu activitate permanentă, constituit în cadrul Ministerului
Mediului şi Gospodăririi Apelor.
ART.13
Aplicarea strategiei şi coordonarea tehnică de specialitate, la nivel naţional, a bazinelor
hidrografice şi judeţelor, a acţiunilor preventive şi operative pentru apărarea împotriva
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice
şi poluărilor accidentale este asigurată de către Administraţia Naţională „Apele Române” şi
unităţile sale teritoriale.
ART. 14
Având în vedere particularităţile managementului situaţiilor de urgenţă generate de tipurile
de risc specifice, desfăşurarea activităţilor ce se impun şi organizarea conducerii, coordonării
şi cooperării se asigură prin:
– Centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă constituite la nivelul
Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Direcţiilor de Ape şi Sistemelor de Gospodărire a
Apelor, sub conducerea directă a directorului general şi respectiva directorilor.
– Grupuri de suport tehnic pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări
accidentale, care se constituie în cadrul fiecărui Comitet judeţean, din specialiştii cooptaţi cu
responsabilităţi în acest domeniu, fiind conduse de directorii Sistemelor de Gospodărire a
Apelor.
ART. 15
Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean este numit prin Ordinul prefectului
de constituire al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă şi este alcătuit din
reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Agenţiei de Protecţie a Mediului,
Comisariatului judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, unităţilor teritoriale ale Administraţiei
Naţionale a îmbunătăţirilor Funciare, ale SC HIDROELECTRlCA SA, Regiei Naţionale a
Pădurilor, Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, altor deţinători de construcţii hidrotehnice
cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, Centrelor meteorologice regionale sau Serviciilor
regionale de prognoză a vremii, Staţiilor meteorologice judeţene (după caz), cooptaţi în
cadrul Comitetului judeţean în calitate de consultanţi.
ART. 16
Activitatea permanentă şi atribuţiile Centrelor operative pentru situaţii de urgenţă sunt
asigurate de serviciile (birourile, compartimentele) Dispecerat-Apărare împotriva Inundaţiilor
din cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Direcţiilor de Ape şi Sistemelor de
Gospodărire a Apelor, completate în situaţii de urgenţă, cu personal din compartimentele de
specialitate.
ART.17
Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului judeţean are următoarele atribuţii specifice:
a) asigură, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul
judeţean pentru situaţii de urgenţă, elaborarea planului judeţean de apărare împotriva
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice
şi poluărilor accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele
municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă şi a planurilor de prevenire şi
combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare şi a planurilor de
restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare;
b) acordă asistenţă tehnică comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru
întocmirea planurilor de apărare specifice;
c) avizează planurile de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale
municipale, orăşeneşti şi comunale, în vederea aprobării de către preşedintele Comitetului
judeţean pentru situaţii de urgenţă;
d) coordonează tehnic acţiunile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de
inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi
poluări accidentale în teritoriu, aplicând prevederile din planurile de apărare împotriva
inundaţiilor, planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, precum şi a
planurilor de restricţii în perioade deficitare, asigurând legăturile cu Comitetul ministerial şi
Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu
Direcţiile de Ape şi Comitetele judeţene situate în amonte şi în aval, conform sistemului
informaţional operativ;
e) asigură consultanţa de specialitate, în cadrul Comitetului judeţean pentru situaţii de
urgenţă, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii şi
completării stocurilor de materiale şi mijloace de apărare pentru situaţii de urgenţă generate
de inundaţii, gheţuri şi poluări accidentale, pentru întreţinerea şi repararea construcţiilor
hidrotehnice cu rol de apărare proprii, precum şi pentru întreţinerea albiilor cursurilor de apă
pe raza localităţilor;
t) asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare
permanentă cu Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă,
întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situaţiilor de urgenţă, rapoartelor de
sinteză, după încetarea acestora, precum şi transmiterea lor la Centrul operativ din Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor şi la Centrul operativ al Direcţiei de Ape, care transmite la
Centrul operativ al Administraţiei Naţionale «Apele Române»;
g) asigură, în colaborare cu Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, organizarea şi
desfăşurarea la nivel judeţean a exerciţiilor de simulare pentru verificarea modului de
funcţionare a fluxului informaţional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populaţiei, a
fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum şi pentru instruirea
administraţiei publice locale asupra managementului tipurilor de risc specifice;
h) asigură organizarea anuală a acţiunii de verificare a stării tehnice şi funcţionale a
construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor precum şi urmărirea
realizării măsurilor şi lucrărilor stabilite cu această ocazie;
i) participă, în comisia stabilită de Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, la
evaluarea şi stabilirea pagubelor produse de inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri
de pe versanţi, accidente la construcţii hidrotehnice, secetă hidrologică şi poluări accidentale.
ART. 18
(1) Persoanele fizice şi juridice care au în proprietate sau în folosinţă terenuri sau obiective
în zone ce pot fi afectate de acţiuni distructive ale apelor sau de accidente la construcţii
hidrotehnice au obligaţia să participe la acţiunile de apărare şi să asigure întreţinerea şi
exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.
(2) În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a
unor construcţii hidrotehnice datorită viiturilor, deţinătorii cu orice titlu ai unor astfel de
lucrări au obligaţia să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile
necesare execuţiei putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau
din alte surse.
(3) În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor sau a
unor construcţii hidrotehnice ca urmare a acţiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au
obligaţia să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.
ART. 19
Măsurile de intervenţie operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare
împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii
hidrotehnice şi poluărilor accidentale, ce se elaborează pe judeţe, localităţi şi de către
utilizatorii de apă potenţial poluatori, precum şi la nivel bazinal.
ART.20
Elaborarea planurilor de apărare se va face cu luarea în considerare a planurilor de
amenajare a teritoriului şi a restricţionării regimului de construcţii în zonele inundabile.
Măsuri de prevenire şi pregătire pentru intervenţie
Secţiunea A
Organizarea sistemului informaţional
ART.21
Sistemul informaţional meteorologic şi hidrologic constă în observarea, măsurarea,
înregistrarea şi prelucrarea datelor meteorologice şi hidrologice, elaborarea prognozelor,
avertizărilor şi alarmărilor, precum şi în transmiterea acestora factorilor implicaţi în
managementul situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice, conform schemei fluxului
informaţional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor şi măsurilor necesare.
ART.22
(1) În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informaţional cuprinde, de
asemenea, date şi măsurători privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea
regimului natural de scurgere.
(2) Transmiterea acestor informaţii constituie o obligaţie a organelor de exploatare a
lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deţinător şi se realizează în conformitate cu schema
fluxului informaţional, aprobată prin planurile de apărare respective.
ART.23
Conţinutul de detaliu al informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor, pragurile critice,
frecvenţa transmiterii, unităţile la care se transmit precum şi deciziile operative de la şi la
Comitetul ministerial, Comitetele judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti şi Comitetele
locale, se stabilesc prin instrucţiuni elaborate de către Institutul Naţional de Hidrologie şi
Gospodărire a Apelor şi respectiv de către Administraţia Naţională de Meteorologie şi sunt
aprobate de Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă.
ART.24
(1) Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi deţinătorii de construcţii hidrotehnice au
obligaţia să asigure instalarea şi exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau
hidrometrice necesare cunoaşterii şi urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare şi
asigurarea corelaţiei acestora cu cele zonale.
(2) Întreţinerea şi exploatarea dispozitivelor prevăzute la alin. (1) se fac în conformitate cu
instrucţiunile aprobate de Comitetul ministerial, iar transmiterea datelor şi măsurătorilor se
asigură de către deţinători.
ART.25
(1) Pentru asigurarea transmiterii informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor de la unităţile
meteorologice şi hidrologice la Comitetele judeţene şi locale şi la Comitetul ministerial, prin
planurile operative de apărare se stabilesc mijloacele de telecomunicaţii ce vor fi folosite, la
care se va asigura permanenţa.
(2) La judeţe permanenta va fi asigurată de către Centrele operaţionale din cadrul
Inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, la municipii, oraşe şi comune permanenta
va fi asigurată prin grija Comitetelor locale, iar la obiectivele sociale şi economice periclitate,
prin grija conducătorilor acestora.
(3) Pentru asigurarea fluxului informaţional decizional operativ între Comitetele judeţene
şi locale, pot fi folosite şi mijloacele de telecomunicaţii ale posturilor de poliţie, unităţilor
militare şi alte mijloace de telecomunicaţii disponibile.
(4) Pentru avertizarea obiectivelor situate în aval de baraje, se elaborează de către unităţile
care deţin aceste baraje, planuri de avertizare-alarmare a populaţiei şi obiectivelor economice
şi sociale situate în aval de lacurile de acumulare, în caz de accidente la construcţii
hidrotelmice, conform anexei ill. 1 g} la prezentul regulament.
ART.26
În cazul poluărilor accidentale pe Dunăre şi pe râurile transfrontiere, sistemul
informaţional este organizat şi funcţionează conform Manualului de Operare Internaţional
pentru Centrul Internaţional Principal de Alarmare (PlAC), iar în cazul poluărilor accidentale
pe râurile interioare sistemul informaţional este organizat conform Sistemului de Alarmare
SAPA-ROM şi prevederilor Planurilor judeţene de apărare împotriva inundaţiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotelmice şi poluărilor
accidentale.
ART.27
În cazul poluărilor cu hidrocarburi a Mării Negre, sistemul informaţional este asigurat şi
funcţionează conform « Planului national de pregătire, răspuns şi cooperare în caz de
poluare marină cu hidrocarburi», aprobat prin HG ill. 1593/2002.
SecţiuneaB
Stabilirea pragurilor de apărare
ART.28
(1) Starea de alertă generată de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente
la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale se declanşează în momentul în care se
constată apariţia fenomenului periculos sau când probabilitatea de apariţie este stabilită prin
prognoză, în situaţiile de la alin. (3) lit. a), b) şi c).
(2) Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenţă se pot deosebi trei etape care diferă între
ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declanşate la atingerea unor praguri critice
(criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundaţii, fenomene meteorologice şi
hidrologice periculoase, comportarea în timp a construcţiilor hidrotehnice) şi care sunt
precizate în instrucţiuni speciale.
(3) a) Situaţia de atenţie are senmificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un
pericol.
Consecinţele intrării în situaţia de atenţie sunt:
– îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru
prognoza evoluţiei sale;
– verificarea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a
apelor mari;
– informarea despre posibilitatea producerii unei poluări accidentale.
b) Situaţia de alarmă este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care
poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creşterea în continuare a nivelurilor pe
cursul de apă, creşterea debitelor infiltrate prin construcţiile hidrotehnice de retenţie şi a
antrenării de materiale din corpul acestora, creşterea intensităţii precipitaţiilor sau a vitezei
vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenţii şi altele).
Declanşarea stării de alarmă conduce la intrarea în situaţia operativă a comitete lor pentru
situaţii de urgenţă. Activităţile desfăşurate sunt atât activităţi menite să stăpânească
fenomenul, cât şi activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.
c) Situaţia de pericol este declanşată în momentul în care pericolul devine iminent şi este
necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor (evacuarea
populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea
construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restricţii de circulaţie pe
unele drumuri şi poduri, precum şi pe căile navigabile), precum şi pentru combaterea
poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de
calitate a apei, distrugerea faunei şi ihtiofaunei, a mediului înconjurător şi altele, sau care
depăşesc teritoriul de competenţă).
(4) Trecerea şi revenirea de la o stare la alta se pot face în funcţie de evoluţia fenomenelor.
ART.29
(1) Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundaţiilor sunt:
a) mărimi zonale de avertizare, stabilite la staţiile hidrometrice şi la posturile pluviometrice
situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitaţii, niveluri sau debite;
b) mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau
debite.
Posturile avertizoare fac parte din reţeaua naţională de hidrologie şi meteorologie şi trebuie
să fie amplasate la o distanţă suficientă de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate
măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.
(2) Mărimile caracteristice de apărare definite la alin. (1), în caz de inundaţii, sunt:
A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:
– cota fazei 1 de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al
digului pe o treime din lungimea acestuia;
– cota fazei a II -a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre
cota fazei 1 şi cea a fazei a III-a de apărare;
– cota fazei a III-a de apărare – atunci când nivelul apei ajunge la 0,5 – 1,5 m sub cota
nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a
dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.
B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă:
– cota de atenţie – nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp
relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare;
– cota de inundaţie – nivelul la care începe inundarea primului obiectiv;
– cota de pericol – nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi
bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri
deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.
C. Pentru acumulări:
a) fazele 1, II şi III de apărare sunt stabilite în funcţie de nivelul apei în lac şi se calculează
de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenţie (NNR) şi Cota creastă
deversor.
D. Pentru comportarea barajelor:
a) pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv pe baza instrucţiunilor
aprobate de Comitetul Ministerial în funcţie de:
– nivelul apei în lac, când acesta depăşeşte cota crestei deversorului;
– atingerea unor valori limită în comportarea construcţiei astfel:
– pragul de atenţie – valorile unora dintre parametri se apropie sau chiar depăşesc
domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcţiei să fie
modificată;
– pragul de alertă – modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluţia
spre forme incipiente de cedare;
– pragul de pericol – barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la
ruperea construcţiei.
ART.30
În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea gheţurilor şi revărsarea apelor, se
stabilesc următoarele mărimi caracteristice:
– faza 1 – atunci când gheaţa se desprinde şi sloiurile se scurg pe cursul de apă;
– faza a II -a – atunci când sloiurile de gheaţă formează îngrămădiri;
– faza a III-a – atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare (baraje de gheaţă).
ART.31
Mărimile caracteristice zonale şi locale de apărare se stabilesc o dată cu întocmirea
planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte şi orice modificare survenită în
intervalul de valabilitate a planurilor de apărare, se pune de acord cu Direcţiile de Ape din
cadrul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi se reactualizează în planurile de apărare,
la toate nivelurile.
ART.32
(1) Pragurile critice de apărare pentru fenomenele meteorologice periculoase se stabilesc
prin instrucţiuni elaborate de către Administraţia Naţională de Meteorologie şi se aprobă de
către Comitetul ministerial.
(2) Valorile limită admisibile pentru indicatorii monitorizaţi în caz de poluări accidentale
sunt stabilite prin Ordinele ministrului mediului si gospodăririi apelor m. 1144/2002 şi m.
1146/2002.
(3) Pragurile critice pentru situaţii de secetă hidrologică se stabilesc prin planurile de
restricţii în perioade deficitare.
SecţiuneaC
Întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale
ART.33
(1) Planurile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase,
accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale constituie documentaţii
tehnice, care se întocmesc de către unităţile care deţin obiective periclitate, de către
Comitetele judeţene şi Comitetele locale, cu consultarea tehnică şi coordonarea Sistemelor de
Gospodărire a Apelor, şi de către Direcţiile de Ape din cadrul Administraţiei Naţionale
„Apele Române”, pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se reactualizează o
dată la 4 ani, din punct de vedere al elementelor telmice şi atunci când este necesar, datorită
modificărilor organizatorice.
(2) Conţinutul planurilor de apărare şi modul de aprobare a acestora, la toate nivelurile,
sunt prezentate în anexele ill. la} – ld) la prezentul regulament.
(3) Modificările operate în planurile judeţene de apărare şi în planurile pe bazine
hidrografice se vor transmite Centrului operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor.
ART.34
Planurile de avertizare-alarmare, prevăzute la art. 25 alin. (4), se întocmesc de către
deţinătorii de baraje, se avizează de către Direcţiile de Ape şi de Inspectoratele Judeţene
pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă de Comitetul ministerial. Aceste planuri se
reactualizează o dată la 10 ani sau în funcţie de modificările survenite la obiective şi la
dotările cu mijloace de alarmare şi de intervenţie. Planurile de apărare împotriva inundaţiilor,
gheţurilor şi poluărilor accidentale, ale localităţilor şi obiectivelor din aval de baraje, din zona
de influenţă, se corelează cu elementele aferente din planurile de avertizare-alarmare.
ART.35
(1) Planul de restricţii şi folosire a apei în perioade deficitare se elaborează de către
Direcţiile de Ape după consultarea utilizatorilor autorizaţi, cu avizul Administraţiei Naţionale
„Apele Române” şi se aprobă de către Comitetul de bazin. Secţiunea aferentă judeţului face
parte integrantă din Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotelmice şi poluărilor accidentale.
(2) Metodologia de elaborare a planurilor de restricţii este reglementată prin Ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor.
ART.36
(1) Planurile de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale se întocmesc, la nivel
bazina1, de către Direcţiile de Ape şi de către persoanele juridice utilizatori de apă şi ai
celorlalte folosinţe în legătură cu apa, potenţial poluatori. Secţiunea aferentă judeţului face
parte integrantă din Planul judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotelmice şi poluărilor accidentale.
(2) Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire şi combatere a poluărilor
accidentale la folosinţele de apă potenţial poluatoare este reglementată prin Ordin al
ministrului mediului şi gospodăririi apelor.
SecţiuneaD
Organizarea, pregătirea şi asigurarea forţelor, mijloacelor şi a materialelor de intervenţie
ART.37
(1) Comitetele locale, agenţii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundaţii şi
fenomene meteorologice periculoase, deţinătorii de lucrări hidrotelmice, precum şi utilizatorii
de apă potenţiali poluatori au obligaţia de a organiza şi asigura apărarea acestor obiective cu
forţe şi mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condiţiile
concrete care pot apărea.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia să constituie formaţii de intervenţie
nominalizate, înzestrate cu mijloace şi materiale de intervenţie potrivit Normativului-cadru de
dotare cu mijloace şi materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea
poluărilor accidentale.
ART.38
Formaţiile de intervenţie locale vor fi instruite de către specialişti din cadrul comitetelor
judeţene pentru situaţii de urgenţă, pe categorii de risc, pentru cunoaşterea exactă a
atribuţiilor ce le revin în diferite situaţii de urgenţă.
ART.39
Comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă au obligaţia să constituie formaţii dotate cu
mijloace de intervenţie pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depăşită
capacitatea de intervenţie a acestora, potrivit legii.
ART.40
Comitetele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă,
împreună cu Comitetul ministerial vor organiza anual simulări de fenomene
hidrometeorologice periculoase, de avarii la construcţii hidrotehnice şi de poluări accidentale,
pentru verificarea modului de funcţionare a fluxului informaţional pentru aceste tipuri de
riscuri, vor efectua exerciţii aplicative pentru verificarea pregătirii formaţiilor, funcţionării
sistemelor de avertizare-alarmare şi a modului de folosire a mijloacelor şi materialelor de
intervenţie, precum şi instruiri ale personalului implicat în gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de tipurile de risc specifice.
ART.41
(1) Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor
vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condiţiilor tehnice şi funcţionale
corespunzătoare ale acestora.
(2) Se va verifica funcţionalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturli de măsură şi
control, a comportării construcţiilor, precum şi buna funcţionare a sistemelor hidrometrice, de
telecomunicaţie şi a surselor de energie de rezervă. De asemenea, se vor verifica existenţa
materialelor şi mijloacelor de intervenţie potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace şi
materiale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale,
modul în care sunt depozitate şi se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcţii.
(3) Comitetul ministerial, prin Centrul operativ şi Comitetele judeţene, vor efectua anual
verificări privind starea tehnică a lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare
împotriva inundaţiilor, precum şi întreţinerea cursurilor de apă, a rigolelor şi şanţurilor de
scurgere în localităţi, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile deţinătoare şi administraţia
publică locală.
Măsuri operative de intervenţie în situaţii de urgenţă
ART.42
În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se
iau următoarele măsuri:
Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă:
a) declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă la nivelul
judeţului sau în mai multe localităţi din judeţ, în zonele periclitate şi verifică asigurarea
permanenţei la comitetele locale;
b) asigură prin Centrul operaţional al Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă,
transmiterea avertizărilor şi prognozelor la toate localităţile şi obiectivele din zonele
afectabile şi urmăreşte măsurile luate de comitetele locale, deţinătorii de lucrări cu rol de
apărare împotriva inundaţiilor, agenţii economici specializaţi, unităţile poluatoare etc.;
c) dispune urmărirea permanentă a evoluţiei factorilor de risc specifici şi informează prin
rapoarte operative Comitetul ministerial prin Grupul de suport tehnic şi Comitetul Naţional
asupra situaţiei concrete din teren;
d) concentrează mijloacele şi forţele de intervenţie în zonele critice pentru consolidarea sau
supraînălţarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de gheţuri de pe cursurile de
apă, combaterea poluărilor accidentale, pentru ajutorarea Comitetelor locale în acţiunile de
limitare a efectelor inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la
construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
e) asigură coordonarea tehnică, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a acţiunilor de
intervenţie operativă;
f) asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă şi asistenţă medicală pentru populaţia
sinistrată;
g) asigură adăpostirea, hrănirea şi asistenţa veterinară a animalelor evacuate, în cazul
depăşirii capacităţii de intervenţie a Comitetelor locale.
Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă:
a) asigură permanenţa la sediul primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor
hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor
privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor
suplimentare necesare;
b) folosesc toate mijloacele existente pentru avertizarea cu prioritate a populaţiei şi
obiectivelor aflate în zonele de risc la inundaţii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe
versanţi şi accidente la construcţii hidrotehnice, aşa cum sunt ele delimitate în planurile locale
de apărare, precum şi a populaţiei aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor
meteorologice periculoase şi a poluărilor accidentale;
c) declanşează acţiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu
prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din:
– supravegherea permanentă a zonelor de risc;
– dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
– supraînălţarea şi consolidarea digurilor şi a malurilor, în funcţie de cotele maxime
prognozate;
– evacuarea preventivă a oamenilor şi animalelor şi punerea în siguranţă a bunurilor ce nu
pot fi evacuate, prin ridicare la cote superioare sau prin ancorare;
d) iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori şi gheţuri, în special în
zonele podurilor rutiere şi de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte;
e) asigură participarea forţelor de intervenţie alcătuite din localnici la acţiunile operative
desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva
inundaţiilor;
f) 10calizează apele revărsate, precum şi pe cele provenite din infiltraţii şi scurgeri de pe
versanţi şi le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitaţional sau prin pompare;
g) asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populaţiei în perioadele
deficitare.
Deţinătorii de lucrări de gospodărire a apelor:
a) aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în
regulamentele de exploatare la ape mari şi pentru perioadele deficitare;
b) supraveghează continuu barajele, digurile şi instalaţiile de evacuare a apelor mari şi alte
lucrări hidrotehnice şi urmăresc aparatura de măsură şi control pentru verificarea comportării
lucrărilor hidrotehnice şi luarea măsurilor preventive care se impun;
c) execută lucrări de intervenţie în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor
hidrotehnice;
d) limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin
executarea de lucrări provizorii;
e) anunţă obiectivele social-economice interesate asupra manevrelor ce se efectuează la
construcţiile hidrotehnice şi care pot produce pagube în zonele de influenţă;
f) iau măsuri de avertizare-alarmare a obiectivelor situate în zona de influenţă, în caz de
pericol iminent de avariere a construcţiilor hidrotelmice, utilizând în acest scop sistemele de
avertizare-alarmare;
g) asigură funcţionarea fluxului informaţional decizional de apărare împotriva inundaţiilor
şi fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvenţa transmiterilor de informaţii,
prognoze şi avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative
de apărare;
h) transmit informaţii despre efectele inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice
periculoase şi despre măsurile luate.
Persoanele juridice utilizatori de apă şi ai celorlalte folosinţe în legătură cu apa, care au
produs o poluare accidentală, iau măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru
limitarea şi înlăturarea efectelor acestora şi informează imediat cea mai apropiată unitate de
gospodărire a apelor. Cheltuielile generate de acţiunile de limitare şi înlăturare a efectelor
poluărilor accidentale sunt suportate de către poluatori, conform principiului „poluatorul
plăteşte” .
Unităţile de gospodărire a apelor au obligaţia să ia în considerare orice informaţie legată de
poluări accidentale şi să identifice poluantu1, precum şi cauzele poluării.
În caz de poluări accidentale, unităţile de gospodărire a apelor avertizează imediat
utilizatorii şi autorităţile administraţiei publice din aval pentru a lua măsuri de protecţie a
apelor şi de evitare sau diminuare a pagubelor.
Deţinătorii de mijloace specifice de intervenţie în caz de poluare accidentală sunt obligaţi
să le utilizeze indiferent de cauza apariţiei fenomenului de poluare, din dispoziţia Comitetului
judeţean pentru situaţii de urgenţă.
Măsuri de reabilitare
ART.43
(1) După trecerea perioadelor de inundaţii, fenomenelor meteorologice periculoase, sau
după accidente la construcţii hidrotelmice şi poluări accidentale, în vederea restabilirii
situaţiei normale, comitetele judeţene şi locale şi agenţii economici specializaţi iau
următoarele măsuri:
a) repunerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor
reziduale industriale şi menajere care au fost afectate, precum şi evacuarea apelor din
inundaţii şi băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere şi prin
instalarea de agregate de pompare mobile;
b) aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;
c) stabilirea pagubelor fizice şi valorice determinate de inundaţii, fenomene meteorologice
periculoase şi poluări accidentale şi a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor
afectate;
d) refacerea căilor de comunicaţii şi a podurilor, refacerea instalaţiilor de pompare a
apelor;
e) refacerea liniilor de telecomunicaţii şi de transport al energiei electrice;
f) repararea şi punerea în funcţiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau
distruse;
g) repunerea în funcţiune a obiectivelor social-economice afectate;
h) sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală,
avariate sau distruse;
i) demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfăşurarea
nonnală a activităţilor şi recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea
terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.
(2) Unităţile de gospodărire a apelor materializează în teren nivelurile maxime înregistrate,
pentru reconstituirea undelor de viitură şi reactualizarea valorilor caracteristice de apărare;
verifică comportarea lucrărilor hidrotehnice; stabilesc măsurile ce se impun şi fac propuneri
de lucrări noi de apărare în zonele afectate sau de refacere a construcţiilor grav avariate de
viituri.
ART.44
La SIarşitul fiecărei perioade de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase şi poluări
accidentale, comitetele judeţene şi al municipiului Bucureşti întocmesc rapoarte de sinteză
potrivit conţinutului stabilit în anexa nr. lj) la prezentul regulament.
CAP. 3
Atribuţiile prefecţilor şi primarilor pentru aducerea la îndeplinire a sarcinilor ce le revin,
potrivit legii, în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de riscurile specifice
ART.45
Prefecţii şi primarii au următoarele atribuţii specifice pentru gestionarea situaţiilor de
urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii
hidrotehnice şi poluări accidentale:
a) asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei la primării, oficii poştale şi posturi de
poliţie;
b) asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele de risc ce pot fi
afectate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii
hidrotehnice şi poluări accidentale;
c) coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie
în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice
şi poluări accidentale;
d) asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
e) asigură organizarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor inundaţiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase şi poluărilor accidentale, pentru salvarea oamenilor,
animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului ajutor, evacuarea şi transportul
victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu apă şi alimente, asistenţa sanitară a
persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;
f) stabilesc, împreună cu agenţii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative
pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, repunerea în stare de funcţionare a
serviciilor şi utilităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu
apă, energie electrică şi gaze naturale;
g) centralizează datele privind urmările inundaţiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase şi poluărilor accidentale şi întocmesc rapoarte, potrivit conţinutului din anexele
nr. li) şi lj) la prezentul regulament, pe care le transmit, după caz, Inspectoratului General,
Comitetului ministerial, Inspectoratului Judeţean pentru situaţii de urgenţă, Centrului operativ
al Sistemului de Gospodărire a Apelor;
h) asigură fondurile necesare pentru constituirea şi completarea stocurilor de materiale şi
mijloace de apărare, pentru acţiuni operative de apărare împotriva inundaţiilor şi fenomenelor
meteorologice periculoase, întreţinerea şi repararea construcţiilor hidrotehnice proprii şi
întreţinerea albiilor cursurilor de apă în zona localităţilor;
i) asigură realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a şanţurilor şi rigolelor de scurgere a
apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albia majoră a cursurilor
de apă, din secţiunile de scurgere a podurilor şi podeţelor;
j) urmăreşte întocmirea hărţilor de risc la inundaţii a localităţilor atât din revărsări de
cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanţi şi introducerea lor în Planurile de Urbanism
General şi respectarea regimului de construcţii în zonele inundabile, conform prevederilor
Legii m. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea
V – Zone de risc natural.
CAP. 4
Atribuţiile generale ale persoanelor juridice şi ale persoanelor fizice implicate în activitatea
de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la
construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale
ART.46
(1) Atribuţiile persoanelor juridice sunt următoarele:
a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de inundaţii şi fenomene meteorologice
periculoase şi le supun spre avizare Grupului de suport tehnic şi spre aprobare Comitetelor
judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, precum şi planuri de prevenire şi combatere a
poluărilor accidentale;
b) constituie stocuri de materiale şi mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi
pentru combaterea efectelor poluărilor accidentale, conform normativului-cadru, şi le menţin
în stare operativă;
c) organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva inundaţiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor
accidentale;
d) respectă normele şi normativele specifice privind apărarea împotriva inundaţiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor
accidentale;
e) întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigură funcţionarea mijloacelor de
transmisiuni şi alarmare, aflate în dotare;
f) ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de
inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, poluări accidentale şi pun la dispoziţia
Comitetelor judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, datele necesare;
g) asigură accesul la obiectivele periclitate şi execută lucrări şi servicii de interes public în
situaţii de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii
hidrotehnice şi poluări accidentale, la dispoziţia Comitetelor judeţene pentru situaţii de
urgenţă;
(2) Persoanele juridice asigură din surse proprii fondurile necesare fmanţării activităţilor
prevăzute la alin. (1).
(3) Persoanele fizice sunt obligate să îşi însuşească metodele de protecţie şi regulile de
comportare în caz de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii
hidrotehnice şi poluări accidentale şi să participe la activităţile organizate, potrivit legii, în
acest scop. În situaţii de producere a unor inundaţii, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale, persoanele fizice sunt obligate să
participe la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitate şi să se conformeze măsurilor
stabilite de autorităţile centrale şi locale.
CAP. 5
Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale care asigură funcţii de sprijin privind
prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice
periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale
ART.47
Ministerul Administraţiei şi Internelor
Asigură prin Inspectoratele Judeţene pentru Situaţii de urgenţă:
a) transmiterea prognozelor, avertizărilor şi informaţiilor privind producerea de inundaţii,
fenomene meteorologice periculoase şi poluări accidentale la localităţile potenţial afectabile
şi obiectivele social-economice importante, primite de la Centrele operative ale Sistemelor de
Gospodărire a Apelor;
b) urmărirea şi coordonarea realizării sistemelor de alarmare a populaţiei în localităţi şi
verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora, precum şi afişarea în locuri vizibile a
semnalelor folosite în situaţii de urgenţă;
c) elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, pentru protecţia şi intervenţia în cazul
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice
şi poluărilor accidentale, conducerea exerciţiilor şi aplicaţiilor de pregătire a populaţiei şi a
agenţilor economici din zonele de risc şi verificarea aplicabilităţii măsurilor din planurile de
apărare;
d) instruirea periodică a administraţiei publice locale (prefecţi, subprefecţi, preşedinţi ai
Consiliilor judeţene, primari) asupra atribuţiilor ce le revin în gestionarea situaţiilor de
urgenţă generate de riscurile specifice;
e) intervenţia operativă pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor, accidentelor la construcţii
hidrotehnice şi poluărilor accidentale, cu asistenţă tehnică a specialiştilor din cadrul
unităţilor de gospodărire a apelor;
f) elaborarea rapoartelor operative asupra efectelor factorilor de risc specifici şi măsurilor
întreprinse, prin colaborare permanentă cu Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a
Apelor, pe care le transmit Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrului
operativ din Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, prin grija Grupului de suport tehnic;
g) transmiterea la Centrul Operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor a informaţiilor
privind efectele fenomenelor meteorologice periculoase (căderi abundente de zăpadă, de
chiciură, grindină, efecte ale secetei etc.), la cererea acestuia;
h) participarea la aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei din localităţile afectate de
secetă hidrologică sau poluări accidentale ale surselor de apă;
i) coordonarea generală a Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină;
j) coordonarea forţelor Diviziei pentru Operaţii Terestre şi funcţionalitatea Secretariatului
Permanent al Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină;
k) curăţarea zonei costiere în caz de poluare majoră;
Asigură prin intermediul Posturilor de Poliţie:
a) transmiterea, în mediul rural, a prognozelor, avertizărilor şi informaţiilor privind
fenomenele hidrometeorologice periculoase, în perioadele în care la primării şi oficii poştale
nu este asigurată permanenţa.
ART.48
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului:
a) coordonează elaborarea hăIţilor de risc la inundaţii a localităţilor, introducerea acestora
în Planurile de Urbanism General şi verifică respectarea regimului de construire în wnele
inundabile;
b) stabileşte, împreună cu agenţii economici navele aparţinând acestora, care participă la
acţiunile de spargere a gheţii pe Dunăre şi coordonează acţiunile operative de intervenţie;
c) dispune unităţilor care administrează porturile şi căile navigabile transmiterea citirilor de
la mirele proprii la Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor sau
Direcţiilor de Ape;
d) asigură coordonarea acţiunilor operative de intervenţie pe căile de comunicaţie în cazul
căderilor masive de zăpadă şi depunerilor de polei, precum şi acţiunile de refacere a acestora
după încetarea fenomenelor periculoase.
ART.49
Ministerul Economiei şi Comerţului:
Asigură prin Societatea Comercială „Hidroelectrica” – S.A.:
a) dotarea sistemelor sau a amenajărilor hidroenergetice din administrare cu aparatură
hidrometrică şi meteorologică necesară prognozării aportului de apă în lacuri şi evacuării
debitelor de viitură, precum şi comunicarea la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape şi la
Comitetele judeţene şi locale pentru situaţii de urgenţă, a datelor de la staţiile hidrometrice
aparţinând unităţilor proprii şi a informaţiilor privind manevrele care pot conduce la creşterea
periculoasă a debitelor şi nivelurilor în aval de baraje;
b) instalarea dispozitivelor de avertizare-alarmare a populaţiei şi a obiectivelor situate în
aval de barajele proprii, în cazuri de avariere, descărcare accidentală sau rupere, conform
prevederilor din anexa nr. 19) la prezentul regulament;
c) dotarea amenajărilor hidroenergetice din administrare cu materiale şi mijloace de
apărare împotriva inundaţiilor, conform Normativului-cadru de dotare cu materiale şi
mijloace de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale,
ţinând cont de specificul amenajărilor;
d) întocmirea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor a sistemelor hidrotehnice proprii
şi înaintarea lor spre verificare şi avizare Grupului de suport tehnic din Comitetul judeţean şi
spre aprobare preşedintelui Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă;
e) întocmirea planurilor de avertizare-alarmare a localităţilor şi a obiectivelor situate în
aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la baraje, şi înaintarea lor spre aprobare
Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă.
ART.50
Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale:
a) asigură realizarea şi implementarea „Sistemului Naţional Antigrindină şi de stimulare a
precipitaţiilor, intervenţii active în atmosferă”;
b) asigură aplicarea unei agrotehnici adecvate în condiţii de secetă prelungită.
Asigură, prin Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare:
a) apărarea împotriva inundaţiilor a incintelor îndiguite din administrarea proprie, pe baza
planurilor de apărare întocmite şi luarea măsurilor de dotare cu mijloace şi materiale de
apărare, în conformitate cu prevederile Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace
de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor, ţinând cont de specificul
amenajărilor;
b) întreţinerea sistemelor de desecare şi evacuarea apelor în exces, precum şi refacerea
lucrărilor hidrotehnice din administrare afectate de viituri, din surse proprii, din fonduri de la
bugetul de stat sau din alte surse;
c) dotarea cu instalaţii hidrometrice şi meteorologice a sistemelor de îmbunătăţiri funciare,
transmiterea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor conform schemei fluxului
informaţional;
d) elaborarea planurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor pentru sistemele
hidroameliorative de la Dunăre şi râurile interioare din administrare pe care le avizează şi le
transmite spre aprobare la Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă;
e) funcţionarea la capacitate a sistemelor de irigaţii în perioadele cu secetă prelungită, în
strictă corelaţie cu Planurile de restricţii;
f) adaptarea instalaţiilor de aducţiune a sistemelor de irigaţii cu alimentare din Dunăre,
pentru asigurarea funcţionării în condiţii de secetă hidrologică;
g) realizarea şi întreţinerea corespunzătoare a amenajărilor pentru combaterea eroziunii
solului în vederea atenuării scurgerii de pe versanţi;
h) elaborarea rapoartelor operative zilnice conform modelului din anexa ill. li) pe perioada
situaţiilor de urgenţă generate de factorii de risc specifici şi rapoarte de sinteză conform
modelului din anexa ill. lj), în termen de maxim 10 zile de la încetarea situaţiilor de urgenţă,
pe care le transmite la Inspectoratul Judeţean pentru situaţii de urgenţă şi la Centrele
operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
Asigură prin Regia Naţională a Pădurilor:
a) plantarea perdelelor de protecţie a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi
exploatarea acestora în concordanţă cu cerinţele apărării, interzicând tăierile „la ras”;
b) înfiinţarea plantaţiilor cu rol antieroziona1 pe versanţi, în corelare cu lucrările de
gospodărire a apelor, pentru prevenirea colmatării acestora şi atenuarea scurgerii apelor
pluviale;
c) îndepărtarea materialului lemnos şi a resturilor rezultate în urma exploatării lenmului de
pe malul cursurilor de apă în vederea asigurării scurgerii apelor mari;
d) asigurarea fondurilor pentru realizarea lucrărilor de corectare a torenţilor şi întreţinerea
corespunzătoare a acestora, în vederea stabilizării versanţilor;
e) elaborarea rapoartelor operative zilnice conform modelului din anexa ill. li) pe perioada
situaţiilor de urgenţă generate de factorii de risc specifici şi rapoarte de sinteză conform
modelului din anexa ill. lj), în termen de maxim 10 zile de la încetarea situaţiilor de urgenţă,
pe care le transmite la Inspectoratul Judeţean pentru situaţii de urgenţă şi la Centrele
operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor.
CAP. 6
Atribuţiile Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, ale Administraţiei Naţionale
„Apele Române”, Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor şi ale
Administraţiei Naţionale de Meteorologie
ART.51
Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor:
a) elaborează strategia naţională de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
b) face, anual, propuneri pentru asigurarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare
necesare acoperirii cheltuielilor pentru constituirea şi reînnoirea stocului de materiale şi
mijloace de apărare, pentru acţiunile de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale,
în domeniul gospodăririi apelor, precum şi pentru executarea lucrărilor noi cu rol de apărare
împotriva inundaţiilor şi refacerea unor lucrări afectate de dezastre;
c) coordonează şi urmăreşte realizarea într-o concepţie unitară a lucrărilor hidrotehnice cu
rol de apărare;
d) coordonează, la nivel naţional, activitatea de apărare împotriva inundaţiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi de
prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, urmăreşte modul de informare cu date şi
prognoze hidrologice şi meteorologice a factorilor interesaţi;
e) iniţiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării împotriva
inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice
şi poluărilor accidentale precum şi reglementări în aplicarea acestora. Controlează modul în
care sunt respectate prevederile legale şi reglementările în acest domeniu;
f) cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care
statul român este parte, privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
g) verifică, anual, starea tehnică şi funcţională a construcţiilor hidrotehnice cu rol de
apărare împotriva inundaţiilor, indiferent de deţinător, împreună cu unităţile care au în
administrare aceste construcţii, stabilind măsurile şi lucrările necesare măririi gradului de
siguranţă în exploatare a acestora;
h) verifică modul de constituire a stocurilor de materiale şi mijloace de apărare operativă
împotriva inundaţiilor de către deţinătorii de lucrări şi de către comitetele locale, precum şi
modul în care au fost folosite fondurile de la bugetul de stat pentru completarea şi reînnoirea
stocurilor constituite la unităţile teritoriale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”;
i) verifică realizarea lucrărilor de reparaţii şi întreţinere a construcţiilor hidrotehnice cu rol
de apărare împotriva inundaţiilor, a lucrărilor de întreţinere a cursurilor de apă pentru
asigurarea capacităţii de scurgere a acestora, a podurilor, podeţelor şi a altor lucrări care pot
influenţa scurgerea, dispunând măsuri obligatorii pentru unităţile care au în administrare
aceste obiective;
j) asigură condiţiile de funcţionare a Comitetului ministerial şi a Centrului operativ cu
activitate permanentă pentru situaţii de urgenţă;
k) coordonează împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi
Ministerul Administraţiei şi Internelor implementarea Deciziei 28S0/2000lEEC la nivel
naţional;
1) asigură funcţionarea „punctului focal naţional” în activitatea regională a bazinului Mării
Negre împotriva poluării;
m) recepţionează, prin Centrul Operativ, toate rapoartele operative legate de o poluare
marină şi participă la acţiunile Comandamentului Operativ pentru Depoluare Marină.
ART.S2
Administraţia Naţională „Apele Române”:
a) aplică prevederile strategiei şi coordonează tehnic, prin unităţile teritoriale, activităţile
de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la
construcţii hidrotehnice şi cele de combatere a poluărilor accidentale, pentru obiectivele şi
lucrările de apărare de pe cursurile de apă;
b) întocmeşte planurile pe bazine hidrografice de apărare împotriva inundaţiilor şi
gheţurilor, de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale şi de restricţii şi folosire a apei
în perioadele deficitare;
c) asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, elaborarea planurilor judeţene de
apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la
construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale;
d) acordă, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, asistenţa tehnică la întocmirea
planurilor municipale, orăşeneşti şi comunale de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi
poluărilor accidentale;
e) întocmeşte planuri de avertizare-alarmare a localităţilor şi obiectivelor din aval de
lacurile de acumulare în caz de accidente la barajele din administrare;
f) asigură întreţinerea şi menţinerea în stare de funcţionare a lucrărilor de apărare împotriva
inundaţiilor, din administrare;
g) asigură instalarea şi buna funcţionare a aparaturii, dispozitivelor hidrometrice şi
pluviometrice din bazinele hidrografice şi de la obiectivele şi lucrările hidrotehnice din
administrare;
h) asigură datele necesare pentru întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură
şi centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a
lucrărilor hidrotehnice din administrare;
i) asigură constituirea şi reînnoirea stocurilor de materiale şi mijloace de apărare în
conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare împotriva
inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea poluărilor accidentale, din fondurile alocate de la
bugetul de stat şi din surse proprii, precum şi depozitarea lor în bune condiţii, pentru
obiectivele şi lucrările din administrare;
j) propune lucrări noi de apărare, precum şi de optimizare constructivă şi funcţională a
celor existente, ca urmare a concluziilor rezultate după trecerea apelor mari;
k) propune Comitetului ministerial, împreună cu Comitetele judeţene, măsuri de inundare
dirijată a terenurilor dinainte stabilite în cadrul planurilor de apărare sau introducerea unor
măsuri speciale în funcţionarea sistemelor de evacuare a apelor mari;
1) asigură conducerea Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea tipurilor de risc
specifice constituite în cadrul Comitetelor judeţene;
m) organizează anual, împreună cu deţinătorii, verificări ale secţiunilor de scurgere la
poduri şi podeţe, ale lucrărilor de apărare şi consolidare a malurilor şi a albiilor, ale zonelor
de exploatare a balastului, stabilind măsuri şi lucrări obligatorii pentru deţinători, în vederea
asigurării capacităţii de tranzitare a debitelor la viituri;
n) asigură exploatarea corelată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru
atenuarea viiturilor şi urmăreşte ca regulamentele de exploatare a barajelor şi lacurilor de
acumulare, indiferent de deţinător, să conţină prevederi privind modul de exploatare a
acestora înainte, în timpul şi după trecerea apelor mari, precum şi în caz de accidente la
construcţii hidrotehnice şi secetă hidrologică;
o) dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea
lacurilor şi barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deţinători, astfel încât prin
exploatarea corelată la nivel de bazin, să se realizeze eficienţa maximă în acţiunile de apărare
împotriva inundaţiilor;
p) asigură, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, diseminarea
informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor primite de la Direcţiile de Ape, la obiectivele
hidrotehnice din administrare şi la Centrele operaţionale ale Inspectoratelor judeţene pentru
situaţii de urgenţă, conform anexei m. 10 la prezentul regulament;
r) participă, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, la avertizarea
comitetelor locale în caz de producere a fenomenelor hidrometeorologice periculoase,
accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, precum şi la pregătirea
populaţiei pentru apărarea împotriva inundaţiilor, prin exerciţii periodice de simulare;
s) participă, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale, la organizarea
apărării pe Dunăre şi pe celelalte râuri care formează sau traversează frontiera de stat a
României, în care scop colaborează şi cu unităţile care administrează porturile şi căile
navigabile şi cu Comitetele judeţene limitrofe;
t) asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii,
gheţuri, secetă hidrologică şi poluări accidentale pe bazine hidrografice;
u) ia măsuri permanente de creştere a preciziei prognozelor hidrologice şi de diseminare a
acestora la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi la unităţile care au în
exploatare lucrări hidrotehnice şi corelează datele obţinute din reţea cu cele provenite de la
aceste unităţi;
v) identifică, evaluează, verifică şi clarifică aspecte legate de poluările marine şi
organizează intervenţia operativă;
x) asigură transmiterea informaţiilor la Comitetul ministerial şi Centrul operativ pentru
situaţii de urgenţă;
y) asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice
propm;
z) asigură, prin laboratoarele sale de analize fizico-chimice, biologice şi bacteriologice,
determinarea naturii poluantului şi evoluţia undei de poluare.
ART.53
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor:
a) asigură elaborarea informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor privitoare la inundaţii,
gheţuri şi secetă hidrologică şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de
urgenţă din cadrul Ministemlui Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Centrul operativ al
Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape;
b) asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători hidrologice
propm;
c) întocmeşte instrucţiuni de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor privind
producerea fenomenelor hidrologice periculoase, care sunt aprobate de Comitetul ministerial;
d) asigură îndrumarea metodologică şi coordonarea reţelei naţionale de măsurători
hidrologice.
ART.54
Administraţia Naţională de Meteorologie:
a) asigură elaborarea prognozelor şi avertizărilor privitoare la fenomene meteorologice
periculoase şi transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul
Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Centrul Operaţional Naţional din cadrul
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la Centrul operativ al Administraţiei
Naţionale „Apele Române” şi la Centrele operative ale Direcţiilor de Ape, precum şi altor
factori interesaţi;
b) asigură funcţionarea în condiţii de siguranţă a reţelei naţionale de măsurători
meteorologice;
c) elaborează instrucţiuni de stabilire a pragurilor critice pentru fenomenele meteorologice
periculoase şi de elaborare şi transmitere a avertizărilor şi prognozelor privind producerea
acestor fenomene, care sunt aprobate de Comitetul ministerial.
Contravenţii şi sancţiuni
ART.55
Faptele care constituie contravenţii, amenzile pentru acestea, precum şi organele
împuternicite să le constate şi să le aplice sunt cele prevăzute în Ordonanta de urgentă nr.
21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 361 din 26 aprilie 2004, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 15/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.
190 din 7 martie 2005 şi în Legea nr. 310/2004 pentru modificarea şi completarea Legii
apelor nr. 107/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 584 din 30 iunie 2004.
CAP. 7
Dispoziţii finale
ART.56
Conţinutul planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al
comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă este prevăzut în
anexa nr. la).
ART.57
Conţinutul planului de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţii
hidrotehnice şi poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic este prevăzut în anexa nr. 1 b ).
ART.58
Conţinutul planului judeţean de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, al comitetului
judeţean pentru situaţii de urgenţă, este prevăzut în anexa nr. 1 c ).
ART.59
Conţinutul planului bazinal de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, secetei
hidrologice, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale, întocmit de
către Direcţiile de Ape ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, este prevăzut în anexa
nr.1d).
ART.60
Conţinutul informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor care se transmit de la Centrele
operative ale Direcţiilor de Ape la comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi la
obiectivele hidrotehnice prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor este
prevăzut în anexa nr. 1 e ).
ART.61
Conţinutul informaţiilor, prognozelor şi avertizărilor ce se comunică Centrului operativ
pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor de către
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Administraţia Naţională „Apele
Române” şi Administraţia Naţională de Meteorologie este prevăzut în anexa nr. I t).
ART.62
Conţinutul planului de avertizare-alarmare a populaţiei, obiectivelor economice şi sociale
situate în aval de lacuri de acumulare, în caz de accidente la construcţii hidrotehnice, este
prevăzut în anexa nr. 1 g).
ART.63
Conţinutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic de către Comitetele locale (primării)
şi de la centrele operative ale unităţilor judeţene ce monitorizează efecte ale fenomenelor
hidrometeorologice periculoase, la Comitetele judeţene (Inspectoratele judeţene pentru
situaţii de urgenţă) şi la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor şi de la
Comitetul judeţean, prin Grupul de suport tehnic, la Centrul Operativ din Ministerul Mediului
şi Gospodăririi Apelor – pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în anexa
nr.1h).
ART.64
Conţinutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundaţiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi poluărilor accidentale
este prevăzut în anexa nr. li).
ART.65
Normativul-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva
inundaţiilor, gheţurilor şi combaterea efectelor poluărilor accidentale este prevăzut în anexa
nr.2.
ART.66
Anexele nr. la) – li) şi anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul regulament.
ANEXA la)
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI
de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor accidentale al comitetelor
municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă
ART.I
Comitetele municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă întocmesc, cu
asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a apelor, din cadrul Administraţiei Naţionale
„Apele Române” planuri de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor şi poluărilor
accidentale, care au următorul conţinut:
1. hotărârea consiliului municipal, orăşenesc sau comunal de constituire a comitetului
pentru situaţii de urgenţă;
2. componenţa nominală a comitetului municipal, orăşenesc sau comunal, cu precizarea
unităţii la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la
domiciliu, inclusiv telefoanele mobile;
3. numerele de telefon şi fax ale permanenţei (primărie, poliţie, oficii poştale etc.) unde se
pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii;
4. schema fluxului informaţional operativ-deciziona1 pentru apărare împotriva inundaţiilor
şi fenomenelor meteorologice periculoase;
5. tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip),
care să conţină:
– numărul curent;
– curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localităţii – muri, pâraie locale, văi
nepermanente, torenţi), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localităţii;
– denumirea obiectivelor din zona inundabilă (pentru fiecare curs de apă în parte): nr.
gospodării, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, căi de
comunicaţie, reţele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, reţele telefonice, terenuri
agricole, păduri, surse de poluare;
– cauzele inundării (revărsare, scurgeri de pe versanţi, avarie baraj);
– nr. telefon şi fax de la primărie, post de poliţie, protecţie civilă, şcoală etc.;
– amp1asamentul staţiei hidrometrice locale;
– mărimi de apărare locale (CA, CI, CP, faze de apărare la diguri, faze de apărare la
gheţuri);
– amplasamentul staţiei hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;
– mărimi de apărare avertizoare (CA, CI, CP, faze de apărare la diguri, praguri critice la
precipitaţii);
– timpul de propagare a undei de viitură sau timpul de concentrare a precipitaţiilor de la
postul pluviometric la obiective;
– lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor existente pe fiecare curs de
apă (denumire, caracteristici tehnice, puncte critice – eroziuni de mal, zone sub cota
proiectată, zone lipsite de perdele de protecţie, zone cu lucrări de traversare, zone endemice
de producere a infiltraţiilor şi grifoanelor);
– probabilităţi de inundare: normată (proiectată) şi reală (existenţa în prezent);
– în josul paginii se va menţiona semnificaţia mărimilor caracteristice de apărare;
– tabelul este semnat de preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
6. tabel cu măsuri de apărare împotriva inundaţiilor şi gheţurilor luate la nivel local (tabel
tip întocmit pe verso tabelului de la pct. 5), care să conţină:
– Uf. curent;
– măsuri pentru avertizarea-alarmarea populaţiei la primirea avertizărilor hidrologice şi
meteorologice, luate de primărie, poliţie, comitetul local;
– măsuri la atingerea COTEI DE ATENŢIE (CA), Fazei I de apărare la diguri, Fazei I de
apărare la gheţuri, pragurilor de avertizare la precipitaţii;
– măsuri la atingerea COTEI DE INUNDAŢIE (CI), Fazei a II-a de apărare la diguri, Fazei
a II-a de apărare la gheţuri, pragurilor de agravare la precipitaţii;
– măsuri la atingerea COTEI DE PERICOL (CP), Fazei a III-a de apărare la diguri, Fazei a
III-a de apărare la gheţuri, „METEOR ROŞU” pentru precipitaţii;
– măsuri la ieşirea din STAREA DE URGENŢĂ;
– formaţii de intervenţie alcătuite din localnici (cu nominalizarea persoanelor apte pentru
acţiunile de intervenţie operativă);
– responsabili cu acţiunile de apărare (nominalizarea responsabililor pentru evacuarea
populaţiei şi asigurarea spaţiilor de cazare temporară, nominalizarea personalului care asigură
permanenţa la primărie pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase,
nominalizarea responsabilului cu întocmirea „Rapoartelor operative” zilnice, care se transmit
la Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă şi Centrul operativ de la Sistemul de
Gospodărire a Apelor;
– tabelul este semnat de preşedintele comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
7. tabelul cu stocul minim de mijloace şi materiale de apărare existente, al cărui necesar se
stabileşte pe baza Normativului-cadru, cu asistenţa tehnică a unităţilor de gospodărire a
apelor, numai pentru sortimentele necesare în funcţie de zona în care este amplasată
localitatea, de gradul de amenajare a zonei, tipul de lucrări existente şi de specificul acţiunilor
operative de intervenţie;
8. planul de situaţie al localităţii la scara 1:10.000 sau 1:25.000 (conform celui cuprins în
Planul de Urbanism General), cu localizarea obiectivelor afectabile, delimitarea zonelor
inundabile atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanţi, amplasarea
construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundatiilor cu punctele critice ale
acestora şi indicarea zonelor pentru inundare dirijată (după caz), a căilor de comunicaţie, a
zonelor cu poduri şi podeţe subdimensionate şi a altor zone critice, precum şi a zonelor de
evacuare preventivă şi cazare a populaţiei, animalelor şi bunurilor;
9. un profil transversal tip prin albie şi dig (după caz) pe care se vor indica COTELE DE
APĂRARE şi Fazele de apărare la diguri;
10. planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial
poluatoare.
ART.2
Pentru obiectivele izolate, cum sunt: şantierele, balastierele, sondele şi depozitele de petrol,
alte obiective potenţial poluatoare – iazuri de decantare, depozite de deşeuri, se vor întocmi
planuri de apărare după modelul de mai sus, adaptat la specificul lor, şi se vor transmite la
comitetul local pentru situaţii de urgenţă pe raza căruia se află obiectivul.
ART.3
Pentru localităţile situate în aval de baraje, planul de apărare împotriva inundaţiilor va
conţine elemente strict necesare extrase din Planul de avertizare-alarmare al barajului: timpul
minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita maximă a undei de rupere –
obiective cuprinse în zona inundabilă, înălţimea maximă a lamei de apă, căi de evacuare şi
zone de evacuare în caz de accident la baraj.
ART.4
Planurile de apărare ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă se verifică de către
Sistemele de Gospodărire a Apelor, se avizează de către Grupurile de suport tehnic pentru
gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale din cadrul Comitetelor judeţene
pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de preşedintele Comitetului judeţean.
ANEXA lb)
la regulament
CONŢINUTUL PLANULUI
de apărare împotriva inundaţiilor, gheţurilor, accidentelor la construcţii hidrotehnice şi
poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic
ART.I
Planurile de apărare se întocmesc de către Sistemele de Gospodărire a Apelor din cadrul
Administraţiei Naţionale „Apele Române”, sistemele hidroenergetice din cadrul Societăţii
Comerciale „Hidroelectrica” – S.A., sistemele hidroameliorative din cadrul Administraţiei
Naţionale a îmbunătăţirilor Funciare şi de către alte sisteme organizate pe construcţii
hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi vor avea următorul conţinut-cadru
adaptat la condiţiile specifice:
1. componenţa nominală a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă constituit la nivelul
Sistemelor de Gospodărire a Apelor, unităţilor teritoriale ale S.C. „HIDROELECTRICA”
S.A., ale Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare;
2. tabel-tip cu elementele construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare – împotriva
inundaţiilor cu următorul conţinut:
– denumirea lucrării, localizare hidrografică (bazin hidrografic, curs de apă, cod cadastral);
– caracteristici principale (materialul, lungime, înălţime, lăţime la coronament, volum şi
cota la NNR, cota coronament, volum de atenuare, debite şi niveluri de dimensionare şi de
verificare, debite şi niveluri maxime produse, caracteristicile uvrajelor, Qmax evac.,
probabilităţile de depăşire normate şi reale, anul punerii în funcţiune etc.);
– puncte critice existente pentru fiecare lucrare în parte (localizarea lor): lucrări de
traversare, zone endemice de producere a grifoanelor şi infiltraţiilor, eroziuni de mal care pot
pune în pericol stabilitatea lucrării, zone lipsite de perdele de protecţie sau cu plantaţii tinere,
zone sub cota proiectată etc.;
– permanenţa în caz de inundaţii şi accidente la construcţii hidrotehnice – telefon, fax,
radio-telefon, telefoane mobile etc.;
– amplasamentul staţiei hidrometrice locale cu indicarea cotei „O”;
