PRESCRIPTIE TEHNICA : CERINŢE TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, CONSTRUIREA, MONTAREA, REPARAREA, ÎNTREŢINEREA, REVIZIA, VERIFICAREA ŞI EXPLOATAREA INSTALAŢIILOR DE TRANSPORT PE PLAN îNCLINAT PENTRU MATERIALE partea 1

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
– ISCIR-
– REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ-
PRESCRIPŢIE TEHNICĂ
PTR 16-2003
PTR

Descarca PDF cu PTR 16-2003

 

COLECŢIA INSPECŢIEI DE STAT PENTRU CONTROLUL
CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI
INSTALAŢIILOR DE RIDICAT
– ISCIR-
– EDIŢIE OFICIALĂ –
Nr. referinţă: PT R 16 – 2003 Ediţia 1
16–2003
PTR 16-2003
Scopul principal al prescripţiilor tehnice este crearea unui cadru legal unitar în
vederea aplicării întocmai a prevederilor legale privind asigurarea protecţiei
utilizatorilor, mediului înconjurător şi proprietăţii.
Prevederile prescripţiilor tehnice sunt obligatorii pentru toţi cei care proiectează,
construiesc, distribuie, montează, instalează, repară, întreţin, deţin, exploatează
sau verifică instalaţii şi aparate din domeniul de activitate al ISCIR.
Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt răspunzători de aplicarea corectă a
acesteia.
ISCIR Telefon: (+4021) 411.97.60; 411.97.61
Str. Sf. Elefterie DT. 47-49, sector 5 Fax: (+4021) 411.98.70
BUCUREŞTI www.iscir.ro E-mail: iscir@fx.ro
Cod: 726111
Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentei prescripţii tehnice
în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere,
microfIlmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al ISCIR.
prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în
posesia ediţiei oficiale tipărite.
2
Utilizatorii prezentei
16–2003
MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI RESURSELOR
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
– – REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ –
PRESCRIPŢIE TEHNICĂ
PTR 16-2003
PTR
CERINŢE TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, CONSTRUIREA,
MONTAREA, REPARAREA, ÎNTREŢINEREA, REVIZIA,
VERIFICAREA ŞI EXPLOATAREA
INSTALAŢIILOR DE TRANSPORT PE PLAN ÎNCLINAT
PENTRU MATERIALE
Aprobată cu Ordinul Ministrului Industriei şi Resurselor nr. -=-_—::-_
din , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.
din —– ——-
COLECŢIA INSPECŢIEI DE STAT PENTRU CONTROLUL
CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI
INSTALAŢIILOR DE RIDICAT
– ISCIR-
– EDIŢIE OFICIALĂ –
Nr. referinţă: PT R 16 – 2003 Ediţia 1
3
ISCIR –
PTR 16-2003
Membrii Comitetului Tehnic CT -R-03 care au participat la elaborarea prezentei
prescripţii telmice :
Preşedinte: Ing. Horia Stoia
Membri: Ing. Valeriu Sezonov-Mara
Ing. Dan-Mihail Turcu
Ing. Ioan Cioran – responsabil de carte
Ing.MUhaiPredescu
Consultanţă juridică: Consilier Alexandru Păcurar
4
PTR
16–2003
CUPRINS
Pagina
1 Generalităţi 10
1.1 Scop
1.2 Domeniu de aplicare
1.3 Referinţe normative
1.3.1 Standarde
1.3.2 Legi şi hotărâri
1.4 Termeni şi defIniţii
1.5 Abrevieri
10
10
10
10
12
12
15
2 Subsisteme1e unei instalaţii de transport pe cablu pentru materiale ….. 15
3 Cerinţe esenţiale 16
4
5
3.1 Obiect 16
3.2 Cerinţe generale 16
3.3 Cerinţe referitoare la infrastructură 18
3.4 Cerinţe referitoare la cabluri, sisteme de antrenare şi frânare,
precum şi la instalaţii mecanice şi electrice ……………………. d…………… 19
3 .5 Vehicule 20
Cerinţe pentru utilizatori
3.7 Exp10atabilitatea
Analiza de securitate
Proiectarea
5.1 Generalităţi …………………………………………………………………………………… .
Condiţii tehnice de instalare ………………………………………………………… .
în profIl longitudinal ………………………………………………………. .
5.5 Traseul în 5
21
21
21
22
22
23
23
24
24
24
25
25
3.6 5.2 5.3 Traseul în plan orizontal
5.4 Traseul profIl transversal
5.6 Rampele pentru materiale
5.7 Viteze
5.8 Cabluri
PTR 16-2003
6
7
8
9
CUPRINS ( continuare)
Pagina
5.9 Tamburi, roţi şi role 27
Staţii 28
5.11 Calea de rulare 29
5.12 Vehicule de antrenare şi ftânare 31
5.14 Echipamentul electric de alimentare şi racordare la sursa de
curent şi echipamentul electric de acţionare, comandă şi
protecţie 33
5.15 Instalaţii şi componente de securitate 35
5.16 Instalaţii şi aparate de semnalizare, telecomunicaţie şi măsură ………… 37
5.17 Instalaţii de iluminat 38
5.18 Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de atingere, a
supratensiunilor atmosferice şi de pază contra incendiil()~'””””H””””’ 39
Materiale metalice şi nemetalice
Echipamente şi instalaţii provenite din import
Construirea (montarea) şi punerea în funcţiune
8.1 Construirea (montarea)
8.2 Condiţii speciale de construire şi montare
8.3 Rodajul
8.4 Marcarea
8.5 Punerea în funcţiune
8.6 Autorizarea de funcţionare la prima punere în funcţiune ………………… .
40
41
41
41
44
45
46
46
47
8. 7 Verificarea tehnică la prima punere în funcţiune 48
8.8 Verificarea tehnică periodică (la scadenţă) şi verificarea tehnică
neprogramată (inopinată) . 51
8.9 Verificarea tehnică după lucrările de reparare 53
Exploatarea… . „””.” .. H””” ….. . „,,,,, … „”” …….. „””” …. „,,, …….. „‘””””””
9.1 Generalităţi .””HHH” ….. .
6
57
57
5.10 30
5.13 Echipamentul mecanic
10
11
12
16–2003
CUPRINS de exploatare
normală
9.4 Norme de exploatare în caz de chiciură sau zăpadă
9.5 Norme de exploatare în caz de deranjamente
9.6 Personalul de supraveghere şi exploatare
9.7 Întreţinerea şi revizia
9.8 Evidenţa exploatării””” …….. , ….
Repararea
Avarii şi accidente
Dispoziţii finale
Anexa A Autorizarea/reautorizarea agenţilor economICI pentru
executarea lucrărilor de proiectare a instalaţiilor de transport
PTR
Pagina
59
61
61
66
72
74
74
75
pe plan înclinat „”””” …. ,,,,,,, ””'”””” „, …. „”” „””,””””” …… ,,,” „”””””” 77
Anexa Al – Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei
(reautorizarea) de a proiecta instalaţii de transport pe plan
înclinat 80
Anexa Al – Autorizaţia de proiectare””””””””””””””,,””””””” 81
Anexa A3 – Model de decizie pentru numirea personalului tehnic de
specialitate pentru avizare conformă a proiectelor 82
Anexa A4 – Verificarea şi avizarea conformă a proiectelor 83
Anexa AS – Registru de avizări conforme proiecte 85
Anexa A6 – Cartea instalaţiei de transport pe plan înclinat. Partea de
construcţie (modelL „” .. „” ….. „”” ….. „” „”””” „””.””. „” „”””””. 86
AnexaA7
AnexaB
Desenul tip de ansamblu (conţinut) „”” „””””””” .. ,,”. „” „”””””.
Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea/reactualizarea
autorizaţiei pentru construirea (montarea) sau repararea
instalaţiilor de transport pe plan înclinat
Anexa C – Registru pentru evidenţa lucrărilor de construire (montare)
103
sau repararea instalaţiilor de transport pe plan înclinaL,,,,,,,,,,,,,…. 1 06
AnexaD Proces-verbal de verificare tehnică 107
7
( continuare)
9.2 Norme generale 9.3 Norme pentru exploatarea 60
60
99
PTR 16-2003
CUPRINS ( continuare)
Pagina
Anexa E – Conţinutul documeutaţiei peutru obţinerea/reactualizarea
autorizaţiei de funcţionare a instalaţii10r de transport pe plan
108
Anexa F Evidenţa instalaţiilor 109
Anexa G Model pentru decizia de numire a personalului tehnic pentru
construirea (montarea) şi/sau repararea instalaţiilor de
transport pe plan înclinat, precum şi a responsabilului tehnic
cu sudura, propuşi de agentul economic să fie autorizaţi de
110
Anexa H – Model pentru decizia de numire a responsabilului cu
supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor de
transport pe plan înclinat, propus de agentul economic să fie
autorizat de ISCIR-INSPECT 111
Anexa 1 – Autorizarea personalului de exploatare pentru instalaţii de
transport pe plan înclinat 112
Anexa J – Metodologia referitoare la autorizarea şi gradul de calificare
al personalului de exploatare (mecanici trolişti) pentru
instalaţii de transport pe plan înclinat 115
Anexa K – Model pentru adeverinţa de absolvire a cursurilor pentru
autorizarea mecanicilor trolişti pentru exploatarea
instalaţii10r de transport pe plan înclinat””””””””””” „”””””””””””””””””””””” 125
Anexa L – Model pentru adeverinţa de efectuare a practicii obligatorii
pentru autorizarea mecanicilor trolişti pentru exploatarea
instalaţii10r de transport pe plan înclinat ” „”””””””””””””””” 126
Anexa M Model pentru proces-verbal cu rezultatele obţinute la
examenul de autorizare a personalului de exploatare pentru
instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale 127
Anexa N Model pentru autorizaţia personalului de exploatare pentru
instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale””””””””H”””””” 128
Anexa O – Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei
(reautorizarea) de a efectua analiza de securitate pentru
instalaţii de transport pe plan înclinat „””””””H””””””””H”””””””””””””HH””” 132
Anexa P – Metodologia de autorizare (reautorizare) a agenţilor
economici care construiesc (montează), repară şi efectuează
analiza de securitate pentru instalaţii de transport pe plan
înclinat 133
8
ISCIR-INSPECT IT
AnexaQ
AnexaR
AnexaS
Anexa T
AnexaU
16–2003
CUPRINS (sfărşit)
Model pentru autorizaţia eliberată agenţilor economici care
construiesc (montează), repară, întreţin şi revizuiesc
PTR
Pagina
instalaţii de transport pe plan înclinat””””””””””””” „”””””””””””””””””””””””””””” 135
Model pentru autorizaţia eliberată agenţilor economici care
efectuează analiza de securitate pentru instalaţii de transport
pe plan înclinat
Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei
(reautorizarea) de a întreţine şi revizui tehnic instalaţii de
transport pe plan înclinat””””””””””””””””””””””
– Model de autorizaţie pentru responsabilul cu supravegherea
şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTI) „””””””””””””””””””
– Instalaţii care nu fac obiectul prescripţiei tehnice”
9
136
137
138
140
141
PTR 16-2003
1 GENERALITĂŢI
1.1 Scop
Prescripţia tehnică PT R 16-2003, ediţia 1, „Cerinţe tehnice privind
proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi
exploatarea instalaţiilor de transport pe plan înclinat pentru materiale”, denumită în
continuare prescripţie tehnică, face parte din reglementările tehnice naţionale
referitoare la instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale.
Prezenta prescripţie tehnică stabileşte cerinţele tehnice de securitate minime
obligatorii pe care trebuie să le satisfacă instalaţiile de transport pe plan înclinat pentru
materiale.
Cerinţele privind proiectarea, construirea, montarea, punerea în funcţiune,
exploatarea, verificarea tehnică periodică, repararea, întreţinerea şi securitatea în
exploatare a acestor tipuri de instalaţii se adresează agenţilor economici autorizaţi de
ISCIR-INSPECT IT.
Aceste cerinţe au drept scop asigurarea securităţii sau sănătăţii persoanelor care
pot fi personal de deservire sau alte persoane şi protecţia proprietăţii şi a mediului, aşa
cum sunt prevăzute în actele normative în vigoare.
De asemenea, prescripţia tehnică stabileşte modul de verificare a respectării
acestor cerinţe.
Autoritatea tehnică ce asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor
din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR – Inspecţia de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate
cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este un organ de specialitate cu
personalitate juridică în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor.
Documentele şi documentaţiile tehnice precum şi inscripţionârile privind
exploatarea şi avertizarea utilizatorilor trebuie să fie redactate sau traduse în limba
romănă, Iară a exclude prezentarea şi în alte limbi.
1.2 Domeniu de aplicare
Prezenta prescripţie tehnică se aplică instalaţiilor de transport pe plan înclinat
pentru materiale.
Nu fac obiectul prezentei prescripţii tehnice instalaţiile menţionate în anexa U.
1.3 Referinţe normative
Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la standarde
romăne şi acte legislative.
1.3.1. Standarde
• SREN719:1995
• SREN757:1998
• SREN 1600:2000
• SR EN 10113/1:1995
Coordonarea sudării. Sarcini şi responsabilităţi
Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru
sudarea manuală cu arc electric a oţelurilor cu limită
de curgere ridicată. Clasificare
Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru
sudarea manuală cu arc electric a oţelurilor inoxidabile
şi refractare. Clasificare
Produse laminate la cald din oţeluri de construcţii
10
• SR 6646/2-97
• SR 6646/3-97
500/1-89
• STAS 500/2-80
• STAS 1125/1-91
3197/2-90
• STAS 4067-84
• STAS 4531-89
• STAS 5930–89
• STAS 6168-90
• STAS 6221-89
• STAS 7076-88
• STAS 7194-79
• STAS 8183-80
• STAS 8216–68
8324-86
• STAS R 8542-79
• STAS 10101120–90
• STAS 10108/1-81
• STAS 10108/2-83
• STAS 10382-88
• STAS 12604/5-90
• STASR9188-73
PTR
16–2003
sudabile cu granulaţie fină. Partea 1: Condiţii generale
de livrare
Iluminatul artificial. Condiţii pentru iluminatul
spaţiilor de lucru
Iluminatul artificial. Condiţii specifice pentru
iluminatul în clădiri civile
Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii
tehnice generale de calitate
Oţeluri de uz general pentru construcţii. Mărci
Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea cu
arc electric. Condiţii tehnice generale de calitate
înveliţi pentru încărcarea
prin sudare. Condiţii tehnice de calitate
Sârmă plină de oţel pentru sudare
Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice
şi metode de încercare pentru şuruburi şi prezoane
Lucrări de cale ferată. Prisma căii
Căi ferate normale. Elemente geometrice
Căi ferate industriale normale şi înguste. Elemente
geometrice
Căi ferate înguste. Gabarite
Şurub de păsuire cu cap hexagona1. Clasa de execuţie
A
Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Scări de salvare
în caz de incendiu. Prescripţii generale
Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
Iluminatul natural al încăperilor. Prescripţii de calcul
Armături industriale din fontă şi oţel. Condiţii tehnice
generale de calitate
Sudabilitatea oţelurilor. Elemente de bază
Oţeluri pentru ţevi Iară sudură de uz general. Mărci şi
condiţii tehnice de calitate
Arcuri disc. Calculul arcurilor
Oţellaminat la cald. Profile din oţel silicios
Alegerea oţelurilor pentru construcţii metalice
Acţiuni în construcţii. Încărcări date de vânt
Construcţii civile, industriale şi agricole. Prescripţii
pentru proiectarea construcţiilor din ţevi de oţel
Construcţii din oţel. Calculul elementelor din oţel
alcătuite din profile cu pereţi subţiri, formate la rece
Oţeluri pentru ţevi utilizate la temperaturi scăzute.
Mărci şi condiţii tehnice de calitate
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice
fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare
Instalaţii de ridicat. Prescripţii generale de calcul
pentru alegerea şi verificarea frânelor cu doi saboţi
11
• STAS • STAS 1125/6–90
• STAS 1126–87
• STAS 2700/3-89
• STAS 3197/1-91
• STAS • STAS Sudarea metalelor. Electrozi Sudarea metalelor.
PTR 16-2003
1.3.2 Legi şi hotărâri
• Legea m. 90/1996 privind protecţia muncii
m. 137/1996 privind protecţia mediului
• Legea m. 10/1995 privind calitatea în construcţii
• Hotărârea Guvernului m. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat
1.4 Termeni şi definiţii
Termenii şi defIniţiile de mai jos se referă la prezenta prescripţie tehnică.
1.4.1 accident grav – accident mortal sau accident care produce o vătămare corporală
gravă;
1.4.2 agent economic – societate comercială cu sediul în România având
personalitate juridică, constituită într-una din formele de orgauizare defInite de
legislaţia în vigoare şi a cărei activitate este înscrisă la Registrul Comerţului;
1.4.3 autorizare de funcţionare a instalaţiei – document emis de către ISCIRINSPECT
IT, pe baza unei metodologii de 1.4.4 cablu de compensaţie – cablu care închide circuitul cablului tractor legând
între ele vehiculele;
1.4.5 cablu de frână – cablu fIx pe care se frânează vehiculele;
1.4.6 cablu de întindere – cablu prin intermediul căruia este suspendată
contragreutatea (greutatea de întindere);
1.4.7 cablu tractor – cablu care tractează vehiculele; este un cablu mobil;
1.4.8 cale de rulare – construcţie specială cu şine de oţel pe care circulă vehiculele şi
rolele de ghidare şi deviere a cablurilor;
1.4.9 capacitate de transport – cantitatea de materiale transportată într-un sens în
timp de o oră;
1.4.10 coeficient de siguranţă al cablului – raportul dintre sarcina de rupere totală a
cablului şi efortul maxim de întindere a cablului;
1.4.11 componentă de securitate – orice componentă elementară, grup de
componente, subansambluri sau ansambluri complete de echipamente şi orice
dispozitiv inclus în instalaţie în scopul asigurării unei funcţionări sigure, care
este identifIcată prin analiza de securitate şi a cărei defectare pune în pericol
securitatea sau sănătatea persoanelor care pot fI personal de deservire sau alte
persoane;
12
• Legea verifIcare;
PTR
16–2003
1.4.12 constructor (montator) – agent economic, autorizat de ISCIR-INSPECT IT,
care îşi asumă responsabilitatea construirii (montării) unei instalaţii de transport
pe plan încliuat;
1.4.13 deţinătorul instalaţiei – persoană fizică sau juridică deţinătoare cu orice titlu a
unei instalaţii de transport pe cablu pentru materiale;
1.4.14 dispozitiv de intindere – sistem care asigură întinderea cablurilor;
1.4.15 efort de întindere în cablu – solicitarea (tensiunea) ce apare în cablu datorită
forţei de întindere;
1.4.16 exploatabilitate – ansamblu de măsuri şi prevederi tehnice care influenţează
proiectarea şi realizarea instalaţiei şi care sunt necesare pentru funcţionarea
acesteia în condiţii de securitate;
1.4.17 greutate de întindere – element ce intră în componenţa sistemului de întindere
a cablului (uzual i se mai spune şi contragreutate);
1.4.18 grup de antrenare – ansamblu de agregate, utilaje, echipamente şi instalaţii
care asigură antrenarea şi frânarea;
1.4.19 instalaţie – sistem complet montat în teren, care cuprinde infrastructura şi
subsistemele prevăzute la capitolul 2; infrastructura special proiectată pentru
fiecare instalaţie şi construită în teren include traseul instalaţiei, sistemul de
date, lucrările de linie şi staţiile care sunt necesare pentru construirea şi
funcţionarea instalaţiei, inclusiv fundaţiile;
1.4.20 instalaţie de transport pe plan înclinat pentru materiale – ansamblu de
construcţii şi instalaţii care formează un mijloc de transport pentru materiale, în
vehicule tractare cu cabluri de oţel, care rulează pe căi de circulaţie de
construcţie specială;
1.4.21 instalaţie de transport pe plan inclinat pentru materiale cu simplu efect –
instalaţie prevăzută cu o singură cale de rulare pe care circulă în ambele sensuri
un singur vehicul sau un singur convoi de vehicule, cu sau fără contragreutate;
1.4.22 instalaţie de transport pe plan înclinat pentru materiale cu dublu efect – :
a) instalaţie prevăzută cu o singură cale de rulare pe care circulă simultan
în ambele sensuri două vehicule sau două convoaie de vehicule,
încrucişarea acestora realizându-se la mijlocul căii de rulare;
b) instalaţie prevăzută cu două căi de circulaţie independente (patru şine)
sau două căi de circulaţie comune (trei şine) pe care circulă simultan în
ambele sensuri două vehicule sau două convoaie de vehicule,
încrucişarea acestora realizându-se la mijlocul căii de rulare.
1.4.23 lanţ cu rulouri – echipament mecanic care asigură devierea cablului de frânare
la greutatea de întindere; asigură deplasarea pe verticală a greutăţii de întindere;
13
PTR 16-2003
1.4.24 limitator de viteză – dispozitiv de control automat al vitezei cablului care
semnalizează şi comandă automat oprirea instalaţiei în cazul depăşirii vitezei
admise;
1.4.25 linie – ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor de pe traseul instalaţiei de
transport pe plan înclinat pentru materiale;
1.4.26 manşon cu compoziţie – ansamblu de piese de construcţie specială care
serveşte la ancorarea cablurilor la puncte fixe;
1.4.27 matisare – înnădirea cablurilor prin împletire după anumite reguli tehnice;
1.4.28 mecanic trolist – persoană calificată şi autorizată pentru manevrarea
instalaţiilor de transport pe cablu pentru materiale;
1.4.29 mentenabilitate – ansamblul de măsuri şi prevederi tehnice care influenţează
proiectarea şi realizarea instalaţiei şi care sunt necesare pentru mentenanţa
proiectată în scopul garantării funcţionării acesteia în condiţii de securitate;
1.4.30 organism de inspecţie – ISCIR-INSPECT, organism desemnat şi recunoscut
de Ministerul Industriei şi Resurselor pentru supravegherea şi verificarea
tehnică în funcţionare a instalaţiilor de transport pe plan înclinat;
1.4.31 personal tehnic de deservire – persoană angajată, calificată, instruită şi
desemnată de către deţinător în vederea întreţinerii instalaţiei, în scopul
menţinerii acesteia în parametrii tehnici de funcţionare declaraţi sau specificaţi
de producător;
1.4.32 proiectant – agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT care îşi asumă
responsabilitatea proiectării instalaţiilor de transport pe plan înclinat pentru
materiale;
1.4.33 reparator – agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT care îşi asumă
responsabilitatea reparării instalaţiilor de transport pe plan înclinat pentru
materiale;
1.4.34 roată de antrenare – element component al grupului de antrenare care asigură
mişcarea cablului tractor; are un contact liniar cu cablul;
1.4.35 roată de Întoarcere – element component al sistemului de întoarcere sau
întoarcere-întindere a cablului tractor; are un contact liniar cu cablul;
1.4.36 roată de deviere – echipament mecanic care asigură devierea cablului tractor în
staţii; are un contact liniar cu cablul;
1.4.37 ro/ă – echipament care susţine cablul tractor; asigură un contact punctiform cu
cablurile; de regulă se montează în baterie (trenuri de role);
1.4.38 sistem de ancorare – ansamblu de dispozitive şi echipamente care asigură
ancorarea cablului la punct fix;
14
PTR
16–2003
1.4.39 staţie – construcţie special amenajată şi echipată pentru a răspunde cerinţelor
tehnologice (antrenare, intindere etc.); denumirea staţiei este dată de funcţiunea
tehnologică;
1.4.40 staţie finală – staţie situată la capătul traseului instalaţiei de transport pe plan
inclinat;
1.4.41 staţie inferioară – staţie finală cu altitudinea minimă;
1.4.42 staţie intermediară – staţie situată pe traseul instalaţiei de transport pe plan
inclinat;
1.4.43 staţie superioară – staţie finală cu altitudinea maximă;
1.4.44 tambur – element cilindric a cărui mărime depinde de diametru! şi lungimea
cablului tractor care se infăşoară pe acesta;
1.4.45 vehicule – vagoane de diferite tipodimensiuni care rulează pe şinele căii de
rulare servind la transportul de materiale;
1.4.46 verificare tehnică periodică – activitate desfăşurată, la intervale regulate,
pentru a se asigura că instalaţia de transport pe plan inclinat satisface cerinţele
de funcţionare în condiţii de securitate;
1.4.47 viteza nominală – viteza teoretică de deplasare a instalaţiei de transport pe
plan inclinat;
1.4.48 viteza de exploatare – viteza efectivă de deplasare a instalaţiei de transport pe
plan inclinat; la instalaţiile cu viteză variabilă se defmeşte ca viteză medie, iar
la cele cu viteză constantă ca şi viteză de regim;
1.4.49 viteza de revizie – viteza adaptată pentru examinarea (revizia) vizuală a liniei
instalaţiei de transport pe plan înclinat.
1.5 Abrevieri
IT -Inspecţia Teritorială
PT – Prescripţie tehnică
RSVTI – Responsabil cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor
2 SUBSISTEMELE UNEI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU
PENTRU MATERIALE
Instalaţia este alcătuită din subsistemele enumerate in continuare, de a căror
exploatabilitate şi mentenabilitate trebuie să se ţină seama in fiecare caz:
2.1 cabluri şi elemente de legătură;
2.2 echipament mecanic de antrenare şi frânare;
2.3 dispozitive mecanice:
15
PTR 16-2003
de întindere a cablurilor;
2.3.2 dispozitive mecanice din staţii;
2.3.3 dispozitive mecanice pentru traseul instalaţiei.
2.4 staţii;
2.5 calea de rulare;
2.6 vehicule:
2.6.1 şasiu;
2.6.2 roţile de rulare;
2.6.3 caroseria vehiculului.
2.7 echipamente electrotehnice:
2.7.1 echipamente de alimentare, acţionare, comandă, supraveghere şi
securitate;
2.7.2 echipamente de comunicare şi semnalizare;
2.7.3 echipament de paratrăsnet şi de legare la pământ.
3 CERINŢE ESENŢIALE
3.1 Obiect
Instalaţia, infrastructura, subsistemele şi componentele de securitate ale
instalaţiei trebuie să satisfacă următoarele cerinţe esenţiale care se aplică la
proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune, inclusiv mentenabilitatea şi
exploatabilitatea instalaţiilor şi componentelor de securitate.
3.2 Cerinţe generale
3.2.1 Securitatea persoanelor
Securitatea personalului de deservire şi a terţelor persoane este o cerinţă
fundamentală pentru proiectarea, construirea şi exploatarea instalaţiilor.
3.2.2 Principii de securitate
Instalaţia trebuie să fie proiectată, realizată, exploatată şi întreţinută aplicându-se
următoarele principii, în ordinea indicată:
a) eliminarea sau, dacă aceasta nu este posibil, reducerea riscurilor pnn
specificaţii de proiectare şi construire;
b) definirea şi aplicarea măsurilor necesare de protecţie împotriva riscurilor ce
nu pot fi eliminate prin specificaţiile de proiectare şi construire;
c) definirea şi enunţarea măsurilor de precauţie ce trebuie luate pentru evitarea
riscurilor care nu pot fi eliminate complet prin specificaţiile şi măsurile
prevăzute mai sus.
16
2.3.1 dispozitive
PTR
16–2003
Considerarea factorilor externi
Instalaţia trebuie să fie proiectată şi construită astfel încât să poată fi exploatată
în condiţii de securitate, ţinândn-se seama de tipnl instalaţiei, de caracteristicile
terenului şi mediului înconjurător, de condiţiile atmosferice şi de obstacolele posibile
terestre şi aeriene aflate în vecinătate.
Este interzisă construirea de clădiri sau căi de acces public în aliniamentul părţii
inferioare a instalaţiilor de transport pe plan înclinat care au declivităţi mai mari de 15″
şi nu au sistem de frânare a vehiculelor pe cale sau pe cablul de frânare.
Este interzisă intersectarea la acelaşi nivel a liniei planului înclinat cu căi de
circulaţie de orice fel (drumuri, căi ferate etc.)
3.2.4 Dimensionarea
Instalaţia, subsistemele şi toate componentele de securitate trebuie să fie
dimensionate, proiectate şi realizate pentru a rezista unui grad suficient de securitate,
corespunzător tuturor condiţiilor previzibile, inclusiv celor ce pot apărea în afara
exploatării, ţinându-se seama în special de influenţele exterioare, de efectele dinamice
şi fenomenele de oboseală, respectându-se regulile artei în domeniu, în special pentru
alegerea materialelor.
3.2.5 Montajul
3.2.5.1 Instalaţia, subsistemele şi componentele de securitate trebuie să fie astfel
proiectate şi realizate încât să asigure montarea şi amplasarea lor în condiţii de
securitate.
3.2.5.2 Componentele de securitate trebuie să fie astfel proiectate încât erorile de
montaj să devină imposibile, fie prin construcţie, fie prin marcajele aplicate pe
componentele respective.
3.2.6 Integritatea instalaţiei
3.2.6.1 Componentele de securitate trebuie să fie astfel proiectate, realizate şi utilizate
încât să fie garantată integritatea lor funcţională şi integritatea instalaţiei, astfel cum
este definită în analiza de risc prevăzută în capitolul 4, pentru ca probabilitatea
defectării acestora să fie cât mai redusă şi în limite corespunzătoare de securitate.
3.2.6.2 Instalaţia trebuie să fie astfel proiectată şi realizată încât, în timpul
funcţionării, defectarea unei componente, susceptibilă să afecteze securitatea chiar şi
indirect, să facă în timp util obiectul unei măsuri corespunzătoare de remediere.
3.2.6.3 Măsurile de securitate prevăzute la pct. 3.2.6.1 şi 3.2.6.2 trebuie să se aplice
pe durata întregului interval de timp dintre donă verificări prevăzute pentru
componenta respectivă. Intervalul de timp dintre două verificări ale componentelor de
securitate trebuie să fie indicat clar în manualul de operare.
3.2.6.4 Componentele de securitate care sunt integrate ca piese de schimb într-<>
instalaţie trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale din prezenta prescripţie tehnică,
precum şi să asigure o bună interacţiune cu celelalte componente ale instalaţiei.
17
3.2.3
PTR 16-2003
măsuri care să asigure că efectele unui incendiu în cadrul
instalaţiei nu pot pune în pericol viaţa sau securitatea personalului de deservire şi a
mecanicilor trolişti şi care să protejeze instalaţia şi persoanele de efectele trăsnetelor.
3.2.7 Dispozitive de securitate
3.2.7.1 În măsura în care este posibil, orice defecţiune a instalaţiei, care ar putea
conduce la o situaţie de nesiguranţă, trebuie să fie detectată, semnalată şi prelucrată cu
ajutorul unui dispozitiv de securitate. Această prevedere se aplică pentru toate situaţiile
care pot afecta securitatea.
3.2.7.2 Instalaţia trebuie să poată fi oprită manual în orice moment.
3.2.7.3 După ce instalaţia a fost oprită de un dispozitiv de securitate, repornirea
acesteia să nu poată fi efectuată decât după ce au fost luate măsurile corespunzătoare
situaţiei respective.
3.2.8 Mentenabilitate
Instalaţia trebuie să fie astfel proiectată şi realizată încât să permită efectuarea în
condiţii de securitate a lucrărilor şi procedurilor de reparaţie şi întreţinere atât în
situaţiile obişnuite, cât şi în cele speciale.
3.2.9 Emisii poluante, zgomote şi vibraţii
Instalaţia trebuie să fie proiectată şi realizată astfel încât valorile elementelor
care pot avea impact negativ intern şi extern, rezultate din emisia de gaze poluante,
zgomote şi vibraţii, să nu depăşească valorile limită admise de legislaţia în vigoare.
3.3 Cerinţe referitoare la infrastructură
3.3.1 Traseul instalaţiei, viteza, spaţiul dintre vehicule
3.3.1.1 Instalaţia trebuie să fie proiectată pentru a funcţiona în condiţii de securitate,
ţinându-se seama de caracteristicile terenului şi ale mediului înconjurător, de condiţiile
atmosferice şi meteorologice, de lucrările şi obstacolele terestre şi aeriene posibile din
vecinătate, fără să pericliteze sau să pună în pericol condiţiile normale de exploatare,
întreţinere sau de evacuare a persoanelor.
3.3.1.2 Trebuie să existe, lateral şi vertical, o distanţă suficientă între vehicule, căi de
rulare, cabluri şi lucrările şi obstacolele terestre sau aeriene posibile din vecinătate,
ţinându-se seama de deplasarea laterală, verticală şi longitudinală a cablurilor sau a
vehiculelor, plasate în cele mai defavorabile condiţii de exploatare care pot fi
prevăzute.
3.3.1.3 Distanţa maximă dintre vehicule şi teren trebuie să ţină seama de tipul
instalaţiei, al vehiculelor şi de modalităţile de protecţie.
18
3.2.6.5 Trebuie luate
PTR
16–2003
3.3.1.4 Viteza maximă a vehiculelor, spaţiul minim, precum şi performanţele de
accelerare şi frânare trebuie să fie astfel alese incât să asigure funcţionarea in condiţii
de securitate a instalaţiei.
3.3.2 Construcţiile traseului instalaţiei
3.3.2.1 Staţiile şi construcţiile traseului instalaţiei trebuie să fie proiectate, realizate şi
echipate astfel incât să asigure stabilitatea. Acestea trebuie să permită o ghidare a
cablurilor şi a vehiculelor şi trebuie să poată fi intreţinute in condiţiile de deplină
securitate, oricare ar fi condiţiile de exploatare care ar putea să apară.
3.3.2.2 Spaţiile de îmbarcare şi de debarcare ale instalaţiei trebuie să fie astfel
proiectate incât să asigure securitatea traficului, a vehiculelor şi a persoanelor.
Mişcarea vehiculelor în staţii trebuie să se efectueze fără riscuri pentru persoane,
ţinându-se seama de eventuala participare activă a acestora.
3.4 Cerinţe referitoare la cabluri, sisteme de antrenare şi frinare, precum şi
la instalaţii mecauice şi electrice
3.4.1 Cabluri şi elemente de sprijin ale acestora
3.4.1.1 Trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru:
a) a se evita ruperea cablurilor şi a elementelor de legătură ale acestora;
b) a se garanta valorile minime şi maxime ale tensiunii cablurilor;
c) a se asigura montarea cablurilor pe elementele de sprijin ale acestora, în
condiţii de securitate, pentru a preveni deraierea cablurilor;
d) a se permite supravegherea cablurilor.
3.4.1.2 Pentru că nu pot fi eliminate toate riscurile de deraiere a cablurilor, in cazul
deraierii acestora trebuie să fie luate măsuri astfel incât să se asigure reţinerea
cablurilor şi oprirea instalaţiei Iară riscuri.
3.4.2 Instalaţii mecauice
3.4.2.1 Sistem de antrenare
Sistemul de antrenare al unei instalaţii trebuie să aibă performanţe
corespunzătoare şi o capabilitate corespunzătoare la diferite regimuri de funcţionare.
Instalaţia poate să dispună şi de un sistem de antrenare de securitate la care sursa
de energie să fie independentă faţă de cea a motorului principal.
3.4.2.2 Frine
3.4.2.2.1 În caz de pericol oprirea instalaţiei şi/sau a vehiculelor trebuie să fie posibilă
in orice moment şi in cele mai defavorabile condiţii de încărcare nominală şi de
19
PTR 16-2003
aderenţă a rolelor admise în timpul funcţionării. Distanţa de oprire trebuie să fie redusă
potrivit necesităţilor de securitate a instalaţiei.
3.4.2.2.2 Valorile de reducere a vitezei trebuie să fie cupnnse între limite
corespunzătoare, stabilite convenabil, astfel încât să asigure securitatea persoanelor,
precum şi o comportare corespunzătoare a vehiculelor, a cablurilor şi a altor părţi ale
instalaţiei.
3.4.2.2.3 La toate instalaţiile trebuie să existe cel puţin două sisteme de frânare
capabile fiecare să detennine oprirea, coordonate astfel încât să înlocuiască automat
sistemul de frânare în acţiune, atunci când eficacitatea acestuia devine insuficientă.
3.4.2.2.4 Pentru evitarea oricărei repomiri premature instalaţia trebuie să fie echipată
cu un dispozitiv de oprire şi de blocare eficace.
3.4.3 Dispozitive de comandă
Dispozitivele de comandă trebuie să fie proiectate şi realizate pentru a fi sigure şi
fiabile, astfel încât să reziste condiţiilor nefavorabile de folosire, influenţelor factorilor
externi, precum umiditatea şi temperaturile extreme, interferenţelor electromagnetice şi
să nu provoace situaţii periculoase, chiar şi în cazul unei manevrări greşite.
3.5 Vehicule
3.5.1 Vehiculele trebuie să fie astfel proiectate şi echipate încât în condiţii normale
de funcţionare persoanele să nu poată fi ameninţate de pericole.
3.5.2 În condiţiile cele mai nefavorabile, elementele de cuplare şi decuplare ale
vehiculelor trebuie să fie astfel dimensionate şi realizate încât:
a) să asigure o prindere corespunzătoare pe cablu, printr-un efort de strângere
concentrat, fără să-I deterioreze;
b) să treacă peste rolele de ghidare;
c) să asigure o cuplare şi o decuplare uşoară şi rapidă de pe cablu şi să nu
alunece, cu excepţia situaţiei în care alunecarea nu afectează semoificativ
securitatea vehiculului sau instalaţiei.
3.5.3 Părţile de sprijin ale vehiculelor trebuie să fie proiectate şi realizate pentru a
rezista în toate situaţiile presiunii şi sarcinii datorate încărcăturii.
3.5.4 Vehiculele şi în special mecanismele de cuplare ale acestom trebuie să fie
proiectate şi asamblate astfel încât să asigure securitatea personalului de deservire care
trebuie să interviuă în conformitate cu regulile şi instrucţiunile specifice.
3.5.5 Atunci când nu pot fi eliminate prin alte măsuri toate riscurile de deraiere a
vehiculului, acesta trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv antideraiere, care să permită
oprirea acestuia Îară riscuri pentru persoane.
20
PTR
16–2003
3.6 Cerinţe pentru utiIizatori
Accesul persoanelor în staţii trebuie să fie organizat astfel încât să asigure
securitatea acestora, în special în zonele în care există pericol de cădere sau lovire,
ţinându-se seama de circulaţia şi oprirea vehiculelor.
3.7 Exploatabilitatea
3.7.1 Securitatea
3.7.1.1 Pentru ca instalaţia să poată fi utilizată conform destinaţiei sale, specificaţiilor
sale tehnice şi în conformitate cu condiţiile de utilizare stabilite, trebuie să se adopte
toate măsurile şi prevederile tehnice astfel încât să fie respectate instrucţiuoile de
întreţinere, de securitate şi de funcţionare. Manualul de utilizare şi instrucţiuoile
aferente trebuie să fie redactate în limba română.
3.7.1.2 Persoanelor care manevrează instalaţia (mecanicii trolişti) trebuie să li se
asigure mijloace materiale corespunzătoare. Aceste persoane trebuie să fie capabile să
îndeplinească sarcinile ce le revin.
3.7.2 Securitatea în cazul opririi instalaţiei
În cazul opririi instalaţiei fără posibilitatea de repunere rapidă în funcţiune
trebuie să se adopte toate măsurile şi prevederile tehnice astfel încât să se evite orice
pericol.
3.7.3 Alte prevederi specifice privind securitatea
3.7.3.1 Locurile de muncă şi de manevrare a insta1aţiei
Elementele în mişcare, accesibile în mod obişnuit în staţii, trebuie să fie
proiectate, realizate şi montate astfel încât să se evite orice risc sau, atuoci când acesta
se menţine, să fie prevăzute dispozitive de protecţie pentru a preveoi orice contact
direct care poate genera accidente. Aceste dispozitive trebuie să nu poată fi uşor
înlăturate sau scoase din uz.
3.7.3.2 Riscuri de cădere
Spaţiul şi zonele de lucru sau de intervenţie, chiar şi ocazionale, precum şi
accesul la acestea trebuie să fie proiectate astfel încât să se evite căderea persoanelor
care lucrează sau care se mişcă în zona respectivă. Dacă aceste amenajări nu sunt
suficiente, trebuie să fie prevăzute puncte de ancorare a echipamentului de protecţie al
persoanelor pentru a preveni căderea.
4 ANALIZA DE SECURITATE
4.1 Analiza de securitate care se realizează pentru instalaţii de transport pe plan
înclinat trebuie să ia în considerare toate modurile de operare avute în vedere. Analiza
trebuie să se efectueze conform unei metode stabilite sau recunoscute de ISCIRINSPECT
şi să ia în considerare complexitatea instalaţiei care este supusă analizei.
21
PTR 16-2003
Scopul analizei este de a asigura ca proiectul şi configuraţia instalaţiei să aibă în
vedere condiţiile locale de amplasare, precum şi situaţiile cele mai defavorabile, pentru
a garanta îndeplinirea condiţiilor de securitate.
4.2 Analiza de securitate trebuie să acopere şi dispozitivele de securitate şi efectul
pe care îl produc în instalaţie şi în subsistemele asociate pe care acestea le acţionează,
astfel încât acestea:
a) să poată reacţiona la o primă defecţiune sau la o defecţiune detectată, astfel
încât să rămână una din unnătoarele situaţii: într-o stare care garantează
condiţiile de securitate, într-o capacitate de funcţionare redusă, să fie oprite
în condiţii de securitate;
sau
b) să fie supravegheate;
sau
c) să fie realizate astfel încât probabilitatea ca acestea să se defecteze să poată fi
evaluată şi să fie de un nivel comparabil cu cel atins de dispozitivele de
securitate care îndeplinesc prevederile lit. a) şi b).
4.3 Analiza de securitate conduce la inventarul riscurilor şi situaţiilor periculoase
şi la determinarea listei componentelor de securitate.
4.4 Rezultatul analizei de securitate se consemnează într-un raport de securitate.
4.5 Analiza de securitate se va efectua de către un agent economic autorizat de
ISCIR-INSPECT. Condiţiile de autorizare şi documentaţia necesară sunt prezentate în
anexaO.
5 PROIECTAREA
5.1 Generalităţi
5.1.1 Condiţia de bază pe care trebuie să o îndeplinească proiectarea instalaţiilor de
transport pe plan înclinat este asigurarea funcţionării acestora în condiţii de securitate
pe toată perioada de funcţionare.
5.1.2 Proiectantul trebuie să-şi asume responsabilitatea privind concepţia soluţiilor
constructive, alegerea materialelor, calculul de rezistenţă al tuturor elementelor,
echipamentelor şi instalaţiilor, potrivit condiţiilor de funcţionare date, precum şi
pentru stabilirea procedurilor de încercare şi verificare tehnică.
5.1.3 Proiectantul trebuie să stabilească şi să nominalizeze componentele de
securitate pentru fiecare instalaţie de transport pe plan înclinat care asigură
funcţionarea în condiţii de securitate.
5.1.4 Proiectantul va întocmi pentru fiecare instalaţie de transport pe plan înclinat
lista elementelor de rezistenţă pe care o va introduce în cartea instalaţiei de transport
pe plan înclinat, prevăzută în anexa A6.
22
PTR
16–2003
5.1.5 La proiectarea elementelor portante (de rezistenţă) ale instalaţiilor de transport
pe plan înclinat, proiectantul trebuie să ţină seama şi de solicitările seismice ce pot
apărea în construcţiile respective conform zonării seismice a teritoriului României.
5.1.6 Proiectantul instalaţiilor de transport pe plan înclinat este obligat să respecte
întocmai cerinţele esenţiale de securitate precizate la capitolul 3.
5.1.7 Proiectele pentru construirea (montarea) şi repararea instalaţiilor de transport
pe plan înclinat se vor elabora de către agenţi economici autorizaţi de ISCIRINSPECT.
Condiţiile privind autorizarea agenţilor economici de proiectare precum şi
obligaţiile şi răspunderile acestora sunt prevăzute în anexa A.
5.1.8 Cartea instalaţiei de transport pe plan înclinat trebuie să cuprindă cel puţin
datele prevăzute în anexa A6.
5.2 Condiţii tehnice de instalare
Condiţiile tehnice de instalare sunt cele prevăzute la pct. 3.3.1.
5.3 Traseul in plan orizontal
5.3.1 Traseul în plan orizontal poate fi format dintr-un singur aliniament sau din mai
multe aliniamente şi curbe. Curbele căii vor fi în arc de cerc.
5.3.2 Razele minime ale curbelor circulare se adoptă în funcţie de vitezele maxime
de circulaţie, astfel:
Viteze maxime de circulaţie (mls) Raza curbei (m)
2,0 50
3,5 75
peste 3,5 Două curbe circulare succesive de acelaşi sens sau de sens contrar pot fi
racordate fie prin aliniamente, fie fără aliniament, având punctul de contact tangenta
comună, conform standardelor în vigoare.
5.3.4 Curbele circulare cu raze mai mici de 300 m se vor amenaja cu supralărgiri
între şine prin deplasarea şinei interioare. Supralărgirea căii în curbă se va realiza
progresiv, până la începutul curbei şi se va pierde în acelaşi fel după sflirşitul curbei cu
2mm1m.
Valoarea supralărgirii se va determina în funcţie de tipul vehiculului şi de
distanţa dintre osii astfel încât frecările să fie reduse la minimum.
5.3.5 Lungimea liniilor cuprinsă între mărcile de siguranţă în zona încruclşanl
vehiculelor, aflată la mijlocul traseului va fi astfel determinată încât să permită trecerea
vehiculului sau convoiului de vehicule în condiţii de securitate.
23
100
5.3.3
PTR 16-2003
Traseul în profil longitudinal
5.4.1 Declivitatea maximă a căii de rulare va fi stabilită de către proiectant în funcţie
de condiţiile existente la locul de construire a instalaţiei
5.4.2 Declivitatea poate fi constantă pe toată lungimea traseului sau variabilă. Dacă
declivitatea este variabilă porţiuuile succesive cu declivitate constantă se vor racorda
prin curbe circulare verticale.
Razele de racordare trebuie să fie astfel alese încât în timpul exploatării cu
sarcina nominală, cablul tractor să nu părăsească rolele de conducere.
Se recomandă, ca exceptând tronsonul din imediata apropiere a staţiei
superioare să se evite pe cât posibil convexităţile în lungul traseului (înclinarea
tronsonului superior să nu fie mai mică decât cea a tronsonului inferior).
5.4.3 Profilullongitudina1 trebuie astfel realizat în zona încrucişării încât la trecerea
vehicuIului pe această porţiune a căii de rulare cablul să nu părăsească rolele de ghidaj.
5.5 Traseul în profil transversal
5.5.1 Profilul transversal al infrastructurii şi al prismei căii de rulare şi spaţiile de
siguranţă pentru liberă trecere vor fi în conformitate cu standardele în vigoare.
5.5.2 Gabaritele de încărcare, de liberă trecere şi de construcţie vor fi detenninate
prin proiect, în funcţie de fonna şi dimensiuuile vehiculelor şi de spaţiile de siguranţă
menţionate la pct. 5.5.1.
5.6 Rampele pentru materiale
5.6.1 Rampele de la cele două extremităţi ale traseului instalaţiei de transport pe plan
înclinat se vor construi în palier la uivelul şi în continuarea liuiilor de garare ale
vehiculelor. Elementele constructive şi geometrice ale rampelor vor fi identice cu cele
ale căii de rulare.
5.6.2 Lungimea aliniamentului celor două liuii, de expediere şi de primire, va fi de
miuimum 1,70 ori lungimea vehiculului sau a convoiului de vehicule care urmează să
fie tractat pe planul înclinat, plus un spaţiu de siguranţă de minim 1,00 ffi.
5.6.3 Pentru a uşura decuplarea vehiculelor de pe cablu, în cazul instalaţiilor de
transport pe plan înclinat cu cabluri de tracţiune în circuit închis, liuiile de expediere şi
de primire ale rampelor finale vor fi executate cu o declivitate de 3 … 5%, în sensul
mişcării cablului.
5.6.4 La instalaţiile de transport pe plan înclinat cu platfonne pe care se încarcă
vehicule, având accesul la platfonnă perpendicular pe axa căii de rulare, se vor
prevedea ziduri de sprijin proiectate în conformitate cu nonnativele în vigoare.
5.6.5 Pentru schimbarea poziţiei de deplasare a vehiculelor se vor utiliza schimbători
de cale; se admit şi plăci fixe sau turnante, cu excepţia instalaţiilor prevăzute cu
platfonne sau la care frecvenţa de manipulare a vehiculelor este mai mare de 2
vehicule pe minut.
24
5.4
PTR
16–2003
5.6.6 Atât rampa superioară cât şi rampele intermediare vor fi prevăzute cu bariere
care să impiedice scăparea de vagonete de pe liniile de acces pe calea de rulare a
insta1aţiei.
5.7 Viteze
5.7.1 Vitezele maxime admise la instalaţiile de transport pe plan înclinat sunt
următoarele:
a) instalaţii cu simplu efect sau cu dublu efect având două căi de circulaţie
independente şi ecartamentul liniei de minim 1200 mm …………… 10 mls;
b) instalaţie cu ecartamentul liniei de minim 1200 mm şi cu încrucişarea
vehiculelor la mijlocul căii:
– pe linie curentă ………………………………………………. 7 mls;
– în zona de încrucişare ………………………………………… 5 mls;
c) instalaţie cu ecartamentul liniei mai mic de 1200 mm:
– fără încrucişarea vehiculelor la mijlocul căii ………………… 6 mls;
– cu încrucişarea vehiculelor la mijlocul căii:
• pe linie curentă ………………………………………. 5 mls;
• în zona de încrucişare ……………………………… 3,5 mls;
d) instalaţii care transportă substanţe explozive ………………………… 2m1s;
e) instalaţii cu cablu tractor în circuit închis, cuplarea şi decuplarea
vehiculelor Îacându-se în timpul mersului ………………………….. 1 mls;
5.8 Cabluri
5.8.1 Alegerea tipului de cablu este determinată de rolul acestuia în ansamblul
instalaţiei.
5.8.2 Cablurile tractoare vor fi cu 6 toroane, cu inimă din fibre textile, mase plastice
sau metalică.
Cablurile de frânare vor fi cu un singur toron şi vor fi zincate.
5.8.3 În cazul instalaţiilor la care cablul tractor are un capăt fixat pe tambur, celălalt
capăt fiind liber, pentru prinderea vehiculelor sau a convoiului de vehicule se vor
folosi numai cabluri cu cablare încrucişată antigiratorie.
5.8.4 Diametrul cablurilor, indiferent de rezultatul calculului de dimensionare, va
avea cel puţin următoarele valori:
– cablul tractor …. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ….. .. 11 mm;
– cablul de frână ………………………………………………. 20 mm.
5.8.5 Alegerea şi dimensionarea cablurilor se vor face ţinând seama de forţele
maxime de tracţiune care pot apare şi de coeficientul de siguranţă necesar.
25
PTR 16-2003
5.8.6 Efortul maxim de tracţiune care poate lua naştere în cablul tractor se determină
luând în considerare:
– componenta greutăţii proprii a cablului;
– componente greutăţii proprii a vehiculelor încărcate cu sarcina utilă;
– rezistenţele la frecare ale mecanismelor în mişcare;
– forţele cauzate de accelerările şi decelerările maxime admise.
5.8.7 Efortul maxim din cablul de frână întins cu contragreutate se determină luând
în considerare următoarele:
– valoarea greutăţii de întindere;
– componenta greutăţii proprii a cablului;
– forţa generată de acţiunea frânelor vehiculului pe cablul de frână.
5.8.8 Coeficienţii de siguranţă pentru cablurile noi trebuie să aibă următoarele valori
minime:
– cablul tractor …………………………………………………… 6,00;
frână …………………………………………………. 3,50;
– cablul de întindere ……………………………………………… 5,50.
5.8.9 Înnădirea cablurilor prin manşoane cu compoziţie se admite numai în
următoarele cazuri:
– pentru legarea cablului de întindere la contragreutate sau la
căruciorul de întindere;
– pentru legarea cablului tractor la vehicule;
– pentru înnădirea la cele două extremităţi ale cablului de frână cu
cabluri flexibile.
manşonului, mufele şi şurubul de
legătură, se va face luându-se în calcul o forţă de tracţiune cel puţin egală cu rezistenţa
de rupere a cablului respectiv. Compoziţia şi tehnologia de execuţie şi verificare a
manşoanelor se vor stabili de către proiectant.
5.8.11 înnădirea cablurilor prin matisare se admite numai la cablurile tractoare
executate din 6 toroane. Înnădirea prin matisare este obligatorie în cazul cablurilor
tractoare montate în circuit închis.
5.8.12 La cablurile tractoare menţionate la pct. 5.8.3 se admite maxim o matisare iar la
cablurile tractoare montate în circuit închis se admit maxim două matisări.
Matisarea se va executa de personal specializat, verificat şi atestat de unitatea
autorlzată de ISCIR-INSPECT IT pentru efectuarea lucrărilor de montaj sau de
reparare a instalaţiilor de transport pe plan înclinat.
5.8.13 Lungimea matisării va fi de cel puţin 1.300 ori diametru! cablului iar lungimile
toroanelor introduse în inima cablului vor fi de minim Distanţa dintre două matisări vecine, neafectată de matisare, va fi de minim
3.000 ori diametrul cablului.
26
– cablul de 5.8.10 Dimensionarea pieselor componente ale 100 ori diametru! cablului
matisat.
5.8.14
PTR
16–2003
şi prin
strângere cu c1eme, capătul cablului fiind rabatat la 180· peste un ochet. La execuţia
legăturilor de capăt cu c1eme şi ochet se vor respecta următoarele condiţii:
– numărul c1emelor va fi de minim 5;
distanţa dintre axele a două cleme vecine va fi de circa 6 ori
diametrul cablului;
– legătura de capăt trebuie să fie calculată la sarcina de rupere a
cablului.
Nu sunt admise c1eme simple, dreptunghiulare.
5.9 Tamburi, ruţi şi rule
5.9.1 Raportul minim admis între diametrul (D) al tamburilor, roţilor, rolelor şi al
altor organe de înf”aşurare şi diametrul cablului (de) sau sârmei (d,.) trebuie să fie
conform tabelului de mai jos:
Tipul cablului Organe de înÎaŞurare D/de
roţi de antrenare: 80
Roţi de deviere: 40
Roţi de ghidare şi conducere:
-a=I· … 5· 12
– a = 5′ … 10’ 25
De întindere (flexibile) – roţi de deviere 40
– roţi de egalizare 20
– ochet 3,5
a = unghiul de waşurare al cablului pe role de ghidare sau conducere
Ambele rapoarte D/de şi D/d,., constituie condiţii obligatorii.
D/d,.
1000
800

800

5.9.2 Se recomandă ca roţile şi rolele pe care se înfăşoară cablul tractor sau cablul de
frânare să aibă canalul căptuşit cu material elastic; pentru punerea la pământ a
cablurilor se vor prevedea din loc în loc, la distanţe de circa 500 m, role cu canalul
metalic sau cu căptuşeală din aluminiu.
5.9.3 Presiunea cablului tractor asupra căptuşelii elastice a roţii de antrenare trebuie
să satisfacă relaţia:
3T
P = –~ 0,32daN / mm2
, unde
D·d,
T = efortul maxim din cablul tractor în funcţionarea de regim, în daN;
D = diametrul roţii în mm;
de= diametrul cablului în mm.
5.9.4 Toate rolele şi roţile vor fi prevăzute cu lagăre cu rulmenţi.
5.9.5 Raza canalului roţilor va fi de 0,51 … 0,54 ori diametrul cablului.
27
5.8.15 Legarea cablurilor flexibile la dispozitivele de întindere se poate face Tractor cu 6 toroane Tamburi sau
PTR 16-2003
va detennina în funcţie de sistemul
adoptat de înfăşurare respectiv desfăşurare a cablului tractor, care poate fi:
– într-un singur strat;
– în mai multe straturi;
– cu înfăşurare şi desfăşurare concomitentă a două cabluri fixate de
cele două extremităţi ale tamburului, o spiră rămânând liberă între
cabluri.
5.9.7 Şanţurile elicoidale practicate în mantaua tamburilor cu înfăşurarea cablului în
mai multe straturi vor avea adâncimea de 0,33 ori diametru! cablului şi vor fi separate
printr-un interval de minim însă nu mai mic de 1,50 mm.
5.9.8 înălţimea bordurii coroanei tamburului trebuie să depăşească nivelul ultimului
strat de înfăşurare cu de 2,50 ori diametru! cablului.
5.9.9 Mantaua fiecărui tambur trebuie prevăzută cu un orificiu pentru introducerea
capătului cablului la dispozitivul de fixare de sub manta. Orificiul şi dispozitivul de
fixare trebuie să fie astfel plasate încât cablul să sufere îndoituri sau presiuni cât mai
reduse.
Fixarea capătului cablului direct pe cilindrul tamburului este interzisă.
5.10 Staţii
5.10.1 Staţiile vor fi amplasate în terenuri stabile, ferite de avalanşe, torente sau
inundaţii.
5.10.2 Staţiile de antrenare vor fi alcătuite din două părţi:
– o parte tehnologică, care cuprinde: grupul de antrenare–frânare şi
postul de comandă;
– o parte funcţională care cuprinde cel puţin: o cameră pentru
personalul instalaţiei, atelier pentru întreţinere, grup sanitar şi
platforme (rampe) pentru încărcat sau descărcat materiale.
5.10.3 Spaţiile închise destinate personalului instalaţiei vor fi prevăzute cu mijloace de
încălzire şi de iluminat.
5.10.4 Cabina şi pupitru! de comandă trebuie astfel amplasate încât mecanicul trolist
să aibă vizibilitate cât mai mare asupra zonei de intrare a vehiculelor în staţii, iar
comenzile de pornire, oprire, semnalizare etc. să le poată executa din poziţia normală
de lucru.
5.10.5 Roţile, tamburii, rolele şi piesele în mişcare plasate în spaţii prin care circulă
frecvent personalul staţiei, se vor proteja obligatoriu cu apărători în conformitate cu
prevederile normelor de protecţie a muncii.
5.10.6 Construcţia staţiei va fi astfel concepută încât să fie posibilă montarea unui
mecanism de ridicat pentru manevrarea pieselor grele.
28
5.9.6 Lungimea tamburului de antrenare se 0,07 ori diametru! cablului
PTR
16–2003
5.10.7 Pentru trecerea cablurilor la roţile sau tamburii de antrenare, în peretele frontal
al staţiei se vor prevedea ferestre libere care trebuie să fie cu 200 nun mai mari decât
poziţiile extreme ale cablurilor.
5.10.8 Pentru calculul structurii portante a staţiilor se vor lua în considerare cel puţin
următoarele sarcini: masa proprie, sarcinile date de cabluri, de zăpadă, de vânt şi de
temperatură. Coeficientul de siguranţă la stabilitate şi alunecare a staţiilor va de minim
5.11 Calea de rulare
5.11.1 La proiectarea căii de rulare se vor respecta prevederile punctelor 5.2 … 5.6.
5.11.2 În cazul instalaţiilor de transport pe plan înclinat cu simplu efect calea de rulare
va fi constituită dintr-<> singură linie, respectiv din două şine.
La instalaţiile cu dublu efect calea de rulare va fi constituită din:
– două linii paralele independente;
– o singură linie, cu două şine şi punct de încrucişare la mijloc;
– o singură linie, cu trei şine şi punct de încrucişare la mijloc.
5.11.3 Şinele pot fi montate pe traverse din lemn, din metal sau din beton, aşezate pe
prisme de balast sau zidărie din piatră, pe grinzi din beton sau din metal.
5.11.4 Proiectantul va stabili situaţiile în care suprastructura căii de rulare se poate
aşeza direct pe sol. În aceste cazuri se vor prevedea pinteni din zidărie sau din beton
pentru asigurarea căii împotriva alunecării în lungul axei 10ngitudina1e, sau alte
sisteme de ancorare.
5.11.5 Pe una din laturile căii se va amenaja o scară sau o potecă în trepte de acces în
lungul liniei, cu balustradă laterală şi platforme de odihnă; este interzisă circulaţia pe
această scară sau potecă în timpul funcţionării instalaţiei.
5.11.6 Coeficientul de siguranţă contra alunecării căii în sens longitudinal va fi de
minim în condiţiile cele mai defavorabile respectiv vehiculul considerat încărcat
la maxim, în coborâre pe cea mai mare pantă, cu viteza normală de exploatare majorată
cu 15% şi frânat pe şine.
5.11.7 Pentru conducerea şi susţinerea cablului tractor şi a cablului de frână se vor
monta în jurul axului liniei role sau rulouri.
5.11.8 În aliniament rolele trebuie să fie plasate la distanţe inegale; distanţa maximă
va fi astfel încât cablul să nu atingă traversele sau suprastructura căii, când efortul de
întindere este minim, iar efortul maxim să nu depăşească apăsarea de 50 daN pe rolele
cu canal necăptuşit cu material elastic, respectiv 100 daN pe rolele având canalul
căptuşit cu material elastic. În porţiunile convexe unghiul de deviaţie al cablului pe
role nu trebuie să depăşească 5″; diametrul rolelor va fi stabilit conform prevederilor
pct. 5.9.1.
5.11.9 În curbe rolele trebuie să fie înc1inate şi prevăzute cu buze de ghidare.
29
1,50.
2,00
PTR 16-2003
5.12 Vehicule
5.12.1 Vehiculele sunt alcătuite în general din trei părţi:
– şasiul cu două, trei sau patru osii;
– roţile de rulare;
– caroseria.
De obicei pentru transportul de materiale se utilizează vehicule de tip vagonet
sau platformă.
5.12.2 Roţile vehiculelor vor fi cu o buză, cu două buze sau lise, în funcţie de structura
căii şi tipul şinelor. Buzele de bandaj ale roţilor trebuie să asigure o conducere sigură a
vehiculelor pe şine.
5.12.3 Cablul tractor trebuie fixat la şasiu prin muIa cu compoziţie sau prin înfăşurare
pe tambur şi c1eme. Între sistemul de prindere şi şasiu se va intercala un amortizor de
şocuri.
Coeficientul de siguranţă al dispozitivelor de prindere a cablului la vehicul, faţă
de rezistenţa de rupere a materialului va fi de cel puţin 10.
5.12.4 Între boghiurile roţilor şi şasiu se vor prevedea elemente elastice care să
contribuie la repartizarea cât mai uniformă a sarcinilor pe roţi.
5.12.5 Dispozitivele pentru cuplarea şi decuplarea vehiculelor în staţii în cazul
instalaţiilor cu cablu în circuit închis, trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la
pct.3.5.2
5.12.6 Vehiculele instalaţiilor de transport pe plan înclinat pot fi prevăzute cu frână de
siguranţă, care să acţioneze automat asupra şinelor sau a cablului de frână.
Forţa de frânare trebuie să fie proporţională cu greutatea vehiculului şi
declivitatea linie dar nu mai mică decât efortul maxim din cablul tractor în mişcare
uniformă, în zona din amonte de vehicul.
5.12.7 Coeficientul de frecare al saboţilor frânei pe cablul de frână sau pe şine se
stabileşte convenţional astfel:
– pentru saboţi din bronz sau alt material similar, cu frânare pe cablu ….. 0,15;
saboţi din bronz sau alt material similar, cu frânare pe şine …… 0,16.
5.12.8 La calculul vehiculelor trebuie să se ţină seama atât de forţele principale ca de
exemplu masa proprie, sarcina utilă, cât şi de forţele dinamice care iau naştere în
momentul frânării instalaţiei.
5.12.9 Toate elementele de rezistenţă care intră în alcătuirea vehiculelor vor avea
următorii coeficienţi minimi de siguranţă faţă de rezistenţa de rupere a materialului din
care sunt executate:
– la solicitări statice ………………………………………………. 3,00;
– la solicitări dinamice …………………………………………… 2,50.
5.12.10 Elementele geometrice ale căruciorului purtător se vor adopta în funcţie de
numărul şi dimensiunile vagonetelor ce urmează a fi transportate odată cu platforma
acestuia, sau de dimensiunile materialului direct încărcat pe platformă.
30
– pentru
PTR
16–2003
5.12.11 Partea frontală dinspre aval a platformei căruciorului se va prevedea cu un
parapet de inălţime corespunzătoare legat solidar cu cadrul căruciorului. La cele două
capete ale ramei cadrului căruciorului se vor monta câte o pereche de tampoane
elastice. Tampoanele trebuie să depăşească rama căruciorului cu cel puţin 100 mm
atunci când sunt comprimate.
5.12.12 Pentru asigurarea stabilităţii vehiculelor, la proiectarea acestora se va avea in
vedere ca rezultanta tuturor forţelor care acţionează asupra vehiculului să fie cuprinsă
in perimetrul roţilor.
Raportul dintre momentul de stabilitate şi momentul de răsturnare trebuie să
fie de cel puţin 1,50.
5.13 Echipamentul mecanic de antrenare şi frânare
5.13.1 Antrenarea instalaţiilor de transport pe plan inclinat se va face prin grupuri de
antrenare acţionate de motoare electrice alimentate de la reţea sau de la grupuri
electrogene aparţinând instalaţiei sau de motoare cu combustie internă.
5.13.2 În cazul instalaţiilor automotoare la care momentul de antrenare îşi poate
schimba sensul, motorul trebuie să asigure un moment de frânare care să împiedice
depăşirea vitezei nominale cu mai mult de 10%.
5.13.3 Transmisia intre motor şi roata sau tamburul de acţionare se va realiza prin
elemente mecanice, hidraulice sau combinate. Nu se admite transmisia prin curele.
5.13.4 Grupul de antrenare, motorul şi frânele trebuie să fie dimensionate pentru
condiţiile cele mai defavorabile de incărcare ale instalaţiei in mers de regim.
5.13.5 Dimensionarea organelor principale ale grupului de antrenare, se va face
ţinându-se seama de solicitările statice şi dinaruice maxime, precum şi de rezistenţa la
oboseală a materialului.
Coeficientul de siguranţă la solicitarea statică maximă nu va fi mai mic de 5
faţă de rezistenţa de rupere a materialului.
5.13.6 Pentru ca roata de antrenare să poată transmite cablului tractor forţa de
antrenare sau frânare, trebuie satisfăcută următoarea condiţie minimă:
t
– ~ e”” ,unde
T
T= efortul maxim din cablul tractor la intrarea pe roata de antrenare (regim de
antrenare), respectiv la ieşirea de pe roata de antrenare (regim de frânare);
t= efortul minim din cablul tractor la intrarea pe roata de antrenare (regim de
antrenare), respectiv la ieşirea de pe roata de antrenare (regim de frânare);
e= 2,714;
a= unghiul real de infăşurare a cablului pe roata de antrenare; dacă roata are
mai multe canale, reprezintă suma unghiurilor de înÎaşurare;
11= coeficientul de frecare între cablu şi canalul roţii de antrenare.
Eforturile T şi t se determină pentru situaţia cea mai defavorabilă antrenării sau
frânării, luându-se in calcul şi forţele de inerţie.
31
PTR 16-2003
5.13.7 La roţile de antrenare nu se admit canale necăptuşite.
5.13.8 Accelerarea la ~omire şi decelerarea la frânarea cu frâna de serviciu nu trebuie
să depăşească 0,3 m/s . Decelerarea la frânarea cu frâna de siguranţă nu trebuie să
depăşească 0,8 m/s2

5.13.9 Acţionarea instalaţiilor trebuie să se deconecteze automat la intrarea în
funcţiune a frânelor.
5.13.10 Instalaţiile de transport pe plan înclinat vor avea grupul de antrenare prevăzut
cu cel puţin două frâne, dintre care una de siguranţă, astfel:
– o frână de serviciu cu dublă comandă pentru folosirea curentă,
automată şi manuală;
– o frână de siguranţă cu dublă comandă, automată şi manuală.
5.13.11 Frânele trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea de reglare pentru:
– mărirea momentului de frânare;
– mărirea jocului sabot-tambur, frâna fiind deschisă;
– timpul de închidere.
5.13.12 Frânele vor fi de tipul normal închis. Efortul de frânare, respectiv pentru
închiderea frânei va fi dat de elemente elastice (arcuri). În acest caz trebuie asigurată
condiţia ca în cazul ruperii unuia din arcuri momentul de frânare să fie cel puţin 80%
iniţial.
5.13.13 Transmisia comenzii de deschidere a frânei poate fi mecanică, hidraulică,
pneumatică sau combinată.
La transmisiile hidraulice sau pneumatice se vor utiliza elemente a căror
presiune nominală este cel puţin de 3 ori mai mare decât presiunea la care urmează să
lucreze.
Sarcina pe organele de lucru trebuie să se distribuie uniform, în scopul evitării
încărcării suplimentare a celorlalte elemente ale grupului motor.
5.13.14 Frâna de serviciu trebuie să funcţioneze automat în momentul în care:
a) se întrerupe alimentarea cu curent electric a motorului, indiferent de cauză;
b) viteza admisă este depăşită cu 10%;
c) intervine un deranjament în circuitele de securitate, control sau blocare;
d) intră în funcţiune limitatoarele de fine cursă din staţii sau viteza nu a fost
redusă conform programului prestabilit la trecerea în zona încrucişării de la
mijlocul traseului;
e) frâna vehiculului intră în funcţiune;
t) acţionează butoanele de blocaj din staţii sau vehicule.
32
din cel
PTR
16–2003
siguranţă trebuie să acţioneze direct asupra roţii de antrenare sau
asupra tamburului cablului tractor; celelalte frâne pot să acţioneze pe arborele de
intrare în reductor sau pe arborii intermediari.
5.13.16 Momentul de nu trebuie să scadă cu mai mult de 25% pentru o uzură
de 1 mm din grosimea căptuşelii frânei. Compensarea uzurii căptuşelii frânei trebuie să
fie posibilă Iară demontarea frânei.
5.13.17 Momentul de frânare capabil se va alege astfel încât să se asigure raportul:
unde:
MFN”” momentul de frânare capabil al frânei;
Ms = momentul static determinat la tamburul frânei de încărcarea exterioară
cea mai defavorabilă;
k = 1,50 coeficient de siguranţă la frânare.
5.13.18 Elementele componente ale frânelor trebuie dimensionate pentru un coeficient
de siguranţă la sarcina statică de minim 5 în raport cu rezistenţa de rupere a
materialelor
5.13.19 Între circuitul de alimentare al motorului şi frâna de serviciu trebuie să se
prevadă o interblocare electrică automată, astfel încât orice acţionare a frânei
respective să conducă automat la întreruperea alimentării motorului principal.
Alimentarea motoru1ui trebuie să fie precedată sincrouizat şi automat de
deschiderea comandă a deschiderii frânei de serviciu
independent de alimentarea motoru1ui este interzisă.
5.13.20 Între circuitul de alimentare al motoru1ui şi frâna de siguranţă trebuie să
existe o interblocare electrică automată astfel încât orice acţionare a acestei frâne să
conducă automat la întreruperea alimentării motorului; posibilitatea de alimentare a
motoru1ui fără ca frâna de siguranţă să fie complet deschisă este interzisă.
5.13.21 Traductoarele electrice de comandă (microcontacte etc.), montate la frânele de
serviciu şi de siguranţă, se vor amplasa astfel încât să fie acţionate de elementele de
execuţie ale acestora.
5.14 Echipamentul electric de alimentare şi racordare la sursa de curent şi
echipamentul electric de acţionare, comandă şi protecţie
5.14.1 La proiectarea, executarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea părţii electrice
a instalaţiilor de transport pe plan înclinat se vor respecta prevederile prescripţiei
tehnice şi standardelor în vigoare.
5.14.2 Echipamentul electric al instalaţiei de transport pe plan înclinat se compune în
general din:
– echipamentul electric de acţionare, de comandă şi de protecţie;
– instalaţii şi dispozitive de siguranţă;
33
5.13.15 Frâna de frânare frânei de serviciu; posibilitatea de
PTR 16-2003
– instalaţii şi aparate de semnalizare, de telecomunicaţie şi de măsură;
– echipamentul electric pentru iluminat, incălzire şi ventilaţie.
5.14.3 Prevederile prescripţiei tehnice se referă la echipamentul şi aparatajul electric
destinat să funcţioneze in condiţii normale de mediu. în cazul funcţionării in altfel de
medii (toxice, corosive, cu pericol de incendiu sau de explozie etc.), vor fi respectate şi
condiţiile tehnice suplimentare specifice mediului, care să asigure funcţionarea
corespunzătoare a echipamentului şi aparatajului in depline condiţii de securitate;
condiţiile tehnice suplimentare vor fi incluse in documentaţia de execuţie, respectiv in
desenul tip de ansamblu şi in cartea instalaţiei de transport pe plan inclinat-partea de
construcţie.
5.14.4 Instalaţiile de transport pe plan inclinat pot fi alimentate cu curent electric
direct de la reţeaua de utilizare industrială, de la un transformator de forţă propriu sau
comun şi altor instalaţii sau de la o sursă de curent proprie.
5.14.5 Circuitul de alimentare al instalaţiei de transport pe plan inclinat trebuie să fie
prevăzut in cabina postului de comandă cu un intreruptor automat principal de
comandă şi protecţie şi cu un intreruptor manual de intervenţie, acesta din urmă fiind
montat inaintea intreruptorului automat.
5.14.6 Curentul de alimentare al instalaţiei de transport pe plan inclinat poate fi
alternativ sau continuu: curentul continuu poate fi obţinut de la o sursă de curent
proprie sau de la reţeaua de curent alternativ cu ajutorul unui convertizor sau al unui
redresor de curent.
5.14.7 Motoarele electrice trebuie să fie de construcţie corespunzătoare regimului şi
mediului de lucru stabilit prin documentaţia tehnică.
5.14.8 Toate dispozitivele de comandă cu pârghii, roţi de comandă, manete, butoane
etc. vor purta indicaţii clare asupra scopului şi sensului de acţionare, in vederea
excluderii oricăror confuzii sau manevrări greşite; se admite utilizarea unor simboluri
sugestive (săgeţi, figuri etc.).
5.14.9 Tensiunea de comandă va fi de regulă cel mult 40 V. Se admite şi tensiunea de
dacă se iau măsurile necesare de protecţie conform standardelor in vigoare.
5.14.10 Motoarele electrice şi circuitele de comandă, semnalizare, iluminat etc. vor fi
protejate împotriva suprasarcinilor şi scurtcircuitelor in conformitate cu normativele in
vigoare.
5.14.11 Protecţia motoarelor electrice la suprasarcini şi scurtcircuite şi protecţia
instalaţiei electrice în ansamblu la tensiune minimă sau nulă se realizează prin
intermediul intreruptorului automat care trebuie să deconecteze de la reţea in mod
automat sau la comandă intreaga instalaţie electrică pe care o protejează.
5.14.12 întreruptorul automat trebuie să declanşeze sub acţionarea releelor termice sau
electromaguetice de protecţie, la dispariţia sau la scăderea tensiunii cu 35% din
tensiunea nominală. Reanclanşarea lui nu trebuie să fie posibilă decât dacă toate
34
220V,
PTR
16–2003
manetele aparatelor de comandă se găsesc pe poziţia zero şi toate condiţiile electrice,
în vederea pomirii sunt îndeplinite.
5.15 Instalaţii şi componente de securitate
5.15.1 Instalaţiile de transport pe plan înclinat trebuie să fie echipate cu elemente şi
componente de securitate care să asigure oprirea automată a instalaţiei în cazul unei
manevre greşite sau în orice situaţie care ar prezenta pericol pentru personal sau pentru
instalaţie.
5.15.2 Instalaţiile de transport pe plan înclinat trebuie să fie prevăzute cu un
dispozitiv de control automat al vitezei de deplasare, respectiv cu limitator de viteză,
care trebuie să comande automat oprirea instalaţiei la o depăşire a vitezei nominale cu
peste 15%.
5.15.3 Platformele purtătoare pentru materiale, care rulează pe căi cu înclinare mai
mare de 15″, vor fi prevăzute cu dispozitive automate de frânare pe cale.
În cazuri stabilite prin documentaţia telmică, se poate renunţa la dispozitivul
automat de frânare pe cale, cu condiţia ca în prelungirea aliniamentului să nu existe
construcţii, instalaţii sau căi de acces public iar cablul tractor să aibă coeficientul de
siguranţă de minim 8.
5.15.4 La transportul în convoaie a vagonetelor de materiale, ultimul vagonet din
convoi care urcă, trebuie să fie prevăzut cu opritor pentru prinderea vagonetelor, în
cazul ruperii sau desprinderii cablului tractor. Convoiul de vagonete se va lega
printr-un cablu de securitate, denumit ,,ham”, între primul şi ultimul vagonet din
convoi.
5.15.5 În cazul instalaţiilor pentru transportul materialelor cu pante sub 15°, unde în
partea de jos şi în aliniamentul căii se găsesc drumuri de acces public sau alte
construcţii, vor fi prevăzute dispozitive automate de deraiere a vehiculelor, în cazul
când se rupe sau se desprinde cablul tractor sau când s-a depăşit cu peste 15% viteza
de regim a instalaţiei. Distanţa de montaj pe cale a acestor dispozitive se va stabili de
la caz la caz, în funcţie de înclinarea căii, în aşa fel încât viteza finală a vehiculului în
momentul deraierii să nu permită rostogolirea acestuia pe calea instalaţiei.
5.15.6 Capetele căii de rulare ale instalaţiilor de transport pe plan înclinat cu platformă
purtătoare vor fi prevăzute cu opritoare şi tampoane elastice; la capătul dinspre staţia
de antrenare se va monta un limitator de fine cursă, care să întrerupă automat circuitul
principal de alimentare electrică atunci când vehiculul a atins poziţia limită.
5.15.7 Atât rampa superioară cât şi rampele intermediare vor fi prevăzute cu bariere
care să împiedice scăparea de vagonete de pe liniile de acces pe calea de rulare a
instalaţiei.
5.15.8 Instalaţiile de transport pe plan înclinat vor fi prevăzute cu circuite electrice de
control automat al asigurării tuturor condiţiilor necesare pentru punerea în funcţiune a
instalaţiei şi cu un circuit electric de blocare, pentru oprirea automată a instalaţiei în
orice situaţie care ar prezenta pericol de avarii sau accidente.
35
PTR 16-2003
5.15.9 Circuitele electrice de control automat trebuie să verifice:
– existenţa presiunii nominale de ulei sau funcţionarea pompelor de
ungere, la dispozitivele de antrenare prevăzute cu ungere sub
presiune sau în circuit forţat;
– existenţa presiunii nominale a aerului, la instalaţiile unde frâna de
siguranţă este acţionată cu aer comprimat;
– punerea în funcţiune a grupului Ward-Leonard, dacă antrenarea se
face printr-un astfel de sistem;
– uzura fă1cilor frânelor, respectiv a ferodourilor, dacă această uzură
atrage după sine o diminuare a forţei de frânare (această prevedere
are caracter de recomandare);
– contactele releelor de protecţie la suprasarcină ale motorului
principal de acţionare;
– contactele frânei de siguranţă şi ale frânei de serviciu;
– contactele dispozitivelor de control automat a vitezelor de deplasare;
– contactele de fme cursă ale vehiculelor;
– contactele de fine cursă ale contragreutăţii sau căruciorului de
întindere ale cablului tractor;
– contactele butoanelor de oprire ale instalaţiei, plasate în următoarele
puncte:
• la pupitrul de comandă;
• la peroanele staţiilor;
• în interiorul şi exteriorul vehiculelor, la cele cu însoţitor;
– contactele altor circuite şi componente de securitate prevăzute prin
documentaţia tehnică, suplimentar faţă de cerinţele prescripţiei
tehnice, ca urmare a unor particularităţi ale instalaţiei.
Toate butoanele de oprire vor acţiona atât prin întrerupere cât şi prin punere la
pământ, prin intennediul a două elemente de contact separate; de asemenea, ele vor fi
evidenţiate prin culoare roşie şi inscripţie.
5.15.10 Circuitul de blocare trebuie să funcţioneze pe principiul curentului de repaus,
în sensul că orice întrerupere în circuitul respectiv să conducă la oprirea automată a
instalaţiei.
5.15.11 Circuitele de control şi blocare funcţionând cu curent de repaus trebuie să
declanşeze la o intensitate mai mică cu 6% faţă de curentul nominal şi la o punere la
pământ printr-Q rezistenţă de trecere de maxim 500 obmi.
5.15.12 Rezistenţa de izolaţie a cablurilor de oţel, controlată printr-un circuit de
blocare trebuie să aibă cel puţin valoarea calculată cu fonnula:
R;. = 1000 U (în obmi), unde:
R; = rezistenţa de izolaţie;
U = valoarea tensiunii maxime de exploatare exprimată în volţi.
5.15.13 Frânele de siguranţă ale vehiculelor trebuie să intre automat în funcţiune
provocând prin contact electric şi oprirea instalaţiei, în următoarele cazuri:
– la ruperea cablului tractor;
– la ruperea unei părţi a sistemului propriu de declanşare;
36
PTR
16–2003
la ruperea sau desfacerea legăturii cablului tractor de la şasiul
vehiculului.
La instalaţiile prevăzute cu însoţitor trebuie să existe posibilitatea declanşării
manuale a frânei.
5.15.14 Dispozitivul cu program prestabilit, în cazul adoptării prin documentaţia
tehnică a unei astfel de soluţii, trebuie să asigure în mod automat:
– acceleraţia prescrisă la pornire;
– menţinerea constantă a vitezei nominale în timpul funcţionării;
– reducerea corespunzătoare a vitezei nominale în timpul funcţionării;
– reducerea corespunzătoare a vitezei înaintea intrării vehiculelor în
staţii şi după caz, la trecerea prin încrucişări;
– oprirea vehiculelor în staţii.
5.16 Instalaţii şi aparate de semnalizare, telecomunicaţie şi măsură
5.16.1 Instalaţiile electrice de semnalizare trebuie să asigure:
– semna1izări acustice de exploatare;
– semna1izări optice de exploatare.
5.16.2 La rampele de încărcare-descărcare din staţii se vor monta dispozitive acustice
de semna1izare, sonerii, claxoane, difuzoare.
Dacă există două sau mai multe instalaţii de transport pe plan înclinat, la mai
puţin de 100 m distanţă una de alta, se vor utiliza semnale diferite.
Acţionarea sernnalizării se va face manual, printr-un cod stabilit şi afişat în
staţii.
5.16.3 La postul sau pupitrul de comandă trebuie să se prevadă cel puţin următoarele
aparate de măsură:
a) Voltmetru pentru ruăsurarea:
– tensiunii pe toate fazele reţelei electrice de alimentare;
– tensiunii sursei de alimentare;
– tensiunii de excitaţie, în cazul alimentării de la grup generator Ward-
Leonard;
b) Ampermetru pentru măsurarea:
– curentului absorbit de motorul instalaţiei;
– curentului absorbit de motorul de antrenare al grupului.
5.16.4 La postul sau pupitrul de comandă se vor prevedea lămpi care să semnalizeze
optic:
– oprirea instalaţiei ca urmare a declanşării unui circuit de control sau
blocare;
– oprirea instalaţiei ca urmare a declanşării întreruptorului automat de
protecţie al motorului de antrenare, la tensiune minimă, suprasarcină
sau scurtcircuit;
– acţionarea frânei de serviciu;
– acţionarea frânei de siguranţă;
37

PTR 16-2003
funcţionare a grupului electrogen sau W ard-Leonard, când
acţionarea se face prin astfel de sisteme;
– sensul de mers al vehiculelor.
5.16.5 Instalaţia de semnalizare de avertizare va acţiona optic şi acustic în unnătoarele
situaţii:
– viteza admisă în exploatare este depăşită;
– vehiculele se apropie de staţii sau de alte puncte cu restricţii de viteză
(această semnalizare se va executa numai acustic).
Oprirea semnalului acustic se va putea face printr-un buton special destinat în
acest scop, sau prin apăsarea butonului de control al supravegherii execuţiei
programului prestabilit.
Semnalul optic va trebui să rămână în funcţiune pe toată durata menţinerii
cauzei care a declanşat semnalizarea de avertizare.
5.16.6 Instalaţia de semnalizare de avarie va acţiona optic şi acustic la oprirea
instalaţiei, în toate cazurile când a acţionat circuitul de blocare, prin circuitele de
control sau prin contactele componentelor de securitate pe care le controlează.
Semnalizarea acustică de avarie trebuie să fie prevăzută cu posibilitatea de a fi
oprită manual, după ce a avertizat, fără însă a se anula şi semnalizarea optică care o
însoţeşte şi care va trebui să persiste până la înlăturarea avariei.
După oprirea semnalizării acustice instalaţia trebuie să revină automat în
situaţia de a semnaliza acustic o nouă avarie, indiferent dacă prima avarie a fost sau nu
înlăturată.
5.16.7 Instalaţiile de transport pe plan înclinat cu funcţionare automată sau
semiautomată trebuie prevăzute şi cu posibilitatea de a fi comandate manual.
5.16.8 Postul de comandă, staţiile, precum şi vehiculele prevăzute cu însoţitor vor fi în
permanenţă în legătură telefonică, de semnalizare sau prin radio.
5.17 Instalaţii de iluminat
5.17.1 încăperile staţiilor instalaţiilor de transport pe plan înclinat vor fi iluminate
natural şi artificial în condiţiile prevăzute de standardele în vigoare. Se va acorda o
atenţie deosebită iluminării corespunzătoare a punctelor în care are loc prinderea şi
desprinderea vehiculelor de cablu sau încărcarea şi descărcarea platformelor
purtătoare.
5.17.2 Instalaţiile prevăzute să funcţioneze şi pe timp de noapte vor fi dotate cu
iluminat de siguranţă; alimentarea acestuia trebuie lacută printr-<> reţea separată de la o
sursă independentă de energie, de rezervă, care poate fi:
– baterie de acumulatoare;
– acumulatoare locale (luminoblocuri);
– grup electrogen.
Trecerea alimentării de la sursa normală la cea de rezervă trebuie să se facă
automat.
38
– starea de
PTR
16–2003
5.18 Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de atingere, a supratensiunilor
atmosferice şi de pază contra incendiilor
5.18.1 Instalaţiile electrice de iluminat, de forţă, de automatizare precum şi iostalaţiile
de curenţi slabi se vor proiecta şi executa în conformitate cu normativele şi standardele
dio domeniu.
5.18.2 Pentru evitarea accidentelor prio atiogere directă a elementelor aflate sub
tensiune se vor aplica unnătoarele măsuri:
– izolarea electrică;
– utilizarea tensiunilor reduse;
– folosirea mijloacelor iodividuale de protecţie.
5.18.3 Pentru evitarea accidentelor prin atiogere iodirectă în iostalaţiile alimentate din
reţele legate la pământ se vor aplica unnătoarele măsuri:
– folosirea tensiunilor reduse;
– protecţia prio legare la nul şi suplimentar la pământ.
Proiectarea, execuţia şi verificarea iostalaţiei de protecţie împotriva tensiunilor
de atiogere se vor face în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare.
5.18.4 Toate elementele metalice dio staţii care în mod accidental pot fi puse sub
tensiune, vor trebui să fie conectate la iostalaţia de legare la pământ.
5.18.5 Staţiile vor fi prevăzute cu iostalaţii de paratrăsnet, în conformitate cu
normativele în vigoare dio domeniu.
Cablurile şi piesele metalice ale lioiei care nu sunt cupriose în circuitele de
control sau blocare, trebuie să fie legate direct şi permanent la priza de pământ.
5.18.6 Ca priză de pământ în instalaţiile de protecţie şi paratrăsnet se vor folosi în
primul rând prizele naturale.
5.18.7 Valoarea rezistenţei de dispersie a unei prize de pământ va fi de cel mult:
– 1 obm, pentru prize de pământ natora1e sau artificiale folosite pentru
protecţia comună a instalaţiilor, echipamentelor electrice şi de
paratrăsnet;
– 4 obmi, pentru iostalaţiile şi echipamentele electrice cu tensiunea
până la 1000V, conectate la o reţea cu punctul neutru legat la
pământ;
– 4 obmi, pentru prize de pământ naturale aferente iostalaţiilor de
paratrăsnet;
– 10 obmi, pentru prize de pământ artificiale aferente iostalaţiilor de
paratrăsnet.
Proiectarea, execuţia şi verificarea prizelor de pământ naturale şi artificiale se
vor face în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare.
5.18.8 Măsurile concrete de preveuire şi stiogere a iocendiilor se vor adopta în
conformitate cu normativele în vigoare dio domeniu.
39
PTR 16-2003
ŞI NEMETALICE
6.1 Materialele metalice folosite pentru construirea, montarea şi repararea
construcţiilor metalice portante ale instalaţiilor de transport pe plan înclinat inclnsiv
materialele pentru sudare trebuie să corespundă condiţiilor tehnice, de recepţie,
marcare, livrare şi documentelor de garanţie prevăzute de standardele sau normele în
vigoare.
Materialele trebuie să fie însoţite de buletine de calitate.
6.2 Pentru elementele portante ale construcţiilor metalice se vor folosi oţeluri
calmate. În funcţie de importanţa elementului, temperatura de lucru şi gradul de
solicitare al acestuia, pentru grosimi până la 12 mm se pot utiliza şi oţeluri necalmate.
În cazul executării elementelor portante în construcţie sudată, mărcile de oţel
trebuie să aibă sudabilitate garantată.
6.3 La alegerea materialelor se va ţine seama de condiţiile de lucru (mărimea şi
felul solicitărilor, temperatura de lucru, importanţa elementului respectiv în
funcţionarea normală şi în condiţii de securitate a instalaţiei etc.), precum şi de factorii
tehnologici şi economici.
6.4 Proiectantul este răspunzător de alegerea materialelor de bază şi de adaos,
precum şi de prescrierea tratamentelor termice şi termochirnice, analizelor, încercărilor
şi controalelor distructive şi nedistructive necesare; acestea se vor înscrie atât în
desenul tip de ansamblu cât şi în desenele de execuţie.
Nu se admite înlocuirea materialelor prevăzute în documentaţia tehnică fără
acordul scris al proiectantului instalaţiei respective; acordul scris al proiectantului este
obligatoriu chiar dacă se folosesc materiale care au calităţi superioare celor prevăzute
în documentaţia tehnică.
6.5 Materialele de adaos folosite la sudare trebuie să fie astfel alese încât să
corespundă materialului de bază, procedeului de sudare şi să asigure cusăturii sudate
proprietăţi cel puţin egale cu ale materialului de bază.
6.6 Materialele de adaos folosite la sudare trebuie să fie însoţite de certificate şi să
corespundă în ceea ce priveşte condiţiile tehnice, regulile pentru verificarea calităţii,
marcarea, livrarea şi documentele, prevederilor standardelor în vigoare.
6.7 Fluxurile utilizate la sudare vor fi alese corespunzător materialelor de bază şi
de adaos, astfel încât să asigure obţinerea unor îmbinări sudate cu proprietăţi cel puţin
egale cu ale materialului de bază.
6.8 Pentru construcţiile metalice uituite se vor folosi uituri corespunzătoare
materialului elementelor care se îmbină şi care vor fi precizate prin documentaţia de
execuţie în ceea ce priveşte tipul şi marca materialului.
6.9 Şuruburile folosite la fixarea sau asamblarea elementelor construcţiilor
metalice vor avea caracteristicile mecanice precizate în documentaţia tehnică, conform
standardelor în vigoare.
Pentru asamblări importante se vor utiliza şuruburi de păsuire sau şuruburi cu
gâtstriat.
40
6 MATERIALE METALICE
PTR
16–2003
6.10 Fonta este admisă numai pentru executarea pieselor slab solicitate în
exclusivitate la compresie; este interzisă folosirea fontei la executarea elementelor
supuse la solicitări dinamice a căror valoare poate depăşi 50% din valoarea solicitărilor
statice.
6.11 Aliajele neferoase şi masele plastice pot fi utilizate numai în măsura în care
calităţile lor (înscrise în buletinele de calitate care le însoţesc) satisfac cerinţele de
solicitare statică sau dinamică.
6.12 Elementele portante ale instalaţiei de transport pe plan înclinat vor fi stabilite
de proiectant şi vor fi înscrise în lista prevăzută în desenul tip de ansamblu.
7 ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII PROVENITE DIN IMPORT
7.1 Pentru introducerea pe piaţă în România a instalaţiilor de transport pe plan
înclinat pentru materiale provenite din import este necesară eliberarea de către ISCIRINSPECT
a unui (unei) document/dovezi pentru luare în evidenţă.
7.2 Documentul/dovada pentru luare în evidenţă a instalaţiilor de transport pe plan
înclinat pentru materiale va fi eliberat(ă) în conformitate cu reglementările ISCIR în
vigoare la data efectuării importului.
7.3 În vederea introducerii pe piaţă în România, orice instalaţie de transport pe plan
înclinat trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale de securitate menţionate la capitolul
3.
8 CONSTRUIREA (MONTAREA) ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
8.1 Construirea (montarea)
8.1.1 Construirea (montarea) instalaţiilor de transport pe plan înclinat poate fi făcută
de agenţi economici care dispun de mijloace tehnice corespunzătoare şi sunt autorizaţi
de ISCIR-INSPECT IT în raza căreia îşi au sediul.
8.1.2 Conţinutul documentaţiei necesare pentru obţinerea autorizaţiei de către agenţii
economici care construiesc (montează) instalaţii de transport pe plan înclinat este
prezentat în anexa B.
8.1.3 Agentul economic autorizat pentru construirea (montarea) instalaţiilor de
transport pe plan înclinat are următoarele obligaţii:
a) să execute lucrările de construire (montare) în conformitate cu documentaţia
tehnică pusă la dispoziţie de deţinător;
b) să verifice înainte de începerea construirii (montării), pentru echipamentele şi
instalaţiile a căror asamblare se realizează la locul de funcţionare,
corespondenţa echipamentului, instalaţiei sau subsistemelor primite de la
producător cu documentaţia tehnică pusă la dispoziţie de deţinător şi să
consemneze rezultatele acestor verificări într-un proces-verbal pe care–l va
prezenta la verificarea tehnică oficială;
41
PTR 16-2003
c) să prezinte instalaţiile de transport pe plan înclinat şi toate documentaţiile
tehnice necesare (cartea instalaţiei-partea de construcţie şi montaj), în timpul şi
la sÎarşitul construirii (montării), la verificările care se efectuează de către
inspectorii de specialitate ai ISCIR-INSPECT IT sau, cu împuternicire scrisă
din partea ISCIR-INSPECT IT, de către personalul tehnic de specialitate
propriu autorizat pentru verificarea lucrărilor de construire (montare);
d) să utilizeze pentru elementele de rezistenţă sudate tehnologii de execuţie şi
examinare având la bază procedee de sudare omologate în conformitate cu
prevederile prescripţiilor tehnice în vigoare;
e) să folosească la lucrările de construire (montare) numai personal calificat;
sudorii vor fi autorizaţi în conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice în
vigoare;
f) să solicite acordul scris al proiectantului dacă în timpul lucrărilor de construire
(montare) apare necesitatea efectuării unor modificări în construcţia
instalaţiilor de transport pe plan înclinat;
g) să monteze numai acele echipamente mecanice, electrice şi confecţii metalice
care sunt însoţite de certificate de calitate şi, după caz, de buletine de analiză,
probe şi încercări prevăzute în documentaţia de execuţie;
h) să numească personal tehnic de specialitate propriu (ingineri, subingineri,
maiştri sau tehnicieni) pentru verificarea lucrărilor de construire (montare);
modelul deciziei de numire a personalului este prezentat în anexa G;
i) să numească responsabil tehnic cu sudura (ingineri sau maiştri), în cazul
efectuării lucrărilor de sudare la construirea (montarea) elementelor de
rezistenţă; modelul deciziei de numire a responsabilului este prezentat în anexa
G;
j) să întocmească şi să ţină la zi un registru de evidenţă pentru lucrările de
construire (montare), conform modelului din anexa C;
k) să asigure măsurile corespunzătoare astfel încât personalul tehnic de
specialitate propriu, autorizat de să-şi poată îndeplini în
bune condiţii sarcinile prevăzute la pct. 8.1.4 şi 8.1.5;
1) să execute rodajul şi probele de casă ale instalaţiei de transport pe plan înclinat
în prezenţa deţinătorului şi să prezinte documentul justificativ la verificarea
tehnică în vederea autorizării funcţionării (la prima punere în funcţiune);
8.1.4 Personalul tehnic de specialitate autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru
lucrările de construire (montare) are următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să cunoască legislaţia, prescripţiile tehnice specifice, Colecţia ISClR în
vigoare, şi reglementările tehnice în domeniu;
42
ISCIR-INSPECT IT,
PTR
16–2003
b) să respecte în cadrul lucrărilor de construire (montare) documentaţia tehnică a
producătorului şi documentaţia tehnică de montare;
c) să verifice documentaţia tehnică întocmită pentru lucrările efectuate (cartea
instalaţiei-partea de construcţie şi de montaj) sub aspectul respectării
prevederilor prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia ISCIR, precum şi
concordanţa instalaţiei cu documentaţia respectivă;
d) să încheie documente de verificare tehnică în care să consemneze constatările şi
rezultatele verificărilor şi exarninărilor precum şi dispoziţiile obligatorii;
e) să verifice registrul de evidenţă a lucrărilor de construire (montare) şi să
urmărească ţinerea la zi a acestuia.
8.1.5 Responsabilul tehnic cu sudura autorizat de ISCIR-INSPECT IT, suplimentar
faţă de cerinţele din SR EN 719: 1995, are şi următoarele obligaţii şi răspunderi:
a) să cunoască legislaţia, prevederile prescripţiilor tehnice specifice, Colecţia
ISCIR, standardele şi alte normative în vigoare privind sudarea elementelor
instalaţiilor;
b) să verifice dacă tehnologia de execuţie şi de examinare a elementelor sudate
este în concordanţă cu procedeele de sudare omologate;
c) să verifice proiectul de construire (montare) înainte de executarea lucrărilor
astfel încât soluţiile adoptate să asigure condiţii optime de sudare şi verificare
iar starea de tensiuni datorate ciclului termic de sudare să fie minimă;
d) să urmărească folosirea corectă a materialelor de adaos, funcţie de materialele
de bază utilizate, în conformitate cu procedeele de sudare omologate;
e) să verifice ca materialele de adaos să fie însoţite de certificate de calitate şi să
admită introducerea în lucru numai a materialelor de adaos prevăzute în
documentaţia de construire (montare);
f) să supravegheze astfel ca materialele de bază folosite să fie conforme cu
documentaţia tehnică de construire (montare);
g) să verifice modul în care se depozitează şi se introduc în lucru materialele de
adaos;
h) să participe la analiza şi stabilirea cauzelor eventualelor defecte datorate sudurii
şi să ia măsuri corespunzătoare pentru remedierea şi evitarea acestora;
i) să urmărească efectuarea verificării calităţii îmbinărilor sudate în urma
operaţiunilor de construire (montare), să verifice rezultatele obţinute şi să
vizeze documentele privind verificarea îmbinărilor sudate, care se ataşează la
cartea instalaţiei;
43
PTR 16-2003
j) să ţină la zi evidenţa poansoanelor sudorilor autorizaţi de ISCIR-INSPECT şi a
procedeelor de sudare omologate.
8.1.6 La lucrările de montare, constructorul (montatorul) autorizat de ISCIRINSPECT
IT va respecta Normele Tehnice de protecţia muncii specifice, Normele
Tehnice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor şi Legea protecţiei mediului, valabile
pe teritoriul României.
8.2 Condiţii speciale de construire şi montare
8.2.1 Trasarea fundaţiilor căii, podurilor şi viaductelor, staţiilor şi rampelor se vor
face numai după materializarea pe teren a axului căii de rulare a instalaţiei folosind
aparatură topograflcă corespunzătoare.
8.2.2 Echipamentele mecanice indicate în documentaţie ca fiind solicitate deosebit de
puternic, fie în stare statică, fie în stare dinamică, trebuie să fie supuse şi unor
examinări nedistructive şi atestate prin buletine de verificare.
Piesele şi elementele componente la care se vor executa examinări
nedistructive, felul acestor examinări, precum şi condiţiile de acceptare, vor fi
precizate de proiectant.
8.2.3 Îmbinările cablurilor prin manşoane cu compoziţie sau prin matisare se vor
executa numai de personal specializat, verificat şi atestat de unitatea care efectuează
lucrările de construire (montare) a instalaţiilor de transport pe plan înclinat.
8.2.4 Manşoanele cu compoziţie vor fi executate conform prevederilor documentaţiei
tehnice. Proiectantul este obligat să înscrie în documentaţia tehnică, respectiv în
desenul tip de ansamblu, reţeta compoziţiei, temperaturile de lucru, precum şi
condiţiile tehnice care trebuie să fie respectate în timpul executării operaţiei.
Operaţia de mufare la construire (montaj) şi pe parcurs în exploatare, privind
turnarea compoziţiei la capetele cablurilor tractoare ale vehiculelor şi la cablurile de
întindere ale cablurilor de frânare, precum şi la ancorarea capetelor cablurilor frânare şi
la legarea acestora la greutăţile de întindere, se va efectua în prezenţa inspectorului de
specialitate al ISCIR-INSPECT IT şi a personalului tehnic de specialitate autorizat de
ISCIR-INSPECT IT din cadrul agentului economic constructor (montator).
Cu ocazia efectuării operaţiei de mufare, în final, se va încheia un procesverbal
în acest sens, semnat de inspectorul de specialitate al ISCIR-INSPECT IT, de
personalul tehnic de specialitate, autorizat de ISCIR-INSPECT IT, din cadrul
agentului economic constructor (montator), de RSVTI al deţinătorului şi de către şeful
echipei care a executat operaţia de mufare.
8.2.5 Montarea cablurilor se va face astfel încât să fie evitată degradarea lor prin
loviri, îndoiri sau prin depunerea de impurităţi pe suprafaţa acestora. în acest scop, în
timpul derulării lor pe traseu se vor utiliza role speciale de protecţie aşezate pe sol pe
suporturi improvizate, bile din lemn sau jgheaburi din scândură, astfel încât în timpul
desfăşurării pe teren cablurile să nu intre în contact cu solul. Proiectantul, în funcţie de
traseul instalaţiei de transport pe plan înclinat va elabora tehnologia de derulare a
cablului.
44
PTR
16–2003
8.2.6 Înainte de a se trece la derularea unui cablu nou de pe tambur se va verifica
dacă este executată înfăşurarea la capăt cu sârmă moale, pentru evitarea despletirii.
Derularea cablului se va face astfel încât să fie evitată formarea de bucle sau ochiuri.
8.2.7 Operaţia de întindere a cablurilor se va executa astfel încât tensionarea să se
facă progresiv şi uniform, fără şocuri şi forţări, în prealabil fiind necesară verificarea
funcţionării elementelor rotative în vederea asigurării unei alunecări corespunzătoare.
8.3 Rodajul
8.3.1 Constructorul (montatorul) este obligat ca după terminarea lucrărilor de
construcţie (montaj) să execute rodajul în gol şi în sarcină al instalaţiei.
8.3.2 Rodajul în gol al grupului de antrenare se poate executa la producător sau la
locul de construire (montaj), conform prevederilor documentaţiei tehnice şi în
condiţiile prevăzute de aceasta.
8.3.3 Rodajul în gol al instalaţiilor de transport pe plan înclinat se va face cu
instalaţia funcţionând conform celor prevăzute de proiectant, timp în care se vor
observa:
• înscrierea vehiculelor în gabaritele de trecere pe traseu şi în staţii;
• trecerea vehiculelor prin punctele de încrucişare ale căii;
• aşezarea şi rularea cablului tractor pe role;
• sosirea şi oprirea vehiculelor în staţii;
• funcţionarea comenzii cu program prestabilit;
• funcţionarea componentelor de securitate;
• funcţionarea sistemului de telecomunicaţie sau semnalizare între vehicule şi
staţii;
• funcţionarea frânării vehiculului pe şine sau pe cablul de frânare;
dacă lagărele rolelor şi roţilor în mişcare nu se încălzesc peste limita admisă;
• poziţia contragreutăţii de întindere, marcându-se poziţiile extreme;
8.3.4 Rodajul în sarcină al instalaţiilor de transport pe plan înclinat va începe prin
încărcarea succesivă a vehiculelor conform prevederilor documentaţiei tehnice.
8.3.5 Constructorul (montatorul) va întocmi un caiet de rodaj în care se vor nota cel
puţin:
• felul rodajului (în gol sau în sarcină);
• orele efective de funcţionare la fiecare fază a rodajului;
defecţiuni constatate, cauzele care le-au generat şi măsurile luate;
• semnătura persoanelor desemnate să execute sau să asiste la efectuarea
rodajului.
8.3.6 Deţinătorul va asista pe toată perioada efectuării rodajului instalaţiei de
transport pe plan înclinat. Personalul de exploatare (mecanicii trolişti) şi cel de
deservire al deţinătorului trebuie să participe în mod obligatoriu la efectuarea rodajului
şi a tuturor probelor şi verificărilor tehnice necesare punerii în funcţiune a instalaţiei de
transport pe plan înclinat.
După terminarea rodajului se va încheia un proces-verbal.
45
• •

Click pentru continuare