PRESCRIPŢIE TEHNICĂ : CERINŢE TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, CONSTRUIREA, MONTAREA, REPARAREA, ÎNTREŢINEREA, REVIZIA, VERIFICAREA ŞI EXPLOATAREA TELEFERICELOR PENTRU MATERIALE COLECŢIA INSPECŢIEI DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI INSTALAŢIILOR DE RIDICAT partea 1

12-2003
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
– ISCIR REGLEMENTARE
TEHNICĂ NAŢIONALĂ-
PRESCRIPŢIE TEHNICĂ
PTR 12-2003
PTR- ISCIR-
– EDIŢIE OFICIALĂ –
Nr. referinţă: PT R 12 – 2003 Ediţia 1

Descarca pdf cu Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat

PTR 12-2003
Scopul principal al prescripţiilor tehnice este crearea unui cadru legal unitar în
vederea aplicării întocmai a prevederilor legale privind asigurarea protecţiei
utilizatorilor, mediului înconjurător şi proprietăţii.
Prevederile prescripţiilor tehnice sunt obligatorii pentru toţi cei care proiectează,
construiesc, distribuie, montează, instalează, repară, întreţin, deţin, exploatează
sau verifică instalaţii şi aparate din domeniul de activitate al ISCIR.
Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt răspunzători de aplicarea corectă a
acesteia.
ISCIR Telefon: (+4021) 411.97.60; 411.97.61
Str. Sf. Elefterie DT. 47-49, sector 5 Fax: (+4021) 411.98.70
BUCUREŞTI www.iscir.ro E-mail: iscir@fx.ro
Cod: 726111
Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentei prescripţii tehnice
în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere,
microfIlmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al ISCIR.
Utilizatorii prezentei prescripţii tehnice sunt obligaţi să se asigure că sunt în
posesia ediţiei oficiale tipărite.
2
12-2003
MINISTERUL INDUSTRIEI ŞI RESURSELOR
Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor
sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
– ISCIR-
– REGLEMENTARE TEHNICĂ NAŢIONALĂ –
PRESCRIPŢIE TEHNICĂ
PTR 12-2003
PTR
CERINŢE TEHNICE PRIVIND PROIECTAREA, CONSTRUIREA,
MONTAREA, REPARAREA, ÎNTREŢINEREA, REVIZIA,
VERIFICAREA ŞI EXPLOATAREA
TELEFERICELOR PENTRU MATERIALE
Aprobată cu Ordinul Ministrului Industriei şi Resurselor nr. -::-_–=-_
din , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.
——–din ———–
COLECŢIA INSPECŢIEI DE STAT PENTRU CONTROLUL
CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE ŞI
INSTALAŢIILOR DE RIDICAT
– ISCIR-
– EDIŢIE OFICIALĂ –
Nr. referinţă: PT R 12 -2003 Ediţia 1
3
PTR 12-2003
Membrii Comitetului Tehnic CT -R-03 care au participat la elaborarea prezentei
prescripţii tehnice :
Preşedinte : Ing. Horia Stoia – responsabil de carte
Membri: Ing. Valeriu Sezonov-Mara
Ing. Dan-Mihail Turcu
Ing. Ioan Cioran
Ing. Mihai Predescu
Consultanţă juridică: Consilier Alexandru Păcurar
4
1 Generalităţi
1.1 Scop
12-2003
CUPRINS
1.2 Domeniu de aplicare. Clasificare
1.3 Referinţe normative
1.3.1 Standarde
1.3.2 Legi şi hotărâri
1.4 Termeni şi definiţii
1.5 Abrevieri
PTR
Pagina
10
10
10
11
11
11
12
16
2 Subsistemele unei instalaţii de transport pe cablu pentru materiale ….. 16
3 Cerinţe esenţiale 16
4
5
3.1 Obiect 16
3.2 Cerinţe generale 17
3.3 Cerinţe referitoare la infrastructură 19
3.4 Cerinţe referitoare la cabluri, sisteme de antrenare şi frânare,
precum şi la instalaţii mecanice şi electrice .. „””””””””””””””””””””””””””” .. „””””” 19
3 .5 Vehicule 20
3.6 Cerinţe pentru utilizatori
3.7 Exploatabilitatea
Analiza de securitate
Proiectarea
5.1 Generalităţi „”””””””””””””””””””””
5.2 Condiţii tehnice de instalare
5.3 Traseul în plan orizontal
5.4 Traseul în profil longitudinal „””””””””””””””””””””””””””””””””””‘ ‘””””””””””””” ‘””””””””””””.
5.5 Traseul în profil transversal
5.6 Intersecţii şi paralelisme
5.7 Semnalizarea şi balizarea te1efericelor
5
21
21
22
22
22
23
23
24
24
25
26
PTR 12-2003
6
7
8
CUPRINS (continuare)
Pagina
5.8 Salvarea din vehiculul de revizie a personalului de întreţinere,
revizie, reparaţie şi verificare a liniei 27
5.9 Viteze şi intervale între vehicule 27
5.10 Cabluri 27
5.11 Saboţi de sprijin ai cablurilor purtătoare ……………………………….. .
5.12 Roţi şi role ……………………… ~ ………. ~ ………………………………………………….. .
5.13 Staţii
5.14 Pilonii ……………………..
5.15 Vehicule
5.16 Echipamentul de antrenare, comandă, securitate, protecţie,
37
38
39
42
46
semnalizare, telecomunicaţie, măsură şi iluminat 50
5.17 Echipamentul de frânare 52
55
5.19 Măsuri de protecţie împotriva tensiunilor de atingere, a
supratensiunilor atmosferice şi de pază contra incendiilor …… ………….. 63
Materiale metalice şi nemetalice ….. „.””.”” ……….. „.”.”.””” ……. ” ………. .
Echipamente şi instalaţii provenite din import
Construirea (montarea) şi punerea În funcţiune
64
65
65
8.1 Construirea (montarea) 65
8.2 Condiţii speciale de construire şi montare 68
8.3 Rodajul 69
8.4 Marcarea 70
8.5 Punerea în funcţiune 71
8.6 Autorizarea de funcţionare la prima punere în funcţiune …………………. 71
8. 7 Verificarea tehnică la prima punere în funcţiune ………………….. . 72
8.8 Verificarea tehnică periodică (la scadenţă) şi verificarea tehnică
neprogramată (inopinată) ……. „.”””.””” ………. „”” .. „””” ………. „”””” 76
8.9 Verificarea tehnică după lucrările de reparare 77
6
9 Exploatarea
9.1 Generalităţi
12-2003
CUPRINS (continuare)
9.2 Norme generale de exploatare
9.3 Norme pentru exploatarea normală
9.4 Norme de exploatare in caz de vânt
9.5 Norme de exploatare in caz de chiciură
PTR
Pagina
82
82
83
84
84
85
9.6 Norme de exploatare in caz de vizibilitate redusă ……………………………. 85
9.7 Norme de exploatare in caz de deranjamente 85
9.8 Personalul de supraveghere şi exploatare 86
10
11
9.9 întreţinerea şi revizia
9.10 Evidenţa exploatării
Repararea
Avarii şi accidente
Anexa A Autorizarea/reautorizarea agenţilor economici pentru
executarea lucrărilor de proiectare a telefericelor pentru
materiale: …………… .
Anexa Al – Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea/reactua1izarea
90
96
98
98
100
autorlzaţiei de a proiecta teleferice pentru materiale …………………. 103
Anexa Al – Autorizaţia de proiectare 104
Anexa A3 – Model de decizie pentru numirea personalului tebuic de
specialitate pentru avizare conformă a proiectelor 105
Anexa A4 – Verificarea şi avizarea conformă a proiectelor 106
Anexa A6 – Cartea telefericului pentru materiale. Partea de construcţie
Anexa A7 – Desenul tip de ansamblu (conţinut)
7
108
109
122
PTR 12-2003
CUPRINS (continuare)
Anexa B Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea/reactua1izarea
autorizaţiei pentru construirea (montarea) sau repararea
Pagina
telefericelor pentru materiale 126
Anexa C – Registru pentru evidenţa lucrărilor de construire (montare)
sau repararea telefericelor pentru materiale 129
Anexa D Proces-verbal de verificare tehnică 130
Anexa E – Conţinutul documentaţiei pentru obţinerea/reactua1izarea
autorizaţiei de funcţionare a telefericelor pentru materiale”……….. 131
Anexa F Evidenţa instalaţiilor 132
Anexa G Model pentru decizia de numire a personalului tehnic pentru
construirea (montarea) şi/sau repararea telefericelor pentru
materiale, precum şi a responsabilului tehnic cu sudura,
propuşi de agentul economic să fie autorizaţi de ISCIRINSPECTIT
133
Anexa H – Model pentru decizia de numire a responsabilului cu
supravegherea şi verificarea tehnică a telefericelor pentru
materiale, propus de agentul economic să fie autorizat de
ISCIR-INSPECT IT 134
Anexa I – Autorizarea personalului de exploatare pentru teleferice
pentru materiale 135
Anexa J – Metodologia referitoare la autorizarea şi gradul de calificare
al personalului de exploatare (mecanici trolişti) pentru
teleferice pentru materiale 138
Anexa K – Model pentru adeverinţa de absolvire a cursurilor pentru
autorizarea mecanicilor trolişti pentru exploatarea
telefericelor pentru materiale 148
Anexa L – Model pentru adeverinţa de efectuare a practicii obligatorii
pentru autorizarea mecanicilor trolişti pentru exploatarea
telefericelor pentru materiale 149
Anexa M Model pentru proces-verbal cu rezultatele obţinute la
examenul de autorizare a personalului de exploatare pentru
instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale …………………….. , 150
Anexa N Model pentru autorizaţia personalului de exploatare pentru
instalaţiile de transport pe cablu pentru materiale ISI
8
12-2003
CUPRINS (sfărşit)
Anexa O – Conţinutul docwnentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei
(reautorizarea) de a efectua analiza de securitate pentru
PTR
Pagina
telefericele pentru materiale 155
Anexa P – Metodologia de autorizare (re autorizare ) a agenţilor
economici care construiesc (montează), repară şi efectuează
analiza de securitate pentru teleferice pentru materiale ……………. , 156
Anexa Q – Model pentru autorizaţia eliberată agenţilor economici care
construiesc (montează), repară, întreţin şi revizuiesc
teleferice pentru materiale 158
Anexa R Model pentru autorizaţia eliberată agenţilor economici care
efectuează analiza de securitate pentru teleferice pentru
materiale 159
Anexa S Conţinutul docwnentaţiei pentru obţinerea/reactualizarea
autorizaţiei de a întreţine şi revizui tehnic teleferice pentru
materiale 160
Anexa T – Model de autorizaţie pentru responsabilul cu supravegherea
şi verificarea tehnică a instalaţiilor (RSVTl) 161
Anexa U – Instalaţii care nu fac obiectul prescripţiei tehnice 163
Modificări după publicare 164
9
PTR 12-2003
1 GENERALITĂŢI
1.1 Scop
Prescripţia tehnică PT R 12-2003, ediţia 1, „Cerinţe tehnice privind
proiectarea, construirea, montarea, repararea, întreţinerea, revizia, verificarea şi
exploatarea telefericelor pentru materiale”, denumită în continuare prescripţie tehnică,
face parte din reglementările tehnice naţionale referitoare la instalaţiile de transport pe
cablu pentru materiale.
Prezenta prescripţie tehnică stabileşte cerinţele tehnice de securitate minime
obligatorii pe care trebuie să le satisfacă instalaţiile de transport pe cablu pentru
materiale.
Cerinţele privind proiectarea, construirea, montarea, punerea în funcţiune,
exploatarea, verificarea tehnică periodică, repararea, întreţinerea şi securitatea în
exploatare a acestor tipuri de instalaţii se adresează agenţilor economici autorizaţi de
ISCIR-INSPECT IT.
Aceste cerinţe au drept scop asigurarea securităţii sau sănătăţii persoanelor care
pot fi personal de deservire sau alte persoane şi protecţia proprietăţii şi a mediului, aşa
cum sunt prevăzute în actele normative în vigoare.
De asemenea, prescripţia tehnică stabileşte modul de verificare a respectării
acestor cerinţe.
Autoritatea tehnică ce asigură punerea în aplicare şi respectarea prevederilor
din prezenta prescripţie tehnică este ISCIR-Inspecţia de Stat pentru Controlul
Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat, care, în conformitate
cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.340/2001, este un organ de specialitate cu
personalitate juridică în subordinea Ministerului Industriei şi Resurselor.
Documentele şi documentaţiile tehnice precum şi inscripţionările privind
exploatarea şi avertizarea utilizatorilor trebuie să fie redactate sau traduse în limba
română, fără a exclude prezentarea şi în alte limbi.
1.2 Domeniu de aplicare. Clasificare
Prezenta prescripţie tehnică se aplică telefericelor pentru materiale.
Telefericele destinate transportului pentru materiale se clasifică astfel:
a) după numărul şi destinaţia funcţională a cablurilor:
– teleferice bicablu, având două tipuri de cabluri principale şi anume:
cabluri purtătoare, constituind calea de rulare a vehiculelor şi cabluri
tractoare, care tractează vehiculele;
– teleferice monocablu, având un singur cablu, montat în circuit închis
denumit „cablu purtător-tractor”;
b) după felul mişcării cablului de acţionare:
– teleferice cu mers în acelaşi sens la care cablul tractor sau purtătortractor
are o mişcare continuă sau intermitentă, în acelaşi sens;
– teleferice pendulare, la care cablul tractor sau purtător-tractor îşi schimbă
sensul după fiecare cursă, efectuând o mişcare du-te – vino între staţii;
c) după durata de funcţionare:
– teleferice cu funcţionare permanentă;
– teleferice cu funcţionare sezonieră;
10
PTR
12-2003
– teleferice montate să funcţioneze cu caracter temporar pe acelaşi loc
(demontabile sau transportabile).
Nu fac obiectul prezentei prescripţii tehnice instalaţiile menţionate în anexa U.
1.3 Referinţe normative
Prezenta prescripţie tehnică face referiri explicite sau implicite la standarde
române şi acte legislative.
1.3.1. Standarde
• SREN719:1995
• SREN757:1998
• SREN 1600:2000
• SREN 10113/1:1995
• SR 6646/2-97
• SR 6646/3-97
• STAS 500/1-89
• STAS 500/2-80
• STAS 1125/1-91
• STAS 1125/6-90
• STAS 1126-87
• STAS 2700/3-89
• STAS 5930-89
• STAS 6168-90
• STAS 6221-89
• STAS 7067/1-87
• STAS 7067/2-87
• STAS 7067/3-87
• STAS 7076-88
Coordonarea sudării. Sarcini şi responsabilităţi
Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru
sudarea manuală cu arc electric a oţelurilor cu limită
de curgere ridicată. Clasificare
Materiale pentru sudare. Electrozi înveliţi pentru
sudarea manuală cu arc electric a oţelurilor inoxidabile
şi refractare. Clasificare
Produse larninate la cald din oţeluri de construcţii
sudabile cu granulaţie fină. Partea 1: Condiţii generale
de livrare
Iluminatul artificial. Condiţii pentru iluminatul
spaţiilor de lucru
Iluminatul artificial. Condiţii specifice pentru
iluminatul în clădiri civile
Oţeluri de uz general pentru construcţii. Condiţii
tehnice generale de calitate
Oţeluri de uz general pentru construcţii. Mărci
Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru sudarea cu
arc electric. Condiţii tehnice generale de calitate
Sudarea metalelor. Electrozi înveliţi pentru încărcarea
prin sudare. Condiţii tehnice de calitate
Sudarea metalelor. Sărmă plină de oţel pentru sudare
Organe de asamblare filetate. Caracteristici mecanice
şi metode de încercare pentru şuruburi şi prezoane
Şurub de păsuire cu cap hexagona1. Clasa de execuţie
A
Măsuri de siguranţă contra incendiilor. Scări de salvare
în caz de incendiu. Prescripţii generale
Construcţii civile, industriale şi agrozootehnice.
Iluminatul natural al încăperilor. Prescripţii de calcul
Arcuri elicoidale cilindrice de compresiune cu secţiune
rotundă. Calcul de proiectare
Arcuri elicoidale cilindrice de tracţiune cu secţiune
rotundă. Calcul şi proiectare
Arcuri elicoidale cilindrice de torsiune cu secţiune
rotundă. Calcul şi proiectare
Armături industriale din fontă şi oţel. Condiţii tehnice
generale de calitate
11
PTR 12-2003
• STAS 7194–79
• STAS 8183-80
• STAS 8216–68
• STAS 8324–86
• STAS R 8542-79
• STASR9188-73
• STAS 10101120-90
• STAS 10108/0-78
• STAS 10108/1-81
• STAS 10108/2-83
• STAS 10382-88
• STAS 12604/4–89
• STAS 12604/5-90
1.3.2 Legi şi hotărâri
Sudabilitatea oţelurilor. Elemente de bază
Oţeluri pentru ţevi Iară sudură de uz general. Mărci şi
condiţii tehnice de calitate
Arcuri disc. Calculul arcurilor
Oţellaminat la cald. Profile din oţel silicios
Alegerea oţelurilor pentru construcţii metalice
Instalaţii de ridicat. Prescripţii generale de calcul
pentru alegerea şi verificarea frânelor cu doi saboţi
Acţiuni în construcţii. Încărcări date de vânt
Construcţii civile, industriale şi agricole. Calculul
elementelor din oţel
Construcţii civile, industriale şi agricole. Prescripţii
pentru proiectarea construcţiilor din ţevi de oţel
Construcţii din oţel. Calculul elementelor din oţel
alcătuite din profile cu pereţi subţiri, formate la rece
Oţeluri pentru ţevi utilizate la temperaturi scăzute.
Mărci şi condiţii tehnice de calitate
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice
fixe. Prescrlpţii
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice
fixe. Prescrlpţii de proiectare, execuţie şi verificare
• Legea nr. 90/1996 privind protecţia muncii
• Legea nr. 137/1996 privind protecţia mediului
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
• Hotărârea Guvernului nr. 1.340/2001 privind organizarea şi funcţionarea
Inspecţiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi
Instalaţiilor de Ridicat
1.4 Termeni şi defIniţii
Termenii şi definiţiile de mai jos se referă la prezenta prescripţie tehnică.
1.4.1 accident grav – accident mortal sau accident care produce o vătămare corporală
gravă;
1.4.2 agent economic – societate comercială cu sediul în România având
personalitate juridică, constituită într-una din formele de organizare definite de
legislaţia în vigoare şi a cărei activitate este înscrisă la Registrul Comerţului;
1.4.3 autorizare de funcţionare a instalaţiei – document emis de către ISCIRINSPECT
IT, pe baza unei metodologii de verificare;
1.4.4 cablu – ansamblu de sârme din oţel, împletite sau răsucite împreună după
anumite reguli tehnice;
1.4.5 cablu de compensaţie – cablu care închide circuitul cablului tractor legând
între ele vehiculele;
1.4.6 cablu de întindere – cablu prin intermediul căruia este suspendată
contragreutatea (greutatea de întindere);
12
PTR
12-2003
1.4.7 cablu purtător – cablu pe care circulă vehiculele; este un cablu fix;
1.4.8 cablu purtător–tractor – cablu mobil care susţine şi tractează vehiculele;
1.4.9 cablu tractor – cablu care tractează vehiculele; este un cablu mobil;
1.4.10 capacitate de transport – cantitatea de materiale transportată într-un sens în
timp de o oră;
1.4.11 coeficient de siguranţă al cablului – raportul dintre sarcina de rupere totală a
cablului şi efortul maxim de întindere a cablului;
1.4.12 componentă de securitate – orice componentă elementară, grup de
componente, subansambluri sau ansambluri complete de echipamente şi orice
dispozitiv inclus în instalaţie în scopul asigurării unei funcţionări sigure, care
este identificată prin analiza de securitate şi a cărei defectare pune în pericol
securitatea sau sănătatea persoanelor care pot fi personal de deservire sau alte
persoane;
1.4.13 constructor (montator) – agent economic, autorizat de ISCIR-INSPECT IT,
care îşi asumă responsabilitatea construirii (montării) unui teleferic pentru
materiale;
1.4.14 deschidere – distanţa dintre doi piloni;
1.4.15 deţinătllrul instalaţiei – persoană fizică sau juridică deţinătoare cu orice titlu a
unei instalaţii de transport pe cablu pentru materiale;
1.4.16 dispozitiv de cuplare automată – dispozitiv de prindere temporară a
vehiculului la cablul purtător-tractor sau tractor;
1.4.17 dispozitiv de cuplare fixă – dispozitiv de prindere permanentă a vehiculului la
cablul purtător-tractor sau tractor
1.4.18 dispozitiv de întindere – sistem care asigură întinderea cablurilor;
1.4.19 ecartament – distanţa dintre axele cablurilor purtătoare sau purtătoare-tractoare;
1.4.20 efort de întindere în cablu – solicitarea (tensiunea) ce apare în cablu datorită
forţei de întindere;
1.4.21 exploatabilitate – ansamblu de măsuri şi prevederi tehnice care influenţează
proiectarea şi realizarea instalaţiei şi care sunt necesare pentru funcţionarea
acesteia în condiţii de securitate;
1.4.22 greutate de întindere – element ce intră în componenţa sistemului de întindere
a cablului (uzual i se mai spune şi contragreutate);
13
PTR 12-2003
1.4.23 grup de antrenare – ansamblu de agregate, utilaje, echipamente şi instalaţii
care asigură antrenarea şi frânarea;
1.4.24 instalaţie – sistem complet montat în teren, care cuprinde infrastructura şi
subsistemele prevăzute la capitolul 2; infrastructora special proiectată pentru
fiecare instalaţie şi construită în teren include traseul instalaţiei, sistemul de
date, lucrările de linie şi staţiile care sunt necesare pentru construirea şi
funcţionarea instalaţiei, inclusiv fundaţiile;
1.4.25 lanţ cu rulouri – echipament mecanic care asigură devierea cablului purtător la
greutatea de întindere; asigură deplasarea pe verticală a greutăţii de întindere;
1.4.26 linie – ansamblul construcţiilor şi instalaţiilor de pe traseul telefericului pentru
materiale;
1.4.27 manşon cu compoziţie – ansamblu de piese de construcţie specială care
serveşte la ancorarea cablurilor la puncte fixe;
1.4.28 matisare – înnădirea cablurilor prin împletire după anumite regoli tehnice;
1.4.29 mecanic trolist – persoană calificată şi autorizată pentru manevrarea
instalaţiilor de transport pe cablu pentru materiale;
1.4.30 mentenabilitate – ansamblul de măsuri şi prevederi tehnice care influenţează
proiectarea şi realizarea instalaţiei şi care sunt necesare pentru mentenanţa
proiectată în scopul garantării funcţionării acesteia în condiţii de securitate;
1.4.31 organism de inspecţie – ISCIR-INSPECT, organism desemnat şi recunoscut
de Ministerul Industriei şi Resurselor pentru supravegherea şi verificarea
tehnică în funcţionare a telefericelor pentru materiale;
1.4.32 personal tehnic de deservire – persoană angajată, calificată, instruită şi
desemnată de către deţinător în vederea întreţinerii instalaţiei, în scopul
menţinerii acesteia în parametrii tehnici de funcţionare declaraţi sau specificaţi
de producător;
1.4.33 pilon – construcţie amplasată pe traseul telefericului cu rolul de a susţine
cablurile acesteia şi a menţine ecartamentul;
1.4.34 proiecttmt – agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT care îşi asumă
responsabilitatea proiectării telefericelor pentru materiale;
1.4.35 reparator – agent economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT care îşi asumă
responsabilitatea reparării telefericelor pentru materiale;
1.4.36 roată de antrenare – element component al grupului de antrenare care asigură
mişcarea cablului tractor; are un contact liniar cu cablul;
1.4.37 roată de Întoarcere – element component al sistemului de întoarcere sau
întoarcere-întindere a cablului tractor; are un contact liniar cu cablul;
14
PTR
12-2003
1.4.38 roată de deviere – echipament mecanic care asigură devierea cablului tractor în
staţii; are un contact liniar cu cablul;
1.4.39 rolă – echipament care susţine cablul tractor; asigură un contact punctiform cu
cablurile; de regulă se montează în baterie (trenuri de role);
1.4.40 sabot – element de sprijin (liniar) a cablului purtător; permite alunecarea
cablului purtător în lungul liniei;
1.4.41 sistem de ancorare – ansamblu de dispozitive şi echipamente care asigură
ancorarea cablului la punct fix;
1.4.42 staţie – construcţie special amenajată şi echipată pentru a răspunde cerinţelor
tehnologice (antrenare, întindere etc.); denumirea staţiei este dată de funcţiunea
tehnologică;
1.4.43 staţie finală – staţie situată la capătul traseului telefericului pentru materiale;
1.4.44 staţie inferioară – staţie flna1ă cu altitudinea minimă;
1.4.45 staţie intermediară – staţie situată pe traseul telefericului pentru materiale;
1.4.46 staţie superioară – staţie flna1ă cu altitudinea maximă;
1.4.47 tambur – element cilindric a cărui mărime depinde de diametru! şi lungimea
cablului tractor care se înfăşoară pe acesta;
1.4.48 teleferic – ansamblu de construcţii instalaţii şi mecanisme care formează un
sistem de transport aerian pentru materiale, în vehicule, utilizând cabluri de oţel
suspendate drept cale de susţinere, de circulaţie şi de tractare a vehiculelor
respective;
1.4.49 teleferic bicablu – teleferic având două sau mai multe tipuri de cabluri
(purtător, tractor, de frână, auxiliar); un teleferic bicablu poate avea unul sau
mai multe cabluri purtătoare şi tractoare;
1.4.50 teleferic monocablu – teleferic având un singur cablu (purtător-tractor) pentru
susţinerea şi tractarea vehiculelor;
1.4.51 vehicule – vagonete, platforme semiînchise, dispozitive speciale de prindere a
materialelor, care servesc la transportul materialelor;
1.4.52 verificare tehnică periodică – activitate desfăşurată, la intervale regulate,
pentru a se asigura că instalaţia de transport pe plan înclinat satisface cerinţele
de funcţionare în condiţii de securitate;
1.4.53 viteza nominală – viteza teoretică de deplasare a telefericului pentru materiale;
15
PTR 12-2003
1.4.54 viteza de exploatare – viteza efectivă de deplasare a telefericului pentru
materiale; la instalaţiile cu viteză variabilă se defmeşte ca viteză medie, iar la
cele cu viteză constantă ca şi viteză de regim;
1.4.55 viteza de revizie – viteza adaptată pentru examinarea (revizia) vizuală a liniei
telefericului pentru materiale.
1.5 Abrevieri
IT -Inspecţia Teritorială
PT – Prescripţie telmică
RSVTI – Responsabil cu supravegherea şi verificarea telmică a instalaţiilor
2 SUBSISTEMELE UNEI INSTALAŢII DE TRANSPORT PE CABLU
PENTRU MATERIALE
Instalaţia este alcătuită din subsistemele enumerate în continuare, de a căror
exploatabilitate şi mentenabilitate trebuie să se ţină seama în fiecare caz:
2.1 cabluri şi elemente de legătură;
2.2 echipament mecauic de antrenare şi frânare;
2.3 dispozitive mecauice:
2.3.1 dispozitive de întindere a cablurilor;
2.3.2 dispozitive mecauice din staţii;
2.3.3 dispozitive mecauice pentru traseul instalaţiei.
2.4 staţii;
2.5 vehicule:
2.5.1 şaSlU;
2.5.2 roţile de rulare;
2.5.3 caroseria vehiculului.
2.6 echipamente electrotelmice:
2.6.1 echipamente de alimentare, acţionare, comandă, supraveghere şi
securitate;
2.6.2 echipamente de comunicare şi semnalizare;
2.6.3 echipament de paratrăsnet şi de legare la pământ.
3 CERINŢE ESENŢIALE
3.1 Obiect
Instalaţia, infrastructura, subsistemele şi componentele de securitate ale
instalaţiei trebuie să satisfacă următoarele cerinţe esenţiale care se aplică la
proiectarea, construirea şi punerea în funcţiune, inclusiv mentenabilitatea şi
exploatabilitatea instalaţiilor şi componentelor de securitate.
16
PTR
12-2003
3.2 Cerinţe generale
3.2.1 Securitatea persoanelor
Securitatea personalului de deservire şi a terţelor persoaoe este o cerinţă
fundamentală pentru proiectarea, construirea şi exploatarea instalaţiilor.
3.2.2 Principii de securitate
Instalaţia trebuie să fie proiectată, realizată, exploatată şi întreţinută aplicânduse
următoarele principii, în ordinea indicată:
a) eliminarea sau, dacă aceasta nu este posibil, reducerea riscurilor prin
specificaţii de proiectare şi construire;
b) definirea şi aplicarea măsurilor necesare de protecţie împotriva riscurilor ce
nu pot fi eliminate prin specificaţiile de proiectare şi construire;
c) definirea şi enunţarea măsurilor de precauţie ce trebuie luate pentru evitarea
riscurilor care nu pot fi eliminate complet prin specificaţiile şi măsurile
prevăzute mai sus.
3.2.3 Considerarea factorilor externi
Instalaţia trebuie să fie proiectată şi construită astfel încât să poată fi exploatată
în condiţii de securitate, ţinându-se seama de tipul instalaţiei, de caracteristicile
terenului şi mediului înconjurător, de condiţiile atmosferice şi de obstacolele posibile
terestre şi aeriene aflate în vecinătate.
3.2.4 Dimensionarea
Instalaţia, subsistemele şi toate componentele de securitate trebuie să fie
dimensionate, proiectate şi realizate pentru a rezista unui grad suficient de securitate,
corespunzător tuturor condiţiilor previzibile, inclusiv celor ce pot apărea în afara
exploatării, ţinându-se seama în special de influenţele exterioare, de efectele dinamice
şi fenomenele de oboseală, respectându-se regulile artei în domeniu, în special pentru
alegerea materialelor.
3.2.5 Montajul
3.2.5.1 Instalaţia, subsistemele şi componentele de securitate trebuie să fie astfel
proiectate şi realizate încât să asigure montarea şi amplasarea lor în condiţii de
securitate.
3.2.5.2 Componentele de securitate trebuie să fie astfel proiectate încât erorile de
montaj să devină imposibile, fie prin construcţie, fie prin marcajele aplicate pe
componentele respective.
17
PTR 12-2003
3.2.6 Integritatea instalaţiei
3.2.6.1 Componentele de securitate trebuie să fie astfel proiectate, realizate şi utilizate
încât să fie garantată integritatea lor funcţională şi integritatea instalaţiei, astfel cum
este definită în analiza de securitate prevăzută în capitolul 4, pentru ca probabilitatea
defectării acestora să fie cât mai redusă şi în limite corespuozătoare de securitate.
3.2.6.2 Instalaţia trebuie să fie astfel proiectată şi realizată încât, în timpul
funcţionării, defectarea unei componente, susceptibilă să afecteze securitatea chiar şi
indirect, să facă în timp util obiectul unei măsuri corespuozătoare de remediere.
3.2.6.3 Măsurile de securitate prevăzute la pct. 3.2.6.1 şi 3.2.6.2 trebuie să se aplice
pe durata întregului interval de timp dintre două verificări prevăzute pentru
componenta respectivă. Intervalul de timp dintre două verificări ale componentelor de
securitate trebuie să fie indicat clar în manualul de operare.
3.2.6.4 Componentele de securitate care sunt integrate ca piese de schimb într-Q
instalaţie trebuie să îndeplinească cerinţele esenţiale din prezenta prescripţie tehnică,
precum şi să asigure o buuă interacţiune cu celelalte componente ale instalaţiei.
3.2.6.5 Trebuie luate măsuri care să asigure că efectele unui incendiu în cadrul
instalaţiei nu pot pune în pericol viaţa sau securitatea personalului de deservire şi a
mecanicilor trolişti şi care să protejeze instalaţia şi persoanele de efectele trăsnetelor.
3.2.7 Dispozitive de securitate
3.2.7.1 În măsura în care este posibil, orice defecţiune a instalaţiei, care ar putea
conduce la o situaţie de nesiguranţă, trebuie să fie detectată, semnalată şi prelucrată cu
ajutorul unui dispozitiv de securitate. Această prevedere se aplică pentru toate situaţiile
care pot afecta securitatea.
3.2.7.2 Instalaţia trebuie să poată fi oprită manual în orice moment.
3.2.7.3 După ce instalaţia a fost oprită de un dispozitiv de securitate, repornirea
acesteia să nu poată fi efectuată decât după ce au fost luate măsurile corespuozătoare
situaţiei respective.
3.2.8 Mentenabilitate
Instalaţia trebuie să fie astfel proiectată şi realizată încât să pennită efectuarea
în condiţii de securitate a lucrărilor şi procedurilor de reparaţie şi întreţinere atât în
situaţiile obişnuite, cât şi în cele speciale.
3.2.9 Emisii poluante, zgomote şi vibraţii
Instalaţia trebuie să fie proiectată şi realizată astfel încât valorile elementelor
care pot avea impact negativ intern şi extern, rezultate din emisia de gaze poluante,
zgomote şi vibraţii, să nu depăşească valorile limită admise de legislaţia în vigoare.
18
PTR
12-2003
3.3 Cerinţe referitoare la infrastructuri
3.3.1 Traseul instalaţiei, viteza, spaţiul dintre vehicule
3.3.1.1 Instalaţia trebuie să fie proiectată pentru a funcţiona în condiţii de securitate,
ţinăndu–lie seama de caracteristicile terenului şi ale mediului înconjurător, de condiţiile
atmosferice şi meteorologice, de lucrările şi obstacolele terestre şi aeriene posibile din
vecinătate, fără să pericliteze sau să pună în pericol condiţiile normale de exploatare,
întreţinere sau de evacuare a persoanelor.
3.3.1.2 Trebuie să existe, lateral şi vertical, o distanţă suficientă între vehicule, căi de
rulare, cabluri şi lucrările şi obstacolele terestre sau aeriene posibile din vecinătate,
ţinăndu–lie seama de deplasarea laterală, verticală şi longitudinală a cablurilor sau a
vehiculelor, plasate în cele mai defavorabile condiţii de exploatare care pot fi
prevăzute.
3.3.1.3 Distanţa maximă dintre vehicule şi teren trebuie să ţină seama de tipul
instalaţiei, al vehiculelor şi de modalităţile de protecţie.
3.3.1.4 Viteza maximă a vehiculelor, spaţiul minim, precum şi performanţele de
accelerare şi frânare trebuie să fie astfel alese încât să asigure funcţionarea în condiţii
de securitate a instalaţiei.
3.3.2 Construcţiile traseului instalaţiei
3.3.2.1 Staţiile şi construcţiile traseului instalaţiei trebuie să fie proiectate, realizate şi
echipate astfel încât să asigure stabilitatea. Acestea trebuie să permită o ghidare a
cablurilor şi a vehiculelor şi trebuie să poată fi întreţinute în condiţiile de deplină
securitate, oricare ar fi condiţiile de exploatare care ar putea să apară.
3.3.2.2 Spaţiile de îmbarcare şi de debarcare ale instalaţiei trebuie să fie astfel
proiectate încât să asigure securitatea traficului, a vehiculelor şi a persoanelor.
Mişcarea vehiculelor în staţii trebuie să se efectueze fără riscuri pentru persoane,
ţinăndu–lie seama de eventuala participare activă a acestora.
3.4 Cerinţe referitoare la cabluri, sisteme de antrenare şi frânare, precum şi la
instalaţii mecanice şi electrice
3.4.1 Cabluri şi elemente de sprijin ale acestora
3.4.1.1 Trebuie să fie luate toate măsurile necesare pentru:
a) a se evita ruperea cablurilor şi a elementelor de legătură ale acestora;
b) a se garanta valorile minime şi maxime ale tensiunii cablurilor;
c) a se asigura montarea cablurilor pe elementele de sprijin ale acestora, în
condiţii de securitate, pentru a preveni deraierea cablurilor;
d) a se permite supravegherea cablurilor.
19
PTR 12-2003
3.4.1.2 Pentru că nu pot fi eliminate toate riscurile de deraiere a cablurilor, în cazul
deraierii acestora trebuie să fie luate măsuri astfel încât să se asigure reţinerea
cablurilor şi oprirea instalaţiei Iară riscuri.
3.4.2 Instalaţii mecanice
3.4.2.1 Sistem de antrenare
Sistemul de antrenare al unei instalaţii trebuie să aibă perfonnanţe
corespunzătoare şi o capabilitate corespunzătoare la diferite regimuri de funcţionare.
Instalaţia poate să dispună şi de un sistem de antrenare de securitate la care
sursa de energie să fie independentă faţă de cea a motorului principal.
3.4.2.2 Frâne
3.4.2.2.1 În caz de pericol oprirea instalaţiei şi/sau a vehiculelor trebuie să fie posibilă
în orice moment şi în cele mai defavorabile condiţii de încărcare nominală şi de
aderenţă a rolelor admise în timpul funcţionării. Distanţa de oprire trebuie să fie redusă
potrivit necesităţilor de securitate a instalaţiei.
3.4.2.2.2 Valorile de reducere a vitezei trebuie să fie cuprinse între limite
corespunzătoare, stabilite convenabil, astfel încât să asigure securitatea persoanelor,
precum şi o comportare corespunzătoare a vehiculelor, a cablurilor şi a altor părţi ale
instalaţiei.
3.4.2.2.3 La toate instalaţiile trebuie să existe cel puţin două sisteme de frânare
capabile fiecare să determine oprirea, coordonate astfel încât să înlocuiască automat
sistemul de frânare în acţiune, atunci când eficacitatea acestuia devine insuficientă.
3.4.2.2.4 Pentru evitarea oricărei repomiri premature instalaţia trebuie să fie echipată
cu un dispozitiv de oprire şi de blocare eficace.
3.4.3 Dispozitive de comandă
Dispozitivele de comandă trebuie să fie proiectate şi realizate pentru a fi sigure
şi fiabile, astfel încât să reziste condiţiilor nefavorabile de folosire, influenţelor
factorilor externi, precum umiditatea şi temperaturile extreme, interferenţelor
electromagnetice şi să nu provoace situaţii periculoase, chiar şi în cazul unei manevrări
greşite.
3.5 Vehicule
3.5.1 Vehiculele trebuie să fie astfel proiectate şi echipate încât în condiţii normale
de funcţionare persoanele să nu poată fi ameninţate de pericole.
3.5.2 În condiţiile cele mai nefavorabile, elementele de suspendare ale vehiculelor
trebuie să fie astfel dimensionate şi realizate încât:
a) să nu deterioreze cablul purtător;
20
PTR
12-2003
b) să nu alunece, cu excepţia situaţiei în care alunecarea nu afectează
semnificativ securitatea vehiculului sau instalaţiei.
3.5.3 Părţile de sprijin ale vehiculelor trebuie să fie proiectate şi realizate pentru a
rezista în toate situaţiile presiunii şi sarcinii datorate încărcăturii.
3.5.4 Vehiculele şi în special mecanismele de cuplare ale acestora trebuie să fie
proiectate şi asamblate astfel încât să asigure securitatea personalului de deservire care
trebuie să intervină în conformitate cu regulile şi instrucţiunile specifice.
3.5.5 Atunci când nu pot fi eliminate prin alte măsuri toate riscurile de deraiere a
vehiculului, acesta trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv antideraiere, care să permită
oprirea acestuia fără riscuri.
3.6 Cerinţe pentru utilizatori
Accesul persoanelor în staţii trebuie să fie organizat astfel încât să asigure
securitatea acestora, în special în zonele în care există pericol de cădere sau lovire,
ţinându-se seama de circulaţia şi oprirea vehiculelor.
3.7 Exploatabilitatea
3.7.1 Securitatea
3.7.1.1 Pentru ca instalaţia să poată fi utilizată conform destinaţiei sale, specificaţiilor
sale tehnice şi în conformitate cu condiţiile de utilizare stabilite, trebuie să se adopte
toate măsurile şi prevederile tehnice astfel încât să fie respectate instrucţiunile de
întreţinere, de securitate şi de funcţionare. Manualul de utilizare şi instrucţiunile
aferente trebuie să fie redactate în limba română.
3.7.1.2 Persoanelor care manevrează instalaţia (mecanicii trolişti) trebuie să li se
asigure mijloace materiale corespunzătoare. Aceste persoane trebuie să fie capabile să
îndeplinească sarcinile ce le revin.
3.7.2 Securitatea in cazul opririi instalaţiei
În cazul opririi instalaţiei fără posibilitatea de repunere rapidă în funcţiune
trebuie să se adopte toate măsurile şi prevederile tehnice astfel încât să se evite orice
pericol.
3.7.3 Alte prevederi specifice privind securitatea
3.7.3.1 Locurile de muncă şi de manevrare a instalaţiei
Elementele în mişcare, accesibile în mod obişnuit în staţii, trebuie să fie
proiectate, realizate şi montate astfel încât să se evite orice risc sau, atunci când acesta
se menţine, să fie prevăzute dispozitive de protecţie pentru a preveui orice contact
direct care poate genera accidente. Aceste dispozitive trebuie să nu poată fi uşor
înlăturate sau scoase din uz.
21
PTR 12-2003
3.7.3.2 Riscuri de cădere
Spaţiul şi zonele de lucru sau de intervenţie, chiar şi ocazionale, precum şi
accesul la acestea trebuie să fie proiectate astfel încât să se evite căderea persoanelor
care lucrează sau care se mişcă în zona respectivă. Dacă aceste amenajări nu sunt
suficiente, trebuie să fie prevăzute puncte de ancorare a echipamentului de protecţie al
persoanelor pentru a preveni căderea.
4 ANALIZA DE SECURITATE
4.1 Analiza de securitate care se realizează pentru teleferice pentru materiale
trebuie să ia în considerare toate modurile de operare avute în vedere. Analiza trebuie
să se efectueze conform unei metode stabilite sau recunoscute de ISCIR-INSPECT şi
să ia în considerare complexitatea instalaţiei care este supusă analizei. Scopul analizei
este de a asigura ca proiectul şi configuraţia instalaţiei să aibă în vedere condiţiile
locale de amplasare, precum şi situaţiile cele mai defavorabile, pentru a garanta
îndeplinirea condiţiilor de securitate.
4.2 Analiza de securitate trebuie să acopere şi dispozitivele de securitate şi efectul
pe care îl produc în instalaţie şi în subsistemele asociate pe care acestea le acţionează,
astfel încât acestea:
a) să poată reacţiona la o primă defecţiune sau la o defecţiune detectată, astfel
încât să rămână una din următoarele situaţii: într-<l stare care garantează
condiţiile de securitate, într-<l capacitate de funcţionare redusă, să fie oprite
în condiţii de securitate;
sau
b) să fie supravegheate;
sau
c) să fie realizate astfel încât probabilitatea ca acestea să se defecteze să poată fi
evaluată şi să fie de un nivel comparabil cu cel atins de dispozitivele de
securitate care îndeplinesc prevederile lit. a) şi b).
4.3 Analiza de securitate conduce la inventarul riscurilor şi situaţiilor periculoase şi
la determinarea listei componentelor de securitate.
4.4 Rezultatul analizei de securitate se consemnează într-un raport de securitate.
4.5 Analiza de securitate se va efectua de către un agent economic autorizat de
ISCIR-INSPECT. Condiţiile de autorizare şi documentaţia necesară sunt prezentate în
anexaO.
5 PROIECTAREA
5.1 Generalităţi
5.1.1 Condiţia de bază pe care trebuie să o îndeplinească proiectarea telefericelor
pentru materiale este asigurarea funcţionării acestora în condiţii de securitate pe toată
perioada de funcţionare.
22
PTR
12-2003
5.1.2 Proiectantul trebuie să-şi asume responsabilitatea privind concepţia soluţiilor
constructive, alegerea materialelor, calculul de rezistenţă al tuturor elementelor,
echipamentelor şi instalaţiilor, potrivit condiţiilor de funcţionare date, precum şi
pentru stabilirea procedurilor de încercare şi verificare tehnică.
5.1.3 Proiectantul trebuie să stabilească şi să nominalizeze componentele de
securitate pentru fiecare teleferic pentru materiale care asigură funcţionarea în condiţii
de securitate.
5.1.4 Proiectantul va întocmi pentru fiecare teleferic pentru materiale lista
elementelor de rezistenţă pe care o va introduce în cartea telefericului pentru materiale,
prevăzută în anexa A6.
5.1.5 La proiectarea elementelor portante (de rezistenţă) ale telefericelor pentru
materiale, proiectantul trebuie să ţină seama şi de solicitările seismice ce pot apărea în
construcţiile respective conform zonării seismice a teritoriului României.
5.1.6 Proiectantul telefericelor pentru materiale este obligat să respecte întocmai
cerinţele esenţiale de securitate precizate la capitolul 3.
5.1.7 Proiectele pentru construirea (montarea) şi repararea telefericelor pentru
materiale se vor elabora de către agenţi economici autorizaţi de ISCIR-INSPECT.
Condiţiile privind autorizarea agenţilor economici de proiectare precum şi obligaţiile şi
răspunderile acestora sunt prevăzute în anexa A.
5.1.8 Cartea telefericului pentru materiale trebuie să cuprindă cel puţin datele
prevăzute în anexa A6.
5.2 Condiţii tehnice de instalare
Condiţiile tehnice de instalare sunt cele prevăzute la pct. 3.3.1.
5.3 Traseul in plan orizontal
5.3.1 Axa liniei telefericului în proiecţie orizontală trebuie să fie rectilinie; în cazuri
justificate tehnic prio proiect se admit următoarele deviaţii maxime (unghiuri de
frângere în plan orizontal a cablului pe sabot sau pe bateria de role):
a) 20 minute, la telefericele bicablu cu mers pendular sau în acelaşi sens, cu
condiţia asigurării stabilităţii cablurilor purtătoare pe saboţi şi a trecerii
normale a vehiculelor;
b) 30 minute, la telefericele monocablu, cu condiţia asigurării stabilităţii
cablului purtător-tractor pe piloni, presiunea minimă pe bateria de role
fiind de 200 daN.
5.3.2 Dacă traseul telefericelor monocablu se proiectează cu frângeri ale liniei în
unghiuri de deviere sau în poligon închis, roţile de deviere în plan orizontal trebuie să
aibă un diametru astfel ales încât acceleraţia centripetă să nu depăşească 4m1sec2
; de
asemenea., trebuie asigurată reţinerea, cablului purtător-tractor deraiat de pe roata de
23
PTR 12-2003
deviere. În general nu se recomandă devieri ale traseului în plan orizontal mai mari de
30 grade.
5.4 Traseul în profd longitudinal
5.4.1 Înclinarea maximă a cablului purtător sau purtător-tractor îocărcat, faţă de
orizontală, îo staţii şi pe piloni trebuie să permită pendularea vehiculelor îo direcţie
longitudinală, îo ambele sensuri, îo condiţii de deplină securitate.
5.4.2 Distanţele verticale maxime îotre partea inferioară a vehiculelor şi sol se vor
stabili îo funcţie de posibilităţile de salvare din vehiculul de revizie, îo caz de nevoie, a
personalului de revizie, îotreţinere, reparaţie şi verificare; distanţele vor fi justificate prin
proiect.
5.4.3 Distanţele verticale minime pe traseu îotre partea inferioară a vehiculelor precum
şi a diferitelor cabluri ale instalaţiei şi nivelul maxim al zăpezii sau altor obiecte şi
obstacole aflate sub linie, determinate ca la pct. 5.4.4 trebuie să fie de 2,50 m.
Distanta minimă de mai sus poate fi redusă la 1,00 m cu condiţia interzicerii
accesului îo zona respectivă prin plăci avertizoare; după caz se poate recurge la
îogrădirea zonei îo cauză. În cazul situaţiilor îo care este admis să se schieze sub linie,
distanţa verticală minimă va fi de 5 m; la trecerea liniei deasupra pârtiilor de schi se
vor prevedea plase sau după caz poduri de protecţie.
În cazul trecerii liniei telefericului deasupra terenurilor agricole, viilor şi
păşunilor pentru animale, distanţa verticală minimă pe traseu îotre partea inferioară a
vehiculelor şi a diferitelor cabluri ale instalaţief şi sol trebuie să fie de 5,00 m.
5.4.4 Distanţele verticale minime indicate la pct. 5.4.3 trebuie determinate luând în
considerare poziţia statică cea mai coborâtă a vehiculelor şi a diferitelor cabluri ale
telefericului la care se adaugă un supliment de săgeată calculat astfel:
– pentru cablul purtător: 5% din săgeata statică;
– pentru cablul tractor: 10% din săgeata statică;
– pentru cablul purtător-tractor: 20% din săgeata statică.
5.5 Traseul în profd transversal
5.5.1 Distanţa între căile de rulare (cablurile purtătoare) ale telefericelor cu mers
pendular trebuie să fie astfel determinată, îocât atunci când ambele vehicule sunt
îoclinate spre interior cu câte 8° să mai rămână îotre ele un spaţiu de siguranţă de
minim 0,50 m pentru deschideri până la 300 m. În cazul deschiderilor mai mari de 300
m şi dacă vehiculele au punctul de îotălnire îo treimea de mijloc a deschiderii, spaţiul
de siguranţă trebuie majorat cu 0,20 m pentru fiecare suta de metri care depăşeşte 300
de metri.
5.5.2 În cazul deschiderilor îo care vehiculele nu se îotălnesc sau al unui teleferic cu
mers pendular cu o singura cale de rulare, cablul tractor fiind îo circuit închis, între
cablul tractor fără vehicul, deviat către interiorul liniei de presiunea admisă a vântului
îo exploatare şi vehiculul înclinat tot spre interior cu 8° trebuie să rămână un spaţiu de
siguranţă de minim 0,50 m dacă deschiderea este de maxim 300 m; pentru deschideri
mai mari de 300 m spaţiul de siguranţă trebuie majorat cu 0,20 m pentru fiecare suta de
metri care depăşeşte 300 de metri.
24
PTR
12-2003
5.5.3 Distanţa minimă intre conturul vehiculului inclinat faţă de verticală cu 8° către
pilon şi conturul exterior al pilonului va fi de cel puţin 0,20 m.
5.5.4 Ecartamentul liniei la telefericele cu mers in acelaşi sens trebuie să fie astfel
stabilit incât să fie asigurat un spaţiu de siguranţă de cel puţin 0,50 m între vehiculele
care se intâlnesc, acestea fiind inclinate in sens transversal unul către altul, cu câte 8°.
Pentru deschideri mari mai de 200 m, spaţiul liber de siguranţă trebuie să fie mărit cu
0,25 m pentru fiecare sută de metri care depăşeşte 200 m.
5.5.5 Prevederile pct. 5.5.1, 5.5.2, 5.5.3 şi 5.5.4 sunt valabile şi in cazul stabilirii
distanţei minime între două teleferice paralele alăturate.
5.5.6 Gabaritul de liberă trecere a vehiculelor faţă de diverse obstacole rigide din
afara liniei (construcţii, stânci etc.), considerând vehiculele inc1inate către exterior cu
8° ţinând seama de deplasarea laterală a cablurilor datorită vântului maxim admis în
exploatare care acţionează transversal asupra liniei, trebuie să fie de minimum 0,50 m.
5.5.7 Gabaritul de liberă trecere a tuturor cablurilor care aparţin instalaţiei trebuie să
fie de minim 1,00 m, ţinând seama de poziţiile cele mai dezavantaj oase ale acestora în
timpul exploatării, cauzate de săgeata maximă proprie, şi deplasarea laterală, datorită
vântului maxim admis in exploatare, care acţionează transversal asupra liniei.
5.5.8 Între construcţiile telefericelor şi obstacole fixe care nu aparţin instalaţiei
trebuie să fie asignrat un spaţiu liber de cel puţin 0,50 m; acest spaţiu se majorează la
3,00 m faţă de clădiri.
5.5.9 Dacă traseul telefericului se desfăşoară in terenuri împădurite, lăţimea culoaru1ui
de pădure ce urmează să fie defrişată se va stabili astfel incât să se asigure un spaţiu de
siguranţă către exterior care să asigure funcţionarea instalaţiei in condiţii de securitate.
5.6 Intersecţii şi paralelisme
5.6.1 În cazurile in care nu se poate evita traversarea de către linia telefericului a
drumurilor, liniilor de cale ferată, apelor navigabile sau intersectarea a două trasee de
teleferice, trebuie luate măsuri pentru asigurarea gabaritelor de liberă trecere atât pentru
vehiculele care parcurg căile de circulaţie menţionate, cât şi pentru vehiculele şi
cablurile telefericelor sau telefericului respectiv, astfel:
a) înălţimea de liberă trecere măsurată de la partea cea mai de jos a vehiculelor sau
a cablurilor telefericelor, calculată ca la pct. 5.4.4, va fi de cel puţin 7,50 m
deasupra nivelului superior al şinei de cale ferată şi de cel puţin 5,00 m deasupra
părţii carosabile a drumurilor sau nivelului maxim al apelor navigabile;
înălţimea de liberă trecere se va definitiva prin avizul organelor de resort pentru
fiecare caz in parte;
b) in cazul traversării drumurilor şi căilor ferate de către teleferice se vor prevedea
plase sau poduri de protecţie corespunzătoare, in aşa fel incât să fie posibilă şi
salvarea personalului de revizie, intreţinere, reparaţie şi verificare din vehiculul
de revizie; stâlpii de susţinere ai acestora vor fi dimensionaţi şi in ipoteza
preluării greutăţii cablurilor in faza de derulare şi intindere pe traseu şi vor fi
25
PTR 12-2003
prevăzuţi cu scări de acces. În acest caz gabaritul de liberă trecere de 7,50 m
stabilit la lit. a) va fi asigurat până la partea inferioară a podului sau plasei de
protecţie, iar între partea superioară a podului sau plasei de protecţie şi partea cea
mai de jos a vehiculelor sau cablurilor telefericului trebuie asigurat un spaţiu de
siguranţă de cel puţin 1,00 m. Lăţimea podurilor sau plaselor de protecţie va fi
cel puţin egală cu ecartamentul telefericului plus 3,00 m. La traversarea apelor,
plasele sau podurile de protecţie nu sunt obligatorii, dacă, sunt asigurate alte
mijloace corespunzătoare de salvare a personalului din vehiculul de revizie.
Gabaritullateral dintre căile de comunicaţie (drumuri, linii de cale ferată etc.) şi
construcţia plaselor şi podurilor de protecţie (piloni etc.), se va realiza în
conformitate cu normativele şi standardele în vigoare cu privire la căile de
comunicaţie menţionate;
c) dacă două teleferice se intersectează proiectantul va stabili spaţiile minime de
securitate între cele două instalaţii, ţi:nând cont de poziţia cea mai defavorabilă a
elementelor acestora (cabluri, vehicule etc.);
d) traversarea instalaţiilor de transport pe cablu pentru persoane de către teleferice
de materiale este interzisă;
5.6.2 Încrucişarea traseului telefericului cu linii electrice aeriene şi traversarea căilor
ferate electrificate este admisa numai în condiţiile respectării normelor specifice.
5.6.3 Paralelismele traseului telefericului cu căile ferate electrificate sau liniile
electrice aeriene vor fi astfel determinate încât distanţa dintre teleferic şi acestea să
asigure buna funcţionare a instalaţiilor de telecomunicaţie şi semnalizare ale
telefericului.
5.6.4 Traversarea de către teleferice a construcţiilor locuite sau a altor construcţii cu
caracter permanent este interzisă.
5.6.5 Podurile şi plasele de protecţie se vor proiecta, construi şi monta conform
prevederilor legale din domeniul construcţiilor; la dimensionarea acestora se vor avea
în vedere şi solicitările provenite din căderea unui vehicul încărcat, de pe cablul
purtător.
5.7 Semnalizarea şi balizarea teleCericelor
5.7.1 În apropierea aeroporturilor, heliporturilor, cât şi în zonele unde avioanele sau
elicopterele aterizează în mod frecvent sau zboară la mici înălţimi, traseul telefericului
se va semnaliza corespunzător, în conformitate cu normativele specifice în vigoare,
obţinându-se avizul necesar în acest sens.
5.7.2 În cazul în care pilonii telefericului aflaţi în imediata apropiere a pârtiilor de
schi, marcate şi recunoscute ca atare, prezintă pericol pentru schiorii de pe pârtie, ca
urmare a unei vizibilităţi reduse permanent sau temporar, baza acestora va fi vopsita în
culori de avertizare pe o înălţime de circa 3,00 m deasupra stratului de zăpadă.
26
PTR
12-2003
5.8 Salvarea din vehiculul de revizie a personalului de întreţinere, revizie,
reparaţie şi verificare a liniei
5.8.1 Fiecare teleferic trebuie să fie prevăzut cu ruijloace de salvare pentru situaţiile
în care, datorită defectării instalaţiei, nu mai este posibilă aducerea în staţie a
personalului din vehiculul de revizie aflat pe linie. Sistemul, ruijloacele şi modul de
salvare trebuie prevăzute în proiect, inclusiv instrucţiunile de salvare.
5.9 Viteze şi intervale între vehicule
5.9.1 Vitezele maxime adruise la telefericele destinate transportului de materiale sunt
următoarele:
a) teleferice cu mers în acelaşi sens, care transportă buşteui ……………. 2,00 m/s;
b) teleferice cu mers în acelaşi sens, care transportă materiale în vehicule ……… .
……………………………………………………………………….. 3,50 m/s;
c) teleferice care transportă materiale în vehicule cu cupe sau containere având
staţie automată de unghi ……………………………………………… 2,00 m/s;
d) teleferice care transportă materiale în vehicule cu cupe sau containere având
staţii automate cu circulaţia vehiculelor în jurul roţilor sau descărcare automată
în staţii ………………………………………………………………. 1,70 m/s;
e) teleferice cu golire automată a vagonetelor de pe cablu ……………… 1,50 m/s;
f) teleferice cu mers în acelaşi sens cu vehicule cu cuplare fixă cu încărcarea şi
descărcarea în mers …………………………………………………… 1,50 m/s;
g) teleferice cu mers pendular fără manşoane pe cablul purtător ……… 10,00 m/s;
h) teleferice cu mers pendular cu manşoane pe cablul purtător ………… 3,50 m/s;
i) pentru revizia liniei telefericelor ………………………………. 0,30–1,00 m/s.
5.9.2 Intervalul ruiuim între vehicule se va stabili astfel încât să corespundă
tehnologiei de încărcare, respectiv descărcare (automată, seruiautomată, manuală).
5.10 Cabluri
5.10.1 Alegerea cablurilor
5.10.1.1 Alegerea tipului de cablu este determinată de rolul acestuia în ansamblul
instalaţiei: purtător, tractor, purtător-tractor, de întindere şi auxiliare aeriene (telefonice,
de semnalizare şi blocaj etc.).
5.10.1.2 Cablurile folosite atăt la montarea iniţială cât şi la îulocuirea celor scoase din
uz se recomandă să fie pe cât posibil dintr-{) singură bucată, iar cele pentru care se pot
27
PTR 12-2003
admite înnădiri vor fi suficient de lungi, astfel încât să respecte prevederile prescripţiei
tehnice.
5.10.1.3 Pentru cablnrile purtătoare se pot utiliza:
cablnri de construcţie simplă: închise, semiînchise sau deschise;
cablnri de construcţie dublă.
5.10.1.4 Pentru cablnri tractoare, purtătoare-tractoare şi auxiliare se vor folosi cablnri
de construcţie dublă cu 6 toroane, cu inimă vegetală sau metalică.
5.10.1.5 Cablnrile de întindere vor fi cablnri compuse, flexibile şi pe cât posibil
antigiratorii.
5.10.1.6 Alegerea şi dimensionarea cablului purtător se va face astfel încât să fie
satisfăcute cumulativ următoarele relaţii:
a) Tmin;:>: 40 R în daN, unde:
T min= tensiunea minimă care poată să apară în cablul purtător;
R= sarcina pe o roată a căruciorului vehiculului cu încărcătura maximă;
b) Tmin;:>: 12 Q în daN, unde:
T min= tensiunea minimă care poată să apară în cablul purtător;
Q= greutatea vehiculului cu încărcătura maximă;
R
c) -:;;0,5, unde:
F,
R= sarcina pe o roată a căruciorului vehiculului cu încărcătura maximă;
Fc= secţiunea metalică a cablului, în mm2

5.10.1.7 Alegerea cablului purtător-tractor sau tractor este determinată de:
a) cablul purtător-tractor:
sarcina transversală a celui mai greu vehicul cuplat la cablu;
tensiunea maximă care poate apare;
coeficientul de siguranţă necesar;
b) cablul tractor şi cablul de compensaţie:
forţa maximă de tracţiune care poate apare în cuprinsul sectorului de
antrenare;
– coeficientul de siguranţă necesar;
5.10.1.8 Alegerea şi dimensionarea cablului purtător-tractor se va face astfel încât să
fie îndepliuite următoarele condiţii:
a) dacă vehiculul are un singur dispozitiv de cuplare pe cablu, sau dacă are două
dispozitive de cuplare având distanţa dintre centrele acestora mai mică de 30 ori
diametru! cablului purtător-tractor:
Tmin;:>: 12 Q în daN, unde:
28
PTR
12-2003
Q = forţa transversa1ă pe cablul purtător-tractor, transmisă de masa
vehiculului încărcat;
Tmin = tensiunea nrinimă în cablul purtător-tractor, în condiţiile cele In8l
defavorabile de încărcare a liniei, instalaţia fiind în mers de regim;
b) dacă vehiculul are două dispozitive de cuplare pe cablu, distanţa dintre centrele
acestora fiind mai mare decât de 30 ori diametru! cablului:
Tmin:<: 24 N în daN, unde:
N = forţa transversa1ă pe cablul purtător-tractor transmisă de un smgur
dispozitiv de cuplare;
c) în ambele cazuri menţionate la lit. a) si b), raportul dintre secţiunea metalică a
cablului (Pc, în mm2
) şi forţa transversa1ă pe cablul purtător-tractor (Q sau N, în
daN) trebuie să fie:
Q F, > 1,20mm2
/ daN
-sauN
n
5.10.1.9 Cablurile purtătoare trebuie să fie menţinute sub tensiune constantă, ancorate
fix la un capăt şi întinse prin contragreutăţi la celalalt capăt.
Ancorarea cablului purtător la ambele capete se admite, de regulă, în cazuri
justificate prin proiect.
5.10.1.10 Tensiunea maximă în cablul purtător întins cu contragreutate se determină
luănd în considerare următoarele forţe:
greutatea de întindere;
componenta greutăţii proprii a cablului;
forţele rezultate din frecările dintre cablu şi punctele de reazem (saboţi, roţi,
lanţ cu rulouri).
5.10.1.11 Tensiunea cablurilor purtătoare ancorate la ambele capete se determină luănd
în considerare:
tensiunea maximă din cablu;
tensiunea nrinimă din cablu;
tensiunea de montaj considerând cablul descărcat şi temperatura de calcul
egală cu temperatura mediului ambiant în sezonul montării cablului.
Tensiunea maximă trebuie să corespundă coeficientului de siguranţă admis pentru
cablu.
5.10.1.12 Tensiunea maximă în cablul purtător-tractor se determiuă ţinând seama de
condiţiile cele mai defavorabile de încărcare rezultate din influenţa combinată a
următoarelor elemente:
greutatea de întindere;
componenta greutăţii cablului încărcat, considerând în mod convenţional că
greutatea vehiculelor încărcate se repartizează uniform în lungul cablului;
rezistenţa la rulare opusă de rolele bateriilor de pe piloni şi din staţii;
forţele de accelerare şi decelerare.
29
PTR 12-2003
5.10.1.13 Forţa de tracţiune maximă care poate lua naştere in cablurile tractoare şi cele
de compensaţie se determină luând in considerare:
forţele de tracţiune a vehiculelor incărcate;
forţa dată de contragreutatea de întindere;
componenta greutăţii proprii a cablului;
rezistenţele la frecare ale mecanismelor in mişcare (roţi, role, role vehicul);
forţele de accelerare şi decelerare.
5.10.2 Coeficienţii de siguranţă ai cablurilor
5.10.2.1 Coeficienţii de siguranţă pentru cablurile noi trebuie să aibă următoarele
valori minime:
cablul purtător …………………………………………………………. 3,00;
cablul tractor …………………………………………………………… 5,00;
cablul purtător-tractor …………………………………………………. 5,00;
cablurile auxiliare (telefonice, semnalizare, blocaj etc.) ………………. 3,00;
cablurile de intindere …………………………………………………… 5,50.
5.10.2.2 Pentru cablurile purtătoare sau purtătoare-tractoare diferenţa de frângere
intre cablul neincărcat şi incărcat, la extremităţile unei deschideri, nu trebuie să
depăşească 15%.
5.10.3 Înnădirea cablurilor prin manşoane cu compoziţie
5.10.3.1 Înnădirea cablurilor prin manşoane cu compoziţie se admite în următoarele
cazuri:
la innădirea cablurilor purtătoare, când acestea se realizează din bucăţi din
motive justificate prin proiect;
la legarea cablului de intindere a contragreutăţii la cablul purtător, prin manşon
de reducţie;
la legarea cablului purtător ancorat la ambele capete prin manşon terminal;
la legarea cablului tractor şi a cablului de compensaţie la suspensia vehiculului,
în cazul telefericelor de materiale cu mers pendular;
la legarea cablurilor telefonice, de semnalizare, de blocaj la cablul de intindere
al contragreutăţilor, prin manşoane de reducţie sau la punctele de ancorare, prin
manşoane terminale.
5.10.3.2 Nu se admite trecerea manşoanelor peste saboţi sau roţi de orice fel. În cursa lor
de deplasare manşoanele terminale trebuie să aibă gabarit de liberă trecere faţă de
elementele construcţiei de cel puţin 100 mm; in cazul unui gabarit sub 100 mm,
manşoanele de reducţie vor fi prevăzute la capete cu câte un manşon suplimentar de formă
conică, de protecţie, pentru evitarea blocării deplasării manşoanelor de reducţie in cursa lor
pe lângă elementele de construcţie.
5.10.3.3 Dimensionarea pieselor componente ale manşonului (mufele şi şurubul de
legătură), se va face luându-1!e in calcul o forţă de tracţiune cel puţin egală cu rezistenţa de
rupere a cablului innădit. Compoziţia şi tehnologia de execuţie şi verificare a manşoanelor
se va stabili de către proiectant.
5.10.3.4 Mufele trebuie să indeplinească următoarele condiţii principale:
30
PTR
12-2003
capetele mufelor (la intrarea cablului) vor fi rotunjite cu o rază de minim două
ori diametru! sârmei exterioare a cablului; locul de ieşire a cablului din mufă
trebuie să fie accesibil pentru verificare;
partea cilindrică a mufei, cuprinsă între capătul exterior al mufei şi conicitatea
în care se toarnă compoziţia, va avea un diametru egal cu diametru! cablului
plus l…2mm;
lungimea părţii conice în care se toarnă compoziţia trebuie să fie de minim trei
ori diametru! cablului, conicitatea de 1/5 .. .1/6, iar suprafaţa interioară trebuie
să fie prelucrată brut pentru mărirea aderenţei dintre compoziţie şi peretele
mufei;
presiunea specifică, rezultată din calcul, între pereţii interiori ai mufei şi
compoziţia turnată, luată în considerare la calculul grosimii pereţilor, se va
mări de minim două ori, ţinându–se seamă şi de frecările dintre pereţi şi
compoziţie.
5.10.4 înnădirea cablurilor prin matisare (impletire)
5.10.4.1 Înnădirea prin matisare se admite numai la cablurile tractoare, purtătoare-tractoare,
de compensaţie, telefonice, semnalizare şi blocaj, executate din 6 toroaoe.
Nu se admite înnădirea prin matisare a cablurilor purtătoare şi a cablurilor de
întindere.
5.10.4.2 Matisarea se va executa astfel încât să nu apară deformaţii ale cablului.
Creşterea de diametru a cablului prin matisare nu va depăşi 10% faţă de diametru! iniţial.
Matisarea se va executa de personal specializat, verificat şi atestat de agentul
economic autorizat de ISCIR-INSPECT IT pentru efectuarea lucrărilor de montaj sau de
reparare a telefericelor de materiale.
5.10.4.3 La cablurile noi tractoare şi cele de compensaţie ale telefericelor pentru
materiale cu mers pendular se admit iniţial (la montaj ) un număr de matisări în funcţie
de lungimea traseului cu condiţia ca între două matisări să nu fie o distanţă mai mică de
900m.
La cablurile noi în circuit închis se admit iniţial (la montaj) un număr de matisări
în funcţie de lungimea traseului cu condiţia ca între două matisări să nu fie o distanţă mai
mică de 900 m; după rodarea acestora sub sarcină se mai admite o matisare. în afară de
aceasta, pe parcursul exploatării, se mai admit cel mult trei matisări cu ocazia
reparaţiilor.
5.10.4.4 Distanţa între două matisări vecine (lungimea neafectată de matisare) va fi de
minimum 3000 ori diametru! cablului. Lungimea matisării va fi de cel puţin 1200 ori
diametru! cablului. Lungimile toroaoelor introduse în inima cablului vor fi de minim 30
ori diametru! cablului matisat. Calitatea matisării va fi atestată printr-un certificat de
calitate.
5.10.5 Legături de capăt
5.10.5.1 Legarea cablurilor flexibile la dispozitivele de întindere ale cablurilor
tractoare sau purtătoare-tractoare se va face prin strângerea cu c1eme sau maoşoaoe cu
compoziţie (capătul cablului fiind întors la 1800 peste un ochet).
31
PTR 12-2003
5.10.5.2 Legătura cu clerne şi ochet trebuie să indeplinească unnătoarele condiţii:
– numărul c1emelor va fi de minimum 5;
distanţa intre axele a doua clerne vecine va fi de circa 6 ori diametrul cablului;
c1ernele şi ocheţii se vor executa in conformitate cu standardele in vigoare sau,
in lipsa acestora, conform proiectului; nu sunt admise c1erne simple
dreptunghiulare;
– legătura de capăt trebuie calculată la sarcina de rupere a cablului.
5.10.5.3 Nu sunt admise legături de capăt sau innădiri executate prin:
– manşon cu pană;
– bandajare sau matisări scurte.
5.10.6 Ancorarea cablurilor
5.10.6.1 Cablurile care rămân in poziţie fixă in timpul funcţionării telefericului (cablul
purtător, cablul telefonic, cablurile de semnalizare şi blocaj) trebuie să fie ancorate fix la
un capăt şi intinse prin contragreutăţi la celalalt capăt.
5.10.6.2 Ancorarea la punct fix a cablului purtător se poate face fie prin înfăşurarea
cablului in jurul unui tambur de ancorare fie printr-un manşon tenninal fixat la un
dispozitiv ancorat la blocul din beton special construit in acest scop, denumit bloc de
ancorare.
5.10.6.3 Tamburul de ancorare va avea diametrul de:
D ;:: 80 de, sau
D ;:: 1000 d., unde:
D = diametrul tamburului de ancorare;
d.= diametrul cablului;
d,= diametrul sârmelor din stratul exterior al cablului.
Se va lua in considerare valoarea cea mai mare.
Numărul înfăşurărilor pe tambur va fi cel rezultat din calcul dar nu va fi mai mic
de3.
5.10.6.4 Capătul liber al cablului va fi fixat cu cel puţin 2 c1erne duble cu şuruburi,
dintre care prima serveşte pentru fixare iar a doua pentru siguranţă.
5.10.6.5 După clemele de fixare şi de siguranţă trebuie să rămână o rezervă suficientă
de cablu pentru eventualele deplasări ale acestuia in lungul liniei in vederea evitării
uzurii prea mari a porţiunilor de cablu care fieacă pe saboţii de sprijin. Lungimea de rezervă
a cablului trebuie să fie egală cu cel puţin 3 xL + 5 m, unde ,,L” reprezintă lungimea celui mai
lung sabot de sprijin. Înfăşurarea rezervei de cablu trebuie să se fiică in afara zonei de pe
tamburul care are rol de ancorare.
5.10.6.6 Construcţia şi amplasarea tamburului trebuie să permită deplasarea cablului pe
tambur, conformpct 5.10.6.5, fără dificultăţi.
5.10.6.7 Suprafuţa de contact a tamburului cu cablul trebuie să fie căptuşită cu material
moale. Materialul căptuşelii va fi lipsit de elemente care ar putea favoriza coroziunea cablului,
precum şi de materiale dure care ar putea veni in contact cu cablul.
32
PTR
12-2003
5.10.6.8 FllDda~ile construcţiei la care se ancorează cablul vor avea un coeficient de
siguranjă de minim 1,50 la răsturnare şi alunecare, fără a se lua în considerare împingerea
pasivă a terenului.
5.10.6.9 În cazul în care cablurile purtătoare, telefonice, de semnalizlIre şi blocaj swrt legate
la contragreutăţile respective prin intermediul cablului de întindere, acestea pot fi legate la
contrngreutăţi prin înfăşurarea în jurul unui tambur, dacă alegerea acestei metode de legare este
justificată prin proiect; diametru! tamburu1ui va fi de cel puţin 20 ori diametrul cablului, iar
nUlllărul înfăşurăriJ.or va fi cel rezultat din calcul, dar nu mai mic de 3.
5.10.6.10 Ancorarea cablului telefonic, de semnalizlIre şi blocaj se face, de regulă, prin
manşon tennina1 fixat la o structură de rezistenţă.
5.10.7 întinderea cablurilor
5.10.7.1 Toate cablurile telefericelor de materiale trebuie întinse prin contragreutăţi
sau alte mijloace care să asigure o tensiune practic constantă în cabluri.
De regulă, legătura dintre contragreutăţi şi cabluri se face prin intermediul
cablurilor de întindere.
5.10.7.2 Fixarea la contragreutăţi a capătului cablului de întindere se va face în mod
corespunzător prin manşoane terminale fixate la tija de suspensie sau la construcţia de
rezistenjă a contragreutăţii (placa de bază).
Legarea capătului cablului de întindere la cablul purtător, telefonic, de
semnalizare şi blocaj se face prin intermediul manşoanelor de reducţie.
Legarea capătului cablului de întindere la dispozitivele de întindere ale
cablurilor tractoare se face prin cleme, conform prevederilor pct. 5.10.5.1 şi 5.10.5.2.
5.10.7.3 Legarea prin cleme se poate face şi în cazul fixării la contragreutăţi a
capătului cablului de întindere de la cablul tractor, purtător-tractor, telefonic, de
semnalizare şi blocaj.
5.10.7.4 Întinderea cablurilor se recomandă să se facă cu contragreutăţi cu deplasare
pe verticală. În cazuri justificate prin proiect se admite şi întinderea prin greutăţi
montate pe plan înclinat sau prin sistem hidraulic.
5.10.7.5 Cablurile purtătoare ancorate la ambele capete trebuie să aibă cel puţin unul
din ancoraje de tip elastic, care să indice variaţiile de tensiune din cablu şi să permită
reglarea tensiunii în limitele admise.
5.10.7.6 Spaţiul disponibil pentru glisarea contragreutăţii trebuie să fie cu cel puţin
30% mai mare decât lungimea maximă a cursei rezultată din calcul, dar nu mai mic de
0,50 m de fiecare parte.
5.10.7.7 Când contragreutatea este plasată în fosă, se vor lua măsuri de protejare
contra pătrunderii zăpezii sau apelor pluviale în aceasta; în eventualitatea pătrunderii
apei din infiltraţii subterane se vor prevedea mijloace corespunzătoare de evacuare
rapidă a apei. Este interzisă ridicarea nivelului apei până la partea inferioară a
contragreutăţii, în poziţia cea mai defavorabilă a acesteia.
33
PTR 12-2003
5.10.7.8 Când contragreutatea este montată in aer liber (deasupra terenului) se va
asigura indepărtarea permanentă a zăpezii de sub contragreutate. Nu este admis
contactul contragreutăţii cu stratul de zăpadă.
Terenul din jurul contragreutăţii va fi împrejmuit cu gard de protecţie.
5.10.7.9 Contragreutăţile cablurilor purtătoare, purtătoare-tractoare şi tractoare vor fi
in toate cazurile ghidate in lungul cursei. Cablurile de intindere a cablurilor telefonice
şi ale altor cabluri auxiliare trebuie să fie antigiratorii, dacă contragreutăţile lor sunt
neghidate.
5.10.7.10 Dacă intinderea cablului tractor este in directă legătură cu roata de antrenare
a acestuia se vor lua măsuri de preluare a cuplului motor, fără ca glisarea contragreutăţii
să fie afectată.
5.10.7.11 La telefericele de materiale cu mers pendular trebuie să existe posibilitatea
de a se urmări poziţia contragreutăţii in lungul cursei prin mire gradate. Gradaţia zero a
mirei va coincide cu poziţia cea mai coborâtă a contragreutăţii. La celelalte
contragreutăţi trebuie realizate repere de urmărire a cursei, plasate in zona de glisare a
contragreutăţii.
5.10.7.12 În situaţiile in care in circuitul cablului tractor sunt variaţii mari de tensiune
şi oscilaţiile contragreutăţii afectează funcţionarea liniştită a instalaţiei se recomandă a
se prevedea amortizoare de oscilaţii dimensionate astfel incât să nu provoace variaţii
sensibile ale forţei de intindere.
5.10.7.13 Dacă intinderea cablului in circuit inchis se face prin roată montată pe un
cărucior legat la contragreutate se vor lua măsuri corespunzătoare astfel incât in timpul
trecerii dispozitivelor cu cuplare fixă pe canalul roţii să nu se producă osci1aţii laterale
(unghiul maxim de deviaţie al cablului ridicat din canal nu trebuie să fie mai mare de
9° faţă de tangenta cercului).
Intrarea şi ieşirea corectă a cablului pe roata de intindere va fi asigurată prin
role de ghidare.
5.10.7.14 Se admite ca grupul de antrenare să fie amplasat pe un cărucior sau
platformă rulantă de intindere caz in care forţele şi momentele sunt transmise staţiei la
nivelul şinelor de rulare ale căruciorului sau platformei.
5.10.7.15 Căile de rulare ale cărucioarelor, prin intermediul cărora se realizează
intinderea, vor fi prevăzute cu opritoare mecanice montate după lirnitatoarele automate
de fine cursă. În lipsa cărucioarelor, opritorii se vor monta deasupra contragreutăţilor.
5.10.7.16 Dacă contragreutatea este susţinută de un cablu flexibil. montat in una sau
mai multe bucle, se vor prevedea role de egalizare pentru ca tensiunea totală să fie
uniform repartizată pe fiecare fir de cablu.
5.10.7.17 Dacă reglarea poziţiei contragreutăţii se face prin intermediul unui troliu,
acesta trebuie să indeplinească cumulativ următoarele condiţii:
diametrul tamburului D trebuie să satisfacă condiţia D ;:>: 20 de, in care de este
diametrul cablului;
să fie prevăzut cu un dispozitiv sigur de blocare;
34
PTR
12-2003
in calculul de dimensionare al troliului să fie luat acelaşi coeficient de
siguranţă ca şi pentru celelalte elemente ale dispozitivului de intindere, dar
minimum 5,50;
să nu fie posibilă manevrarea de către persoane străine.
5.10.7.18 Cursa contragreutăţii se detennină ţinând seamă de unnătoarele elemente:
variaţia săgeţii cablului in fiecare deschidere, in diferite ipoteze de incărcare;
alungirea elastică a cablului;
variaţiile de temperatură din regiunea respectivă, insă nu mai mici de 60′ C.
În calcul se va ţine seamă de:
modulul de elasticitate al cablului;
coeficientul de dilataţie liniară a oţelului din care sunt executate sârmele
cablului.
5.10.7.19 Fundaţiile dispozitivelor de intindere trebuie să aibă un coeficient de
siguranţă la alunecare şi răsturnare de minim 1,50, rară a lua in considerare împingerea
pasivă a terenului şi frecările laterale.
5.10.8 Stabilitatea cablului purtător pe saboţi
5.10.8.1 Stabilitatea cablului purtător pe saboţi trebuie să fie asigurată în permanenţă.
Presiunea minimă a cablului purtător pe sabot trebuie să fie cu cel puţin 50%
mai mare decât forţa cauzată de un vânt ascendent, cu o intensitate de 40 daN/m2
, care
tinde să ridice cablul de pe sabot.
5.10.8.2 Pentru asigurarea stabilităţii cablului purtător pe saboţii pilonilor de linie,
trebuie ca raportul între momentul de stabilitate datorat presiunii minime a cablului pe
sabot şi momentul de răsturnare produs de împingerea orizontală a vântolui maxim,
perpendicular pe axul cablului, calculat în raport cu marginea canalului sabotului, să
fie de cel puţin 1,10.
5.10.8.3 Presiunea minimă a cablului purtător pe sabot se recomandă să fie astfel
determinată incât să fie garantat contactul cablului cu sabotul, chiar in ipoteza
convenţională, că tensiunea maximă din cablul purtător se majorează cu 40%.
5.10.8.4 Aşezarea cablului pe sabot va fi astfel realizată incât să se respecte
prevederile de la pct. 5.11.3, lit. c) şi d).
5.10.9 Stabilitatea cablului tractor
5.10.9.1 Adâncimea canalului rolelor cablului tractor trebuie să fie de cel puţin 1,50
ori diametru! cablului.
5.10.9.2 Cablurile tractoare trebuie asigurate contra deraierii sau prevăzute cu console
de reţinere a cablului deraiat.
5.10.10 Stabilitatea cablului purtător-tractor pe role
5.10.10.1 În scopul asigurării stabilităţii cablului purtător-tractor în lungul linei şi
pentru realizarea trecerii line a vehiculelor peste bateriile cu role, apăsarea exercitată
35
PTR 12-2003
de cablu pe role sau baterie trebuie condusă intre anumite limite maxime şi minime
admisibile, conform prevederilor de lapct. 5.10.10.2 … 5.10.10.8.
5.10.10.2 Apăsarea maximă exercitată de cablul purtător-tractor asupra unei role
componente a bateriei având canalul căptuşit cu cauciuc sau alt material elastic, nu
trebuie să depăşească, in mod normal, valoarea dată de relaţia:
P max = 25 de . D (in daN) unde:
de = diametrul cablului (in mm) ;
D = diametrul rolei (in mm).
5.10.10.3 Apăsarea miuimă pe o roia componentă a bateriei nu trebuie să scadă sub
35 daN.
5.10.10.4 Apăsarea miuimă pe bateria cu role a unui pilon nu trebuie să coboare sub
140 daN in cele mai defavorabile condiţii de funcţionare.
5.10.10.5 La calcul de stabilitate al cablului pe role se va avea în vedere ca atunci când
telefericul este în repaus şi un vânt ascendent cu intensitatea de 40 daN/m2 tinde să ridice
cablul de pe bateria cu role, să fie asigurat un coeficient de stabilitate de miuim 2,20.
5.10.10.6 Apăsarea miuimă exercitată de cablul purtător-tractor pe bateria cu role de
tensiune trebuie să fie egală cu cel puţin masa vebiculului încărcat cu de două ori sarcina
utilă.
5.10.10.7 Apăsările maxime şi l1I1IIlIlle ale cablurilor pe role trebuie calculate în
ipotezele cele mai defavorabile de încărcare, luându-se în considerare şi creşterile sau
diminuările de tensiune în cabluri, datorate efectului de demaraj sau de frânare a
telefericului.
5.10.10.8 Pentru evitarea deraierii cablului purtător-tractor către interiorul liniei, în
timpul funcţionării telefericului de materiale adâncimea canalului rolei faţă de buza ei
interioară trebuie să fie, cel puţin egală cu 0,40 din diametrul cablului; adâncimea
canalului faţă de buza exterioară trebuie să fie cel puţin egală cu 0,20 din diametrul
cablului.
5.10.10.9 Pentru reţinerea cablului purtător-tractor deraiat spre exterior, fiecare pilon
trebuie prevăzut cu console de reţinere a cablului şi după caz cu dispozitive
corespunzătoare (instalaţie electrică de blocare) care să comande oprirea automată din
funcţiune a telefericului in asemenea situaţii.
5.10.10.10 În cazul telefericelor de materiale monocablu la care tipul şi forma
dispozitivelor cu cuplare automată pe cablu nu permit realizarea condiţiei de adâncime a
canalului rolei conform pct. 5.10.10.8, adâncimea canalului rolei faţă de buza ei
interioară va fi cel puţin egală cu 0,20 din diametrul cablului prevăzându-se suplimentar
console de reţinere.
5.10.10.11 În cazul pilonilor de tensiune, unde cablul deraiat spre exterior are tendinţa
să se ridice, se vor prevedea console de reţinere, adecvate acestei situaţii, precum şi
instalaţia electrică de blocare menţionată la pct. 5.10.10.9.
36
PTR
12-2003
5.10.10.12 În cazuri excepţionale, justificate prin proiect, când nu toţi pilonii sunt
prevăzuţi cu instalaţie electrică de blocare, se vor prevedea cantoane de pază în lungul
liniei. Cantoanele vor fi astfel amplasate încât întreaga linie să fie menţinută sub
observaţie în timpul exploatării. Cantoanele de pază vor fi introduse în sistemul de
telecomunicaţie, semnalizare şi blocare a telefericului; cantoanele trebuie să fie dotate,
din acest punct de vedere, cu telefon, buton de blocare şi buton de semna1izare.
5.10.10.13 Dacă bateriile cu role ale telefericului sunt în totalitate de tip oscilant în
sens transversal prevederile punctelor 5.10.10.9 şi respectiv 5.10.10.11 nu sunt
obligatorii, cu condiţia asigurării coliniarităţii traseului ai presiunilor minime admise
conform punctelor 5.10.10.4,5.10.10.5 si 5.10.10.6.
5.11 Saboţii de sprijin ai cablurilor purtătoare
5.11.1 Saboţii cablului purtător trebuie concepuţi astfel încât trecerea vehiculelor,
care oscilează longitudinal sau transversal în limitele admise să fie asigurată fără
pericole.
5.11.2 Saboţii cablului purtător pot fi cu fixare rigidă pe piloni sau oscilanţi în plan
vertical.
La telefericele de materiale cu mers pendular se folosesc, de regulă, numai
saboţi cu fixare rigidă, iar la telefericele de materiale bicablu cu mers în acelaşi sens
se folosesc, după caz, saboţi din ambele tipuri menţionate.
5.11.3 La proiectarea saboţilor trebuie să se ţină seamă de următoarele:
a) presiunea unitară exercitată de cablu asupra sabotului să nu depăşească 30
daN/cm2
; presiunea totală admisă pe care o va prelua sabotul se poate considera
uniform repartizată pe o suprafaţă de contact rezultată din înmulţirea lungimii
efective de aplicare a cablului pe sabot (2/3 din lungimea totală a sabotului)
determinată prin calcul, cu 1/2 din diametrul cablului;
b) raza de curbură a sabotului, în plan vertical, trebuie să fie de minim 100 ori
diametrul cablului purtător şi de minim 100 ori diametrul sârmelor exterioare
ale cablului, însă nu mai mică de 2,50 m; raza de curbură trebuie să corespundă
şi vitezei de circulaţie a vehiculului, satisfăcând relaţia:
v2
– ~ 3,0 mls2 unde:
R
v = viteza maximă admisă pe pilon, în mls;
R= raza de curbură a sabotului în plan vertical, în m.
Pentru saboţii din staţii peste care nu trec vehicule, se admit următoarele valori
ale razei de curbură:
R = 100 de – la saboţii cu oscilaţii verticale ale cablului;
R = 65de sau 600 do -la saboţii Iară oscilaţii verticale ale cablului unde:
de = diametrul cablului;
d, = diametrul sârmelor exterioare ale cablului;
37
PTR 12-2003
c) canalul sabotului în care se aşează cablul trebuie să aibă raza cu 1,50 mm mai
mare decât raza secţiunii cablului; contactul transversal al cablului cu canalul
sabotului trebuie asigurat sub un unghi de cel puţin 120′;
d) sabotul trebuie să fie suficient de lung pentru ca, la încărcare cu sarcina
maximă, cablul să nu vină în contact cu capetele sabotului;
e) saboţii, de regulă, trebuie să fie confecţionaţi din oţel; calitatea trebuie să
îndeplinească condiţiile prevăzute în prezenta prescripţie tehnică pentru
materiale; folosirea saboţilor din fontă se va justifica prin proiect.
5.11.4 Canalul saboţilor cablurilor purtătoare trebuie să fie căptuşit cu bronz sau alt
material similar; prin proiect se vor stabili condiţiile corespunzătoare de ungere pentru
reducerea frecărilor dintre cablu şi canal; folosirea saboţilor necăptuşiţi se va justifica
prin proiect.
5.12 Roţi şi role
5.12.1 Raportul minim admis între diametrul (D) al roţilor, rolelor şi al altora organe de
înfăşurare şi diametru! cablului (de) sau al siirmei (II,) trebuie să fie conform tabelului de
mai jos.
Tipul insta1aţiei Felul cablului Organe de înfăşurare şi D/de D/d,”
conducere a cablului
Teleferice Purtător închis Lanţ cu rulouri 100’ 1000
bicablu Roţi de deviere 130 1200
Tractor cu 6 Roţi de antrenare sau de
toroane întoarcere 80 800
Roţi de deviere 40 800
Rolepiloni 15 –
Toate tipurile De întindere Lanţ cu rulouri 60 800
de teleferice Roţi de deviere 30 500
Roţi de ega1izare 20 –
Ocheţi conform –
standard
Monocablu, cu Purtător-tractor Roţi de antrenare sau de
funcţionare întoarcere 100 1000
permanentă Rolepiloni 12 –
Monocablu, cu Purtător-tractor Roţi de antrenare sau de
funcţionare întoarcere 80 800
sezonieră Rolepiloni 12 –
• ) Cifra se referă la raportul rid” ,unde r=rsza de !nIăşurare a cablului măsurată de la centrul de curbură
pfulă la fundul canalului lanţului cu rulouri pe care se !nfăşoară cablul;
.. ) La cablurile tip inchis prin el, se inţelege înălţimea sânnei din stratul exterior.
OBSERVAŢIE: Ambele rapoarte D/d” şi D/el, sunt obligatorii.
5.12.2 Unghiul de deviere al cablului purtător-tractor, în plan vertical, pe rolele
pilonilor, nu trebuie să fie mai mare de 4 grade şi 30 minute, în cazul rolelor care au
38
PTR
12-2003
canalul căptuşit cu cauciuc sau alt material elastic şi de 2 grade şi 30 minute în cazul
rolelor cu canalul necăptuşit.
5.12.3 Se recomandă ca toate rolele şi roţile pe care se înfăşoară cablurile tractoare,
purtătoare-tractoare şi de întindere să aibă canalul căptuşit cu material elastic; pentru
punerea la pământ a cablurilor se pot prevedea, în fiecare staţie, role sau roţi cu canal
metalic sau cu bacuri metalice intercalate în căptuşeala elastică.
5.12.4 Căptuşelile roţilor care ajung în contact cu dispozitivele de cuplare fixă trebuie să
aibă o elasticitate superioară celor care ajung în contact numai cu cablul liber.
5.12.5 Presiunea cablului asupra căptuşelii de cauciuc trebuie să satisfacă condiţia:
3·T
P = –:,; 32daN / cm2
, unde
D·d,
T = tensiunea maximă a cablului în exploatare de regim (daN);
D= diametrul roţii (cm);
dc= diametrul cablului (cm).
5.12.6 Frângerea cablului purtător-tractor în zona dispozitivelor de cuplare, la trecerea
pe roţi nu trebuie să depăşească 14%.
5.12.7 Raza canalului rolelor sau al roţilor va fi egală cu 0,51…0,54 ori diametru!
cablului; această prevedere este valabilă şi pentru rolele şi roţile cu canalul metalic.
5.12.8 Toate rolele şi roţile vor fi prevăzute cu lagăre cu ru1menţi.
5.12.9 Bateriile cu role ale telefericelor de materiale monocablu trebuie să îndeplinească
următoarele condiţii:
să fie reglabile, pentru asigurarea coliniarităţii necesare;
cadrul bateriei să fie suficient de rigid pentru ca rolele să ţină contactul
pennanent cu cablul;
punctele de ungere să fie uşor accesibile.
Nu este permisă folosirea unei singure role la piloni.
5.12.10 Bateriile cu role ale telefericelor monocablu trebuie executate astfel încât
presiunea cablului să se exercite cât mai uniform pe role. Rolele cablului tractor ale
telefericelor cu mers pendular trebuie astfel repartizate în lungul sabotului pilonului încât
să fie asigurată o încărcare cât mai echilibrată.
5.13 Staţii
5.13.1 Generalităţi
5.13.1.1 Staţiile vor fi amplasate în terenuri stabile, ferite de avalanşe, torente sau
inundaţii.
5.13.1.2 Staţiile de antrenare vor fi alcătuite din două părţi:
39
PTR 12-2003
– o parte tehnologică, care cuprinde: grupul de antrenare şi comandă,
dispozitivele de întindere, întoarcere sau ancorare ale cablurilor, postul de
comandă, dispozitivele, respectiv podurile de cuplare şi de decuplare a
vehiculelor pe cablu precum şi diferite linii aeriene (monoraiuri) de
circulaţie, manevrare şi garare a vehiculelor; grupul de antrenare şi
comandă, postul de comandă şi după caz, dispozitivele de întindere,
întoarcere sau ancorare ale cablurilor trebuie să fie protejate contra
intemperiilor;
– o parte funcţională care cuprinde cel puţin: o cameră pentru personalul
instalaţiei, atelier pentru întreţinere, grup sanitar.
5.13.1.3 Staţiile de antrenare, întoarcere şi intermediare care funcţionează complet
automatizate şi la care personalul de deservire şi supraveghere al instalaţiei îşi poate
exercita funcţiile în încăperi special construite, unde este ferit de intemperiile
atmosferice, pot fi instalate în aer liber; staţiile închise vor fi prevăzute după caz, cu
instalaţii corespunzătoare pentru evacuarea prafului şi a gazelor nocive, iar cele
destinate personalului instalaţiei vor fi prevăzute cu mijloace de încălzire şi de
iluminat. In raport de condiţiile de funcţionare a aparaturii utilizate la grupul de
antrenare şi comandă se vor prevedea mijloace de încălzire şi în încăperea acestuia.
5.13.1.4 Cabina şi pupitrul de comandă trebuie astfel amplasate încât mecanicul trolist
să aibă vizibilitate cât mai mare asupra traseului, iar comenzile de pornire, oprire,
semnalizare etc. să le poată executa din poziţia normală de lucru.
5.13.1.5 Roţile, rolele şi piesele în mişcare plasate în spaţii prin care circulă frecvent
personalul staţiei, se vor proteja obligatoriu cu apărători în conformitate cu prevederile
normelor de protecţie a muncii.
5.13.1.6 Construcţia staţiei va fi astfel concepută încât să fie posibilă montarea unui
mecanism de ridicat pentru manevrarea pieselor grele.
5.13.1.7 Fluxul de circulaţie al personalului din staţii va fi astfel stabilit încât să fie
evitat orice pericol de accidente; se vor prevedea mijloace de interdicţie a accesului
(prin balustrade, placarde etc.) în zonele periculoase ale mecanismelor şi ale
gabaritului de trecere a vehiculelor.
5.13.1.8 Scările de acces în staţii vor fi prevăzute cu balustrade de protecţie şi cu
posibilităţi corespunzătoare de iluminare.
5.13.1.9 încăperile telefericelor nu vor fi utilizate în alte scopuri decât acelea prevăzute
de proiectant.
5.13.1.10 În staţii se vor prevedea ghidaje pentru vehicule. Acestea vor fi amplasate în
funcţie de tipul vehiculelor şi condiţiile necesare de circulaţie ale acestora prin staţii.
5.13.1.11 La locurile de acces şi de muncă ale personalului telefericului se vor afişa
instrucţiunile de exploatare, specifice fiecărui loc de muncă, precum şi atribuţiile ce
revin fiecărei funcţiuni.
40

Click pentru continuare