ORDIN privind aprobarea reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor", indicativ 17-2011

MONITORUL OFICIAL
Anul 179 (XXIII) – Nr. 802 bis
AL
A ROMANIEI
PARTEA I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ŞI ALTE ACTE
SUMAR

Descarca PDF cu Ordin al Normativ-I7-2011 partea 1

Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi turismului
nr. 2.741/2011 privind aprobarea reglementării
tehnice „Normativ pentru proiectarea, execuţia \Ii
exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor”,
indicativ I 7-2011 ……………………………………………… 3-473
Luni, 14 noiembrie 2011
2 MONITORUL OFICIALAL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

Tn conformitate cu prevederile art. 10 şi art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea Tn construcţii, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice şi de cheltuieli aferente activităţii de reglementare În
construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale Hotărarii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de
informaţii În domeniul standardelor şi reglemenlărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale
Tntre România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
având În vedere Procesul-verbal de avizare nr. 3 din 7 septembrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare generală din
cadrul Ministerului Dezvollării Regionale şi Turismului şi Avizul nr. 2 din 4 noiembrie 2010 allnspecloratului General pentru Situaţii
de Urgenţă,
În temeiul art. 5 pc!. II IiI. e) şi al art. 13 alin. (6) din Holărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Dezvollării Regionale şi Turismului, cu modificările şi complelările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale şi turismului emite prezentul ordin.
ArI. 1. – Se aprobă reglementarea tehnică .Normativ pentru
proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice
aferente clădirilor’, indicativ I 7-2011, prevăzulă În anexa care
face parte integranlă din prezentul ordin.
ArI. 2. – La data intrârii În vigoare a prezentului ordin,
Ordinul ministrului lucrârilor publice, transporturilor şi locuinţei
nr. 1.05512002 pentru aprobarea reglemenlării tehnice .Normativ
pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni
până la 1000V c.a. şi 1500V c.c.”, indicativ NP I 7-2002**),
Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei
nr. 1606/2001 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ
pentru exploatarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la
1000V c.a. şi 1500V c.c.”, indicativ I 7/2-2002**), Ordinul
ministrului lucrârilor publice şi amenajării teritoriului nr. 49/N12000
pentru aprobarea reglemenlării tehnice .Ghid pentru instalaţii
electrice cu tensiuni de până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c.”,
indicativ GP 052-2000**), Ordinul ministrului lucrarilor publice
şi amenajării teritoriului nr. 48/N/2000 pentru aprobarea
reglemenlării tehnice „Normativ privind protecţia construcţiilor
Împotriva trăsnetului”, indicativ I 20-2000″), precum şi orice
alte dispoziţii contrare Îşi Încetează aplicabilitatea.
Art. 3. – Prezentul ordin se publică În Monitorul Oficial al
României. Partea 1, şi intră În vigoare la 15 zile de la data
publicării.

Reglementarea tehnică a fost adoptată cu respectarea
procedurii de notificare nr. RO/117/2011 din 14.03.2011,
prevăzută de Directiva 98134/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
furnizarea de informaţii În domeniul standardelor şi
reglemenlărilor tehnice, publicală Tn Jurnalul Oficial al
Comunilăţilor Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificală prin
Directiva 981481CE a Parlamentului European şi a Consiliului din
20 iulie 1998, publicată În Jurnalul Oficial al Comunităţilor
Europene L 217 din 5 august 1998.
p. Ministrul dezvoltării regionale şi turismului,
Gheorghe Nastasla,
Bucureşti, 1 noiembrie 2011.
Nr.2.741.
secretar general
*) Ordinul nr. 2.741/2011 a fost publicatin Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 802 din 14 noiembrie 2011 şi este reprodus şi În acest număr bis.
-) Nepublicat Tn Monitorul Oficial al RomAniei, Partea 1.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
NORMATIV
privind
Anexă
proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice aferente clădirilor
Indicativ I 7 – 2011
3
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
CUPRINS
CAP. l DOMENIU DE APLICARE
CAP. 2 TERMINOLOGIE, ABREVIERI
CAP. 3 DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE INSTALAŢIILOR
3.0. Generalităţi
3.0.1. Condiţii generale de bază
3.0.2. Condiţii generale comune pentru echipamente
3.0.3. Condiţii de amplasare şi montare a instalaţiilor electrice. Distanţe minime
3.1. Alimentare
3.1.1. Natura curentului
3.1.2. Tensiunea
3.1.3. Frecvenţa
3.1.4. Curentul de scurtcircuit prezwnat
3.1.5. Branşamente
3.2. Puterea absorbita (cerută)
3.2.1. Generalităţi
3.2.2. Determinarea puterii absorbite
3.3. Tipuri de reţele de distribuţie
3.3.1. Generalităţi
3.3 .2. Legarea la pământ a reţelelor de tensiune alternativă
3.3.3. Legarea la pământ a reţelelor de tensiune continuă
3.4. Instalaţii de securitate
3.5. Separarea instalaţiilor
3.6. Compatibilitate
3.7. Mentenabilitate
CAP. 4. PROTECŢII PENTRU ASIGURAREA SECUR1TĂŢII
4.1. Protecţia împotriva şocurilor electrice
4.1.1. Generalităţi
4.1.2. Măsuri tehnice şi organizatorice pentru protecţia de bază (protecţia împotriva atingerilor
directe)
4.1.3. Măsuri tehnice pentru protecţia la defect (protecţia împotriva atingerilor indirecte)
4.1.4. Măsuri de protecţie
4.1.5. Măsuri tehnice suplimentare de protecţie
4.1.6. Clasificarea echipamentelor electrice din punctul de vedere al şocului electric
4.2. Protecţia împotriva efectelor tennice
4.2.1. Generalităţi
4.2.2. Protecţia împotriva producerii incendiului de către echipamentele electrice
4.2.3. Protecţia împotriva incendiului în amplasamentele cu risc mare de incendiu – BE2
4.2.4. Protecţia împotriva arsurilor
4.2.5. Protecţia împotriva supraîncălzirilor
4.3. Protecţia împotriva supracurenţilor
4.3.1. Generalităţi
4.3.2. Protecţia împotriva curenţilor de suprasarcină
4.3.3. Protecţia împotriva scurtcircuitelor
4.3.4. Prevederi referitoare la natura circuitelor
4.3.5. Caracteristicile dispozitivului de protecţie la scurtcircuit
4.3.6. Coordonarea între protecţia de suprasarcina şi protecţia la scurtcircuit
4.3.7. Selectivitatea protecţiei
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
4.4. Protecţia împotriva supratensiunilor (supratensiuni datorate
trăsnetului şi transmise prin reţele şi supratensiuni de comutaţie)
4.4.1. Generalităţi
4.4.2. Protecţia insta1aţiilor electrice din clădiri împotriva supratensiunilor
4.4.3. Dispozitive de protecţie la supratensiuni (SPD)
4.4.4. Măsuri de protecţie fundamentale
4.4.5. Legarea la pământ şi echipotenţializare
4.4.6. Ecrane magnetice şi trasee pentru linii
4.4.7. Protecţia împotriva supratensiunilor de frecvenţă industrială
CAP. 5. ALEGEREA ŞI MONTAREA ECIDPAMENTELOR ELECTRICE
5.1. Reguli generale
5.1.1. Condiţii de funcţionare conform cu recomandările din SR HD 60364-5-51 şi SR HD
384.3 S2
5.1.2. Influenţe externe şi condiţii de instalare
5.1.3. Accesibilitatea
5.1.4. Identificarea
5.1.5. Independenţa echipamentelor
5.1.6. Montarea instalaţiilor electrice
5.1.7. Materiale
5.2. Sisteme de pozare, alegerea secţiunii conductoarelor
5.2.1. Tipuri de sisteme de pozare
5.2.2. Alegerea şi montarea în funcţie de influenţele externe
5.2.3. Curenţi admisibili în sisteme de pozare
5.2.4. Alegerea secţiunii conductoarelor izolate şi neizolate rigide
5.2.5. Căderi de tensiune maxime admisibile
5.2.6. Conexiuni electrice
5.2.7. Alegerea şi montarea pentru limitarea propagării focului
5.2.8. Apropieri de alte trasee
5.2.9. Pozarea conductoarelor electrice montate liber în exteriorul clădirilor
5.2.10. Pozarea conductoarelor electrice montate pe ÎZolatoare în interiorul clădirilor
5.2.11. Pozarea barelor electrice
5.2.12. Pozarea conductoarelor electrice protejate în sisteme de tuburi, ţevi, sisteme de
jgheaburi, de tuburi profilate pentru instalaţii electrice şi goluri ale elementelor de construcţii
5.2.13. Pozarea cablurilor electrice
5.3. Instalaţii electrice de putere
5.3.1. Generalităţi
5.3.2. Receptoare electrice
5.3.3. Tablouri electrice
5.3.4. Dispozitive de protecţie, separare (secţionare), întrerupere şi comandă
5.4. Instalaţii electrice pentru prize şi iluminat normal
5.5. Sisteme de legare la pământ
5.5.1. Generalităţi
5.5.2. BomaJbară principală de legare la pământ
5.5.3. Conductoare de protecţie
5.5.4. Conductoare PEN
5.5.5. Conductoare de echipotenţializare
5.5.6. Conductoare de legare la pământ
5.5.7. Prize de pământ
5.5.8. Dimensionarea prizelor de pământ
5.6. Sisteme de alimentare cu energie electrică pentru servicii de securitate
5.6.1. Prescripţii generale
5.6.2. Clasificarea surselor pentru servicii de securitate
5
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
5.6.3. Sisteme de alimentare
5.6.4. Circuite electrice
CAP. 6. PROTECŢIA STRUCTURILOR ÎMPOTRIVA TRĂsNETULUI
6.1. Generalităţi
6.1.1. Domeniu de aplicare
6.1.2. Termeni şi definiţii proprii
6.1.3. Parametrii caracteristici ai curentului de trăsnet
6.2. Instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului (IPT
6.2.1. Stabilirea necesităţii prevederii unei IPT pentru o construcţie şi alegerea nivelului de
protecţie împotriva trăsnetului. Evaluarea riscului
6.2.2. Cazuri în care IPT este obligatorie
6.2.3. Instalaţii exterioare de protecţie împotriva trăsnetului
6.2.4. Instalaţie interioară de protecţie împotriva trăsnetului
6.2.5. Măsuri de protecţie împotriva vătămării fiinţelor vii datorate tensiunilor de atingere şi de
pas
6.3. Instalaţii de protecţie împotriva trăsnetului cu dispozitive de amorsare (PDA)
6.3.1. Generalităţi
6.3.2. Determinarea zonei de protecţie
6.3.3. Conductoare de coborare
6.3.4. Prize de pământ
6.3.5. Reguli particulare
6.3.6. Turle, c1opotuiţe, foişoare
CAP. 7. INSTALAŢII ELECTRICE SPECIALE
7.1. Instalaţii electrice in incăperi cu cadă de baie sau duş
7.2. Instalaţii electrice pentru piscine şi alte bazine
7.3. Instalaţii electrice pentru incăperi şi cabine prevăzute cu incălzitoare pentru saune
7.4. Instalaţii electrice pentru şantiere de construcţii şi de demolare
7.5. Instalaţii electrice pentru construcţii agroindustriale şi agrozootebnice
7.6. Instalaţii electrice pentru incinte electroconductoare înguste
7.7. Instalaţii electrice pentru campinguri
7.8. Instalaţii electrice pentru porturi mici şi ambarcaţiuni de agrement
7.9. Instalaţii electrice in amplasamente pentru utilizări medicale
7.10. Instalaţii electrice pentru sălile pentru expozitii, spectacole şi standuri
7.11. Instalaţii electrice pentru sisteme fotoelectrice de alimentare cu energie
7.12. Instalaţii electrice pentru mobilier
7.13. Instalaţii electrice pentru unităţi mobile sau transportabile
7.14. Instalaţii electrice temporare pentru structuri, dispozitive pentru agrement şi barăci din bâlciuri,
parcuri de distracţie şi circuri
7.15. Instalaţii electrice pentru sisteme de încălzire in pardoseală sau tavan
7.16. Instalaţii electrice pentru rulote sau autorulote
7.17. Instalaţii electrice pentru firme şi reclame luminoase
7.18. Instalaţii electrice pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor ascensoarelor,
maşinilor de ridicat şi transportat
7.19. Instalaţii electrice pentru echipamente informatice
7.20. Instalaţii electrice in construcţii din lemn
7.21. Instalaţii electrice pentru racordarea bateriilor de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului
de putere
7.22. Instalaţii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate la incendiu
7.23. Instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă. Condiţii de alimentare şi funcţionare
7.24 Instalaţii de balizaj
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
CAP. 8. VERIFICAREA ŞI ÎNTREŢINEREA INSTALŢIILOR ELECTRICE ŞI A SISTEMULUI DE
PROTECŢIE ÎMPOTRIVA TRĂSNETULUI
8.1. Verificări şi punerea în funcţiune
8.1.1. Verificarea iniţială
8.2. Verificări periodice
8.2.1. Generalităţi
8.2.2. Frecvenţa verificărilor periodice
8.2.3. Rapoarte pentru verificări periodice
8.3. Intretinerea şi verificări pentru iluminatul de siguranţă
8.4. Verificarea echipamentelor electrice de joasă tensiune
8.5. Verificarea şi întreţinerea sistemului de protecţie împotriva trăsnetului (SPT)
8.5.1. Scopul verificărilor
8.5.2. Ordinea verificărilor
8.5.3. Întreţinerea
CAP. 9. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXPLOATAREA INSTALAŢlILOR ELECTRICE
9.1. Principii fundamentale
9.1.1. Securitatea în exploatare
9.1.2. Personalul
9.1.3. Organizarea
9.1.4. Comunicarea
9.1.5. Zona de lucru
9.1.6. Unelte, echipamente şi dispozitive
9.1.7. Planuri şi înregistrări
9.1.8. Semnalizări
9.2. Proceduri de exploatare curentă
9.2.1. Generalităţi
9.2.2. Manevrări
9.2.3 . Verificări de funcţionare
9.3. Proceduri de lucru
9.3.1. Generalităţi
9.3.2. Lucru fără tensiune
9.3.3. Lucru sub tensiune
9.3.4. Lucru în vecinătatea pieselor sub tensiune
9.4. Proceduri de întreţinere
9.4.1. Generalităţi
9.4.2. Personalul
9.4.3. Lucrări de reparaţie
9.4.4. Lucrări de înlocuire
CAP. 10. BIBLIOGRAFIE
10.1. Standarde de referinţă
10.2. Acte normative
CAP. 11. ANEXE
5.1. Lista de abrevieri ale influenţelor externe
5.2. Caracteristici ale influenţelor externe
5.3. Gradele de protecţie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric (cod IP)
5.4. Gradele de protecţie asigurate prin carcase pentru echipamentul electric împotriva impacturilor
mecanice din exterior (cod IK)
5.5. Moduri de pozare de referinţă
7
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
5.6. Moduri de pozare pentru determinarea curenţilor admisibili
5.7. Sisteme de tuburi de protecţie pentru instalaţii electrice
5.8. Paturi de cabluri: Sisteme de jgheabri (SJ) si de tuburi profilate (STP) pentru instalaţiile electrice
5.9. Paturi de cabluri: Sisteme de suporturi tip scară
5.10. Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă din anexa 5.5. Conductoare
şi cabluri izolate cu PVC, două şi trei conductoare încărcate, cupru sau aluminiu
5.11. Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izolaţie din PVC, cu conductoare din cupru
5.12. Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izolaţie din PVC, cu conductoare din aluminiu
5.l3. Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă din anexa 5.5. Conductoare
şi cabluri izolate cu XLPE, două şi trei conductoare încărcate, cupru sau aluminiu
5.14. Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izolaţie din XLPE, cu conductoare din cupru
5.15. Curenţi admisibili, în amperi, pentru modurile de pozare de referinţă E, F şi G. din anexa 5.5.
Cabluri cu izolaţie din XLPE, cu conductoare din aluminiu
5.16. Curenţi admisibili, în amperi, modurile de pozare de referinţă C din anexa 5.5. Cabluri cu izolaţie
minerală, conductoare şi ecran din cupru, manta din PVC
5.17. Curenţi admisibili, în amperi modul de pozare de referinţă E, F şi G. din anexa 5.5. Cabluri cu
izolaţie minerală, cu conductoare şi ecran din cupru
5.18. Factorii de corecţie pentru temperaturi ambiante diferite de 30°C aplicabili valorilor cureni10r
admisibili pentru cabluri în aer liber (KI)
5.19. Factorii de corecţie pentru grupări de mai multe circuite sau mai multe cabluri multiconductoare
aplicabili valorilor curenţilor admisibili din anexele 5.10 până la 5.17
5.20. Factorii de corecţie ai grupării pentru mai multe cabluri pozate în aer liber
5.21. Factorii de corecţie ai grupării pentru mai multecabluri monoconductoare pozate în aer liber
5.22. Sarcina admisibilă pentru cabluri pozate în pământ, în condiţii normale de funcţionare
5.23. Factorii de corecţiefi
5.24. Factorii de corecţiefi. Cabluri cu trei conductoare în sisteme monofazate
5.25. Factorii de corecţiefi. Cabluri cu trei conductoare trifazate
5.26 Factorii de corecţie fi. Cabluri cu un conductor, în sisteme trifazate grupate în treflă, la 7 cm
distanţă
5.27. Factorii de corecţie fi. Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate grupate în treflă la 25 cm
distantă
5.28. Factorii de corecţiefi. Cabluri cu un conductor în sisteme trifazate, pozate alăturat
5.29. Exemplu de alegere a secţiunii conductoarelor de fază şi neutru în funcţie de prezenţa
armonicilor de ordinul 3 şi multiplu de 3
5.30 Exemple de calcul petru determinarea curenţilor admisibili ai conductoarelor şi cablurilor în
funcţie de modul de pozare
5.31. Exemple de calcul petru determinarea curenţilor admisibili ai conductoarelor şi cablurilor în
funcţie de modul de pozare în pământ
5.32. Secţiunile minime admise pentru conductoare utilizate în instalaţiile electrice din interiorul
clădirilor
5.33. Clasificarea cablurilor.
A. Clasificarea cablurilor electrice privind comportarea la foc
B. Clasificarea şi simbolizarea cablurilor
5.34. Determinarea rezistenţei de dispersie a diferitelor prize de pământ
6.1. Evaluarea numărului anual de evenimente periculoase N
6.2. Evaluarea probabilităţii de avarariere Px a unei structuri
6.3. Evaluarea volumului pierderilor Lxîntr-o structură
6.4. Evaluarea probabilităţii P ‘x de avariere a unui serviciu
6.5. Evaluarea volumului pierderilor L ‘x într-un serviciu
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
6.6. Supratensiuni de comutaţie
6.7. Evaluarea costurilor pierderilor
6.8. Izo1aţia electrică a unei ITP exterioare
6.9. Evaluarea riscului. Studiu de caz pentru structuri
1. Casă din mediu rural
II. Clădire de birouri
m. Spital
IV. Imobil de apartamente
6.10. Informaţii suplimentare pentru SPT în cazul unor structuri cu risc de explozie
6.11. Harta keraunică
8.1. Metode de măsurare a rezistenţei/impedanţei izo1aţiei pardoselilor şi a pereţilor în raport cu
pământul sau în raport cu conductoru1 de protecţie
8.2. Măsurarea rezistenţei prizei de pământ (e1ectrodului de pământ).
8.3 Măsurarea impedanţei buclei de defect
9
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
CAPITOLUL 1.
DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prezentul normativ se aplică la proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţillor electrice
aferente clădirilor, indiferent forma de proprietate, spre exemplu:
a. clădirilor civile;
b. clădirilor industriale – de producţie şi/sau depozitare;
c. clădirilor mixte (civile şi industriale – de producţie şi/sau depozitare, înglobate în acelaşi
volum construit);
d. clădirilor cu fucţiuni agroindustriale şi agrozootehnice;
e. clădirilor prefabricate;
f. clădirilor aferente porturilor de ambarcaţiuni;
g. instalaţii electrice pentru iluminatul exterior şi similare aferente clădirilor;
h. localurilor medicale;
i. instalaţiilor fotoelectrice aferente clădirilor;
j. grupurilor generatoare de joasa tensiune;
k. instalaţiilor consumatorului situate în exteriorul clădirii;
L lucrărilor de reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de
destinaţie sau de reparare;
m. echipamentelor electrice amplasate în medii cu risc de explozie, la care se aplică
obligatoriul şi prevederile din NP-099-04.
Prin „instalaţii electrice aferente construcţiilor”, conform prevederilor Legii DT. 50/1991, cu
modificările şi completările ulterioare, se înţeleg toate echipamentele electrice care asigură utilităţile
necesare funcţionării construcţiilor, situate in interiorul limitei de proprietate, de la branşamentlracord
(inclusiv) la utilizatori, indiferent dacă acestea sunt sau nu incorporate în construcţie.
Termenii „întreprinderi” şi „instituţii” se referă la teren şi la toate dependinţele, inclusiv
clădirile care le aparţin.
Tensiunile alternative nominale sunt până la 1000 V inclusiv.
Tensiunile continuu nominale sunt până la 1000 V inclusiv.
Frecvenţele care au fost luate în considerare sunt: 50 Hz, 60 Hz şi 400 Hz. Nu este exclusă
utilizarea şi a altor frecvenţe pentru scopuri speciale.
1.2. Prevederile prezentului normativ nu se aplică:
a. instalaţiilor tehnologice, ca instalaţii electrice pe utilaj;
b. instalaţiilor electrice din mine şi cariere;
c. echipamentelor electrice de pe mijloacele de transport (autovehicule, aeronave, tramvaie);
d. depozitelor de materiale pirotehnice şi/sau explozive;
e. sistemelor de producere şi transport a energiei electrice (de medie şi înaltă tensiune);
f. împrejmuirilor electrice;
g. echipamentelor de reducere a interferenţelor radio, cu excepţia celor ce afectează
securitatea instalaţiilor;
h. echipamentelor electrice de tracţiune (inclusiv echipamentul rulant şi de semnalizare);
1. instalaţiilor electrice de la bordul navelor şi al platformelor marine, fixe şi mobile.
1.3. La proiectarea/verificarea şi execuţia instalaţillor electrice trebuie să se respecte
prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,
referitoare la cerinţele esenţiale de calitate:
a – rezistenţă mecanică şi stabilitate;
b – securitate la incendiu;
c – igienă sănătate şi mediu;
d – siguranţă în exploatare;
e – protecţia împotriva zgomotului;
f – economie de energie şi izolaţie termică
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
1.4 La proiectarea, execuţia şi exploatarea instalaţiilor electrice trebuie să se respecte
prevederile Legii securităţii şi sănătăţii În muncă nr. 319/2006 şi ale Hotărârii Guvernului
nr. 1146/2006, astfel încât echipamentele electrice de muncă care se procură şi / sau se
utilizează, trebuie să îndeplinească:
a) prevederile tuturor reglementărilor tehnice române care transpun legislaţia
comunitară aplicabilă sau
b) cerinţele minUne prevăzute în anexa I (pct. 3.3), în cazurile în care nu se
aplică sau se aplică Partial reglementări tehnice române care transpun
legislaţia comunitară.
Prin echipamentul electric de muncă, în sensul Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006, se înţelege
orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosite la locul de muncă
Echipamentele electrice sunt însoţite de declaraţia de conformitate şi au aplicat marcajul de
conformitate CE potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 45712003 cu modificările şi
completările ulterioare sau posedă performanţe echivalente cu cele menţionate şi sunt comercializate
legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA,
parte la acordul privind Spaţiul Economic European, corespunzător proiectului.
De asemeni, trebuie să se respecte instrucţiunile producătorilor pentru alegerea şi montarea
echipamentelor utilizate.
1.5 Reglementarea tehnică se referă numai la alegerea şi condiţiile de instalare a
echipamentelor electrice.
1.6 Reglementarea tehnică conţine reguli de proiectare şi montare a instalaţiilor electrice astfel
încit să se asigure securitatea şi funcţionarea corectă în scopul pentru care sunt prevăzute.
1.7 în cazul În care există şi alte reglementări tehnice în vigoare se vor aplica prescripţiile cele
mai severe.
1.8 în capitolul 10 sunt prezentate actele normative, standardele şi reglementările tehnice
conexe, menţionate În prezenta reglementare tehnică.
11
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
CAPITOLUL 2 .
TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI
A.
alimentare normală cu energie electrică – alimentare cu energie electrică dintr-o sursă de energie
electrică (traosformator, generator) prevăzută pentru a se asigura funcţionarea receptoarelor electrice
ale unui consumator, în regim normal. De regulă aceasta este reţeaua publică de distribuţie.
alimentare de rezervă – alimentare prevăzută pentru a menţine, pentru alte scopuri decât cele de
securitate, funcţionarea unei instalaţii electrice sau a unor părţi ale acesteia, în cazul întreruperii
alimentării normale (upS, generator).
alimentare de securitate – alimentare prevăzută pentru menţinerea în funcţiune a echipamentelor şi
instalaţiilor electrice importante pentru:
– sănătatea şi securitatea persoanelor şi anima1elor domestice si/sau
– pentru evitarea degradării mediului înconjurător şi a altor echipamente, dacă aceasta este
cerută prin reglementări naţionale.
Aceasta poate fi UPS, generator, baterie de acumulatoare etc.
aparataj – echipament electric destinat să fie conectat la un circuit electric pentru a asigura una sau
mai multe din următoarele funcţii: protecţie, comandă, secţionare, conexiune.
arsuri electrice – arsura pielii sau a unui organ, provocată prin trecerea de-a lungul suprafeţei sau în
profunzime a curentului electric.
atingere directă – contactul direct al persoanelor sau al animalelor cu părţi active.
atingere indirectă – contact electric al persoanelor sau al animalelor cu părţile conductoare accesibile
puse sub tensiune ca urmare a unui defect.
B.
barieră – element care asigură protecţia împotriva atingerilor directe din toate direcţiile obişnuite de
acces.
barieră de protecţie – parte care asigură protecţia împotriva atingerilor directe în toate direcţiile de
acces obişnuite.
bară de echipotenţializare – bară metalică colectoare care face parte dintr-o reţea echipotenţială şi
care asigură legătura electrică a unui număr de conductoare electrice pentru scopuri de
echipotenţializare.
bornă de echipotenţializare – bornă prevăzută la un echipament sau dispozitiv destinat să fie conectat
cu un sistem de legătură de echipotenţializare.
bornă principală de legare la pămint – bornă sau bară care face parte dintr-o instalaţie de legare la
pământ a unei instalaţii şi care asigură conectarea electrică a unui anumit număr de conductoare pentru
scopuri de legare la pământ.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
C.
canal de cabluri – element de pozare situat pe sau in sol sau planşeu, ventilat sau închis, având
dimensiuni care nu pennit persoanelor să circule, dar in care conductoarele şi cablurile sunt accesibile
pe toată lungimea lor, in timpul şi după instalare.
circuit electric – ansamblu de echipamente electrice al unei instalaţii electrice protejate prin acelaşi
dispozitiv de protecţie.
circuit electric de securitate – circuit electric prevăzut pentru a fi utilizat ca parte într-un sistem de
alimentare electric pentru servicii de securitate.
circuit terminal- circuit electric destinat să alimenteze direct receptorul (aparat de utilizare) sau prize
de curent.
coloanl electricl- circuit electric care alimentează unul sau mai multe tablouri de distribuţie.
comandă funcţională – acţiune destinată să asigure închiderea, deschiderea sau schimbarea
alimentării cu energie electrică a unei instalaţii electrice sau a unei părţi a acesteia pentru o funcţionare
normală.
conductor – parte conductoare destinată să conducă un curent electric specificat.
conductor de echipotenţializare – conductor de protecţie prevăzut pentru realizarea unei legături de
echipotenţializare de protecţie.
conductor de legare la pământ – conductor care asigură o cale conductore sau o parte a unei căi
conductoare, intre un punct dat al unei reţele, al unei instalaţii sau al unui echipament şi o priză de
pământ sau o reţea de prize de pământ.
conductor de legare la pământ de protecţie – conductor de protecţie prevăzut pentru a realiza
legarea la pământ de protecţie.
conductor de linie – conductor sub tensiune în funcţionarea normală şi capabil să participe la
transportul sau la distribuţia energiei electrice, dar care nu este nici conductor neutru nici conductor de
punct median.
conductor neutru (N) – conductor conectat electric la punctul neutru al sursei şi care poate contribui
la distribuţia energiei electrice.
conductor PEN – conductor care asigură atât funcţiile de conductor de protecţie cât şi de conductor
neutru.
conductor PEM – conductor care asigură atât funcţiile de conductor de protecţie cât şi de conductor de
punct median.
conductor PEL – conductor care asigură atât funcţiile de conductor de protecţie cât şi de conductor de
linie.
conductor de protecţie (PE) – conductor prevăzut in scopuri de securitate, de exemplu protecţia
împotriva şocurilor electrice.
conductor de punct median (pEM) – conductor electric conectat la punctul median şi capabil să
participe la distribuţia energiei electrice.
13
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
contact electric – stare a două sau mai multe părţi conductoare care se ating accidental sau intenţionat
formând o cale conductoare unică şi continuă.
curent admisibil (Iz}- valoarea maximă a curentului electric care poate parcurge în permanenţă un
conductor, un dispozitiv sau un aparat, Iară ca temperatura sa în regim permanent, în condiţii date, să
fie superioară valorii specificate.
curent de atingere – curent electric care trece prin corpul uman sau al unui animal atunci când acesta
este în atingere cu una sau mai multe părţi accesibile ale unei instalaţii electrice sau cu echipamente
electrice aflate sub tensiune.
curent în conductorul de protecţie – curent electric care apare într-un conductor de protecţie, cum
sunt curentul de fugă sau curentul electric rezultat dintr-un defect de izolaţie.
curent convenţional de funcţionare – valoare specifică a curentului electric care este prevăzută
pentru a provoca funcţionarea dispozitivului de protecţie într-un timp specificat.
curent de defect – curent electric care circulă ca urmare a unui defect de izolaţie.
curent diferenţial rezidual – suma fazorială a valorilor curenţilor electrici în toate conductoarele
active, la acelaşi timp, într-un punct dat al unui circuit electric, într-o instalaţie electrică.
curent de fugă – curent electric care, în condiţii normale de funcţionare, parcurge o cale electrică
nedorită.
curent nominal – curent electric destinat a fi transportat de un circuit în funcţionarea normală pe timp
nelimitat
curent de scurtcircuit – curent electric într-un scurtcircuit determinat.
curent de serviciu – curent electric destinat să fie transportat într-un circuit electric în funcţionare
normală.
curent de suprasarcină – supracurent care se produce într-un circuit electric, care nu se datorează
curentului de scurtcircuit sau unui defect de punere la pământ.
curent vagabond – curent electric de fugă în pământ sau în structurile metalice îngropate în pământ şi
care rezultă din legarea lor la pământ, intenţionată sau neintenţionată.
D.
defect de punere la pământ – apariţia unei căi conductoare accidentală între un conductor sub
tensiune şi pământ.
disjunctor [mtreruptor automat) – aparat de comutaţie apt de a stabili, de a suporta şi de a întrerupe
curenţii în condiţii normale ale circuitului, precum şi de a stabili, de a suporta pe o perioadă specificată
şi de a întrerupe curenţii în condiţii anormale ale circuitului (cum ar fi cele de scurtcircuit etc.).
dispozitiv de protecţie impotriva supracurenţilor – dispozitiv destinat să întrerupă un circuit electric
în cazul în care curentul în conductorul sau conductoarele circuitului electric depăşeşte o valoare
predeterminată în timpul unei durate prevăzute.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
E.
echipament electric – echipament utilizat pentru producerea, transportul, transformarea sau utilizarea
energiei electrice, cum sunt maşini, transformatoare, aparataj, aparate de măsurare, dispozitive de
protecţie, sisteme de pozare electrice, echipament de utilizare curentă.
echipament f”1X – echipament electric fixat pe un suport sau fixat într-un alt mod într-un loc precizat.
echipament mobil – echipament electric care este deplasat în timpul funcţionării sau poate fi uşor
deplasat rămânând conectat la circuitul electric de alimentare.
echipament portabil- echipament electric prevăzut pentru a fi ţinut în mână în utilizare normală.
echipament staţionar – echipament instalat într-un loc stabilit sau echipament electric care nu este
prevăzut cu un mâner pentru a fi transportat şi care are o astfel de masă încât nu poate fi deplasat uşor
în timpul funcţionării.
echipament de utilizare curentă – echipament electric destinat transformării energiei electrice în altă
formă de energie, de exemplu luminoasă, termică, mecanică.
echipotenţialitate – stare a părţilor conductoare având un potenţial electric sensibil egal.
ecran de protecţie – ecran conductor utilizat pentru a separa un circuit electric şi/sau conductoarele de
părţile active periculoase.
electrocutare – şoc electric mortal.
exploatare – toate activităţile care cuprind lucrările necesare pentru a permite funcţionarea instalaţiei
electrice. Aceste activităţi cuprind domenii cum sunt: manevrare, comandă, control şi întreţinere atât
pentru o lucrare electrică cât şi neelectrică.
F.
fibrilaţie – contracţii repetate şi necoordonate ale fibrelor musculare individuale.
fibrilaţie ventriculară – fibrilaţie cardiacă limitată la ventricule şi care provoacă o deficienţă
circulatorie şi apoi oprirea inimii.
G.
galerie – culoar cu dimensiuni care permit ca persoanele să circule liber pe toată lungimea, prevăzut
cu suporturi pentru cabluri şi joncţiunile lor cu alte elemente ale sistemului de pozare electrică.
1.
impedanţă de legare la pământ -impedanţă la o frecvenţă dată între un punct specificat al unei reţele,
al unei instalaţii sau al unui echipament şi pămâtul de referinţă.
inspecţie – examinarea unei instalaţii electrice utilizând toate aptitudinile pentru a constata dacă
alegerea echipamentului electric este corectă şi montarea acestuia este adecvată;
instalaţie electrică – ansamblu de echipamente electrice asociate care au caracteristicile coordonate
pentru a îndeplini un scop dat.
instalaţie de legare la pămint – ansamblu de legături electrice şi dispozitive care fac parte din
legarea la pământ a unei reţele, a unei instalaţii sau a unui echipament.
15
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
izolaţie de bază – izolaţia părţilor active periculoase care asigură protecţia de bază
izolaţie dublă – izolaţie realizată prin utilizarea împreună a unei izolaţii de bază şi a unei izolaţii
suplimentare.
izolaţie Întărită – izolaţia părţilor active periculoase care asigură un grad de protecţie împotriva
şocurilor electrice, echivalent celui unei izolaţii duble.
izolaţie suplimentară – izolaţie independentă prevăzută suplimentar faţă de izolaţia de bază, pentru
protecţie în caz de defect.
încercare – aplicarea de solicitări specificate într-o instalaţie electrică prin intermediul cărora este
probată funcţionalitatea acesteia.
întrerupere automată a alimentării – întrerupere automată a unei linii conductoare prin funcţionarea
automată a unui dispozitiv de protecţie în caz de defect.
întrerupere de scurtă durată a funcţionării – întrerupere de scurtă durată în timpul funcţionării
pentru scopuri, cum sunt: conexiune, comandă, reglare sau observarea echipamentelor electrice.
întrerupere de scurtă durată pentru întreţinere – întrerupere de scurtă durată utilizată pentru acces
la echipamentele electrice pentru întreţinere.
întrerupere de urgenţă – deschiderea unui dispozitiv de întrerupere destinat întreruperii alimentării
electrice a unei instalaţii electrice pentru evitarea sau reducerea unui pericol.
întreruptor automat – vezi disjunctor
întreruptor – simplu – dispozitiv destinat să închidă sau întrerupă curentul într -unul sau mai multe
circuite
întreruptor – separator – întreruptor conceput să asigure şi separarea instalaţiei sau a unei părţi a
acesteia de alimentare .
L
legătură de echipotenţializare – realizare a unei legături electrice între părţile conductoare pentru a
realiza echipotenţializarea.
legătură de echipotenţializare de protecţie – legătură de echipotenţializare realizată pentru scopuri
de securitate.
legătură de echipotenţializare funcţională – legătură de echipotenţializare realizată în scopun
funcţionale altele, decât cele de securitate.
legare la pământ – realizarea unei legături electrice între un punct dat al unei reţele, al unei instalaţii
electrice sau al unui echipament şi un pământ local.
legare la pământ funcţională – legare la pământ a unuia sau mai multor puncte ale unei reţele, ale
unei instalaţii sau ale unui echipament pentru alte scopuri decât cele de securitate.
legare la pământ de protecţie – acţiune de legare la pământ a unui punct sau a mai multor puncte
dintr-o reţea, a unei instalaţii sau a unui echipament, în scopuri de securitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
legare la pământ a unei reţele – acţiune de legare la pământ a unuia sau a mai multor puncte ale unei
reţele electrice, pentru asigurarea funcţiilor de legare la pământ funcţională şi de legare la pământ de
protecţie.
lucrare sub tensiune – orice lucrare în cursul căreia lucrătorul intră deliberat în atingere cu părţile
active sau pătrunde deliberat în zona de lucru sub tensiune, fie cu o parte a corpului său, fie cu unelte,
echipamente sau dispozitive pe care le manevrează.
M.
masă – parte conductoare accesibilă a unui echipament, care poate fi atinsă şi care în mod normal nu se
află sub tensiune, dar care poate fi pusă sub tensiune în urma unui defect a zolaţiei de bază.
mediu puţin periculos – spaţiu în care, în condiţii normale, este caracterizat simultan prin următoarele
condiţii:
• umiditatea relativă a aerului, maxim 75%, la temperatura aerului cuprinsă între 15°C şi
30°C;
• pardoseala (amplasamentul) izolantă.
Este sinonim cu loc de muncă puţin periculos (sau normal).
mediu periculos – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii:
• umiditatea relativă a aerului peste 75% dar cel mult 97% la temperatura aerului peste
30°C dar cel mult 35°C;
• pardoseală cu proprietăţi conductoare (de exemplu beton, pământ);
• parte conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă cel mult 60% din zona de
manipulare;
• prezenţă de pulberi conductoare (de exemplu pilitură de metal, gratit etc.);
• prezenţă de fluide care micşorează impedanţa corpului uman.
Este sinonim cu loc de muncă periculos.
mediu foarte periculos – spaţiu caracterizat prin cel puţin una din următoarele condiţii:
• umiditatea relativă a aerului peste 97% la temperatura aerului peste 35°C;
• părţi conductoare în legătură electrică cu pământul care ocupă peste 60% din zona de
manipulare;
• prezenţă de agenţi corozivi.
Este sinonim cu loc de munca foarte periculos.
mediu neconductor – spaţiu în care o persoană sau un animal care atinge o parte conductoare
accesibilă care a devenit o parte activă periculoasă, este protejată printr-o impedanţă ridicată a
mediului său (de exemplu pereţi sau pardoseli electroizolante):
50 kn dacă tensiunea nominală a reţelei este sub 500V în tensiune altemativă şi tensiune
continuă.
100 kn dacă tensiunea nominala a reţelei este mai mare de 500 V în tensiune alternativă şi
tensiune continuă şi mai mică de 1000 V în tensiune alternativă sau 1500V în tensiune continuă
şi prin absenţa părţilor conductoare legate la pământ (până la frecvenţa 100 Hz în tensiune
alternativă).
mentenanţă – combinaţia tuturor acţiunilor tehnice şi administrative, inclusiv acţiunilor de
supraveghere cu scopul de a menţine un element într-o stare sau a readuce un element la o stare în care
acesta poate să realizeze o funcţie cerută.
17
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
O.
obstacol de protecţie – element care împiedică o atingere directă intâmplătoare, dar care nu previne o
atingere directă printr-o acţiune deliberată.
oprire de urgenţă – acţiune destinată să oprească pe cât de repede posibil o funcţionare devenită
periculoasă.
originea instalaţiei electrice – punctul in care este livrată energia electrică a unei instalaţii electrice.
P.
parte activă – conductor sau parte conductoare destinată să fie pusă sub tensiune in funcţionare
normală, inclusiv conductorul neutru (N), dar prin convenţie exceptând conductorul PEN, conductorul
PEM sau conductorul PEL.
parte conductoare accesibilă – parte conductoare a unui echipament, care poate fi atinsă, şi care nu este in
mod normal sub tensiune, dar care poate ajunge sub tensiune in cazul unui defect al izolaţiei de bază.
pat de cabluri – suport de cabluri constituit dintr-o bază continuă cu margini, dar care nu este acoperit
cu un capac.
pămint – parte a Pământului în contact electric cu o priză de pământ şi al cărui potenţial electric nu
este in mod necesar egal cu zero.
pămint de referinţă – parte a Pământului considerată conductoare, a cărei potenţial electric prin
convenţie este considerat egal cu zero, care este în afara zonei de influenţă a oricărei instalaţii de
legare la pământ.
părţi simultan accesibile – conductoare sau părţi conductoare care pot fi atinse simultan de către o
persoană sau un animal.
pericol electric – risc de afectare corpomlă datomt unei instalaţii electrice.
persoană calificată – persoană care are o pregătire şi o experienţă corespunzătoare care să îi permită
să prevadă riscurile şi să evite pericolele pe care le poate produce energia electrică.
persoană instruită – persoană suficient de informată, sau supravegheată de persoane calificate in
domeniul electric, pentru a fi capabilă să prevadă riscurile şi să evite pericolele pe care le poate
provoca energia electrică.
persoană (obişnuită) – persoană care nu este nici persoană calificată, nici persoană instruită.
prag de nedesprindere – valoare maximală a curentului electric care trece prin corpul unui om, la
care acea persoană încă poate să se elibereze singură.
prag de percepţie a curentului – valoare minimă a curentului electric prin corpul unui om sau al unui
animal care provoacă o senzaţie specifică pentru acel om sau acel animal.
prelată electroizolantă – prelată rigidă sau flexibilă realizată din material electroizolant, care serveşte
la acoperirea elementelor care sunt sau nu sunt sub tensiune şi sau a părţilor adiacente pentru
prevenirea unei atingeri intâmplătoare.
priză de pămint – parte conductoare care poate fi incorpomtă in pământ sau intr-un mediu conductor
specific, de exemplu beton sau cărbune, in contact cu pământul.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
priză de pămint independentă – priză de pământ suficient de indepărtată de alte prize de pământ
pentru care potenţialul său electric să nu fie sensibil afectat de curenţii electrici între pământ şi alte
prize de pământ.
priză de pAmint în fundaţie – priză de pământ încorporată în pământ sub fundaţia unei clădiri, sau de
preferinţă, în betonul fundaţiei unei clădiri, în general in formă de buclă.
priză de pămint de protecţie – priză de pământ a unei instalaţii sau a unui echipament pentru scopuri
de securitate.
protecţie de bază – protecţia împotriva şocurilor electrice in absenţa defectolui. Protecţia de bază
corespunde protecţiei împotriva atingerilor directe.
protecţie În caz de defect – protecţie împotriva şocurilor electrice in condiţii de defect simplu.
Protecţia în caz de defect corespunde protecţiei împotriva atingerilor indirecte.
protecţie împotriva şocului electric – ansamblu de măsuri care reduc riscul de şoc electric
protecţie suplimentară – măsură de protecţie suplimentară faţă de protecţia de bază şi/sau protecţia in
caz de defect.
punct median – punct comun intre două elemente simetrice ale unui circuit, ale cărui extremităţi sunt
conectate electric la conductoarele de linie diferite ale aceluiaşi circuit.
punct neutru – punct comun al unei reţele polifazate conectată in stea sau la punctul median legat la
pământ al unei reţele monofazate.
R.
retea echipotenţială funcţională – reţea echipotenţială care asigură o legătură de echipotenţializare
funcţională.
reţea de echipotenţializare – interconectarea părţilor conductoare, care permite asigurarea unei
legături de echipotenţializare intre aceste părţi.
reţea de echipotenţializare de protecţie – reţea de echipotenţia1izare care asigură o legătură de protecţie.
rezistenţă de legare la pământ – parte reală a impedanţei de legare la pământ.
retea de prize de pământ – parte a unei instalaţii de legare la pământ care cuprinde numai prizele de
pământ şi interconexiunile lor.
risc – o combinare a probabilităţii de apariţie şi a gravităţii de rănire sau de afectare posibilă a sănătăţii
unei persoane expuse la unul sau mai multe pericole.
S.
retea TFJP – reţea electrică a cărei tensiune nu depăşeşte valoarea tensiunii foarte joase:
in condiţii normale şi
in condiţii de defect, exceptând defectele de punere la pământ în alte circuite electrice
retea TFJS – reţea electrică a cărei tensiune nu depăşeşte valoarea tensiunii foarte joase:
in condiţii normale şi
in condiţii de defect, inclusiv defectul de punere la pământ în alte circuite electrice
19
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
scurtcircuit – cale conductoare accidentală sau intenţionată între două sau mai multe părţi
conductoare astfel încât diferenţa de potenţial electric între aceste părţi conductoare să fie zero sau
aproximativ zero.
secţionare – funcţie destinată să asigure scoatarea de sub tensiune a unei instalaţii electrice sau a unei părţi
a acesteia, separând instalaţia electrică faţă de orice sursă de energie electrică pentru scopuri de securitate.
separare – măsură de protecţie în care părţile active periculoase sunt izolate de toate celelalte circuite
electrice, de pământullocal şi de orice atingere.
separare de protecţie – separare între două circuite electrice prin intermediul:
unei izolaţii duble
unei izolaţii de bază şi a unei protecţii electrice printr-un ecran, sau
unei izolaţii întărite
separare simplă – separare între circuitele electrice sau între un circuit electric şi pământul local
printr-o izolaţie de bază.
separator – aparat de comutaţie care satisface în poziţia deschis prescripţiile specifice pentru funcţia
de separare .
sistem de alimentare electrică pentru instalaţii de securitate – sistem de alimentare electrică pentru
menţinerea în funcţiune a echipamentelor şi instalaţiilor electrice importante:
pentru sănătatea şi securitatea persoanelor şi animalelor domestice, şi/sau
pentru evitarea degradării mediului înconjurător şi a altor echipamente, dacă aceasta este cerută
prin reglementări naţionale.
sistem de tuburi – ansamblu de protecţie închis, cu secţiunea circulară sau nu, pentru conductoare
izolate, cabluri şi cordoane, permiţând ca acestea să fie instalate şi înlocuite prin tragere, utilizat în
instalaţii electrice.
sistem de jgheaburi de cabluri – sistem de protecţie închis, prevăzut cu o bază şi cu un capac
deplasabil, destinat protecţiei complete a conductoarelor izolate şi a cablurilor şi/sau pentru amplasarea
altor echipamente electrice inclusiv echipamente de prelucrare a informaţiilor.
sistem de pozare – ansamblu constituit din mai multe conductoare electrice izolate, cabluri sau bare
colectoare şi elementele care asigură fixarea lor şi, dacă este necesar, protecţia lor mecanică.
şoc electric – efect fiziologic care rezultă din trecerea unui curent electric prin corpul unui om sau al
unui animal.
T.
tablou de distribuţie – ansamblu care cuprinde diferite tipuri de aparataj asociate cu unul sau mai
multe circuite electrice de plecare, alimentate de unul sau mai multe circuite de intrare, ca şi bome
pentru conductoarele neutre şi de protecţie.
tensiune de atingere – tensiune între părţi conductoare atinse simultan de o persoană sau de un animal.
tensiune de atingere prezumată – tensiune care apare între părţile conductoare simultan accesibile,
când aceste părţi conductoare nu sunt atinse de un om sau un animal.
tensiune de defect – tensiune între un punct de defect şi pământul de referinţă, ca urmare a unui defect
de izolaţie.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
tensiune foarte joasă – tensiune care nu depăşeşte limitele specificate în domeniul I prezentat în SR
CEI 60449.
tensiune nominală – valoare nominală a tensiunii prin care instalaţia electrică sau o parte a instalaţiei
electrice este numită şi identificată.
tensiune de pas – tensiune între două puncte de pe suprafaţa Pământului situate la distanţa de 1 m unul
faţă de altul, considerată a fi lungimea pasului unei persoane.
V.
verificare – toate măsurile cu ajutorul cărora este verificată conformitatea instalaţiilor electrice cu
prescripţiile în uz.
Z.
zonă de acces limitat – zonă accesibilă numai persoanelor calificate (în domeniul electric) şi
persoanelor instruite (în domeniul electric).
zonă de accesibilitate la atingere – spaţiu cuprins între orice punct al unei suprafeţe unde stau sau
circulă în mod obişnuit persoane şi limita pe care o persoană o poate atinge cu mâna, în toate direcţiile,
fără mijloace auxiliare.
zonă lucru -loc (locuri), amplasament (amplasamente) sau suprafaţă (suprafeţe) unde vor fi, sunt sau
au fost realizate lucrările.
zonă de lucru sub tensiune – spaţiu în jurul pieselor sub tensiune la care nivelul izolaţiei pentru
prevenirea şocului electric nu este asigurat când se pătrunde acolo fără măsuri de protecţie.
zonă învecinată – spaţiu delimitat care înconjoară zona de lucru sub tensiune.
ABREVIERI
AAR – anclanşarea automată a rezervei;
DDR – dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidnal ;
IPT – instalaţie de protecţie împotriva trăsnetului ;
IT – reţea cu punctul neutru al transformatorului izolat faţă de pământ (sau printr-o impendanţă
N
PDA
PE
PEN
SPD
SPT
TFJP
TFJS
TN-C
de valoare foate mare) şi masele legate la pământ;
– conductor neutru ;
– protecţie împotriva trăsnetului cu dispozitiv de amorsare;
– conductor de protecţie ;
– conductor comun de protecţie şi neutru;
– dispozitiv de protecţie la supratensiuni şi/sau de deviere a curentului de trăsnet;
– sistem de protecţie la trăsnet;
– tensiune foarte joasă de protecţie;
– tensiune foarte joasă de securitate;
– reţea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ şi conductor cu funcţii comune:
de protecţie şi neutru;
TN-S – reţea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ şi conductoare distincte pentru
funcţiile de protecţie şi neutru;
TN – C – S – reţea în care funcţiile pentru conductorul de protecţie şi neutru sunt combinate într-un
singur conductor pe prima parte a reţelei.
TI – reţea cu punctul neutru al transformatorului legat la pământ şi masele legate la prize de pământ
independente.
21
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
CAPITOLUL 3.
DETERMINAREA CARACTERISTICILOR GENERALE ALE
INST ALAŢIILOR
3.0. Generalităţi
3.0.1.Condiţii generale de bază
3.0.1.1. La proiectarea şi execuţia instalaţiilor electrice aferente construcţiilor trebuie să se respecte
prevederile din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a actelor
normative subsecvente acesteia.
3.0.1.2. Proiectele de instalaţii electrice se verifică de către verificatori de proiecte atestaţi conform
Legii nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.
3.0.1.3. începerea execuţiei instalaţiilor electrice este pennisă numai după ce investitorul a obţinut
avizul tehnic de racordare. Punerea în funcţiune se face numai după controlul execuţiei instalaţiilor
electrice de către unităţi autorizate.
3.0.1.4. Este interzisă începerea lucrărilor de instalaţii electrice iară proiecte verificate în condiţiile art.
3.0.1.2.
3.0.1.5. Instalaţiile electrice se execută de către unităţi atestate.
3.0.1.6. Instalaţiile electrice la consumator trebuie astfel realizate încât să nu afecteze siguranţa
utilizatorilor, a bunurilor şi a mediului.
Utilizatorul are obligaţia să nu efectueze modificări faţă de proiect în timpul exploatării, întreţinerii sau
repunerii în funcţiune fară acordul scris al proiectantu1ui iniţial al instalaţiei electrice sau a unui expert
tehnic atestat, potrivit legislaţiei în vigoare.
3.0.1.7. Instalaţiile electrice trebuie realizate astfel încât să se evite riscul de aprindere a unor materiale
combustibile datorită ternperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii să nu fie în pericol
de a suferi arsuri.
3.0.1.8. Separarea în vederea întreruperii, verificării, localizării defectelor şi efectuării reparaţiilor la
instalaţiile electrice trebuie asigurată prin prevederea de dispozitive de separare (siguranţe fuzibile,
c1eme cu intrare ieşire, întreruptoare cu acţionare manuală sau automată cu funcţie şi de separatoare).
3.0.1.9. Toate echipamentele electrice trebuie să aibă, prin construcţie, caracteristicile cerute pentru
influenţele externe din încăperea sau spaţiul respectiv.
Caracteristicile generale ale echipamentelor electrice şi modul lor de instalare trebuie alese astfel încât
să fie asigurată funcţionarea în bune condiţii a instalaţiei electrice şi protecţia utilizatorilor, bunurilor
şi a mediului în condiţiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) şi ţinându-se seama de
influenţele externe.
3.0.2. Condiţii generale comune pentru echipamente
3.0.2.1. Echipamentele utilizate în instalaţiile electrice trebuie să aibă aplicat marcajul CE ori să fie
agrementate tehnic sau să fie comercializate legal într-un Stat Membru al Uniunii Europene sau Turcia
ori sunt fabricate legal într-un stat EFTA parte la acordul privind Spaţiul Economic European,
corespunzător proiectului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI. PARTEA 1. Nr. 802 bis/14.×1.2011
3.0.2.2. Toate echipamentele folosite pentru protecţie, izolare, mascare, suporturi, trebuie să fie în
concordanta cu clasa de influente exteme în care se montează.
Încadrarea în clasele de reacţie la foc şi rezistenţă la foc a materialelor se face în conformitate cu
prevederile reglementărilor specifice.
3.0.2.3. Echipamentele electrice se aleg ţinându-se seama de tensiune, curent, frecvenţă, curentul de
scurtcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum şi alte caracteristici
particulare, care trebuie luate în consideraţie la alegerea echipamentelor electrice, conform indicaţiilor
producătorilor.
3.0.2.4. Echipamentele electrice se aleg respectând clasele de protecţie minime necesare în funcţie de
categoria încăperilor, clasificate după influentele externe.
3.0.2.5. Dacă într-un amplasament se exercită mai multe influenţe exteme, caracteristicile
echipamentelor electrice se aleg astfel încât să fie satisfăcute condiţiile cele mai dezavantaj oase.
3.0.2.6. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie să provoace efecte dăunătoare altor
echipamente electrice sau să afecteze buna funcţionare a reţelei de alimentare.
3.0.3. Condiţii de amplasare şi montare a instalaţiilor electrice. Distante mioime
3.0.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protecţie şi barele, se amplasează faţă de conductele altor
instalaţii şi faţă de elementele de construcţie, respectându-se distanţele minime din tabelul 3.1. Pentru
cablurile electrice se vor respecta distanţele prevăzute în normativul NTE 007/08/00 – a se vedea
tabelul 3.2.
3.0.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc. se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalaţii
cu condiţia ca instalaţia electrică să fie dispusă:
• deasupra conductelor de apă, de canalizare şi de gaze petroliere lichefiate;
• sub conducte de gaze naturale şi sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C).
3.0.3.3. Pe toate porţiunile de traseu pe care nu pot fi respectate condiţiile de la art. 3.0.3.2. şi
distanţele minime din tabelele 3.1. şi 3.2, se vor lua măsuri constructive de protecţie prin prevederea de
separări, izolaţii termice, ţevi metalice etc. ce vor depăşi cu minim 0,50 m de o parte şi de alta,
porţiunea de traseu protejată.
Tabelul 3.1.
Distanţele minime admise pentru protecţie şi răcire Între conductoare, bare, tuburi şi accesorii şi
pana la elementele de instalaţii şi construcţii
Distante minime 1 2 cm
Conductoare, bare.
23
Conducte sau instalaţii
tuburi (acelaşi circuit Conducte sau instalaţii cu fluide incombustib:i1e Elemente de construcţie 3) cu fluide combustL”bile
Elementul de la care se sau circuite diferite)
misoară distanţa Reci Calde
Cembu·
Trasee In””,· T<+40oC T> +4OoC Trasee
Inter-secţii
Incom· stibile
secţii Tras .. Trasoo Inlcr· paralele bustibile paralele
paralel. Intel-secţii paral.l. ‘0C\ll
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Conducto … neizolate
montate pe izolatoare. pe 10 10 10 10 10 10 100 100 10 20
P=Ii. Ia ;”!eri,,,
Conductoare izolate”}
mDlltate pe izolatoare, pe 5 5 5 5 200 150 50 50 5 10
pereti, la interior
Bare electrice montate pe
izolatoare 5 5 5 5 5 5 50 50 5 10
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
Tuburi P ţevi de protecţie
montate:
– aparent, in ghene;
tub_
O O 5 3 100 50 10 5 O O
‘S~~a1i tubPVC
obare O O 5 3 20 5 10 5 O 3
Conductoare cu izolaţie şi
manta montate sub tencuială 3
(inglobare) O O 5 3 20 5 10 5 O
1) Distanţele minime se măsoară de la suprafeţele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.
2) Distanţele faţă de conductoarele electrice şi alte elemente ale protecţiei la trăsnet se stabilesc conform cap.6.
3) Pentru construcţii din categoria BE3a, BE3b, cu risc foarte mare de incendiu, distanţele se stabilesc conform
prevederilor din NP 099-04.
4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereţi, la exterior, distanţele faţă de elementele din coloanele
2 … ? ale tabelului sunt de minim 15 cm, iar faţă de alte elementele de pe traseu, distanţele sunt de minim 30 cm.
Tabelul 3.2
Distante minime permise pentru cablurile electrice faţă de instalaţiile tehnologice (conform NTE
007/08/00)
Nr. Denumirea instalaţiei tehnologice Distanţa minimă, cm
Observaţii ert. Interseeţii Apropieri
Conducte sau incombustibile 3 5 mDiostnatnaţreelae pes e pot reduce până la conductă sau rezervor,
I rezervoare cu fluide
reci (t :5: 40’C) combustibile 50 100 când cablul este armat sau protejat in
ţeavă metalică
Distanţele se pot reduce in condiţiile in
Conducte instalatii suprafeţe calde care cablurile sunt rezistente la
2 sau cu 50 100 temperatura respectivă sunt
(~>+40’C)
sau
protejate termic (paravane termice,
etc.).
Distanţele nu se nonnează în cazul
3 Conducte de aer comprimat 20 20 conductelor cu presiunea aerului sub
12daN/cm’ care deservesc instalaţiile
electrice
htstalaţii care prelucrează materiale în functie de condiţiile locale distanţele
4 combustibile solide, inclusiv depozitarea 100 100 se majorează conform prevederilor din
materialelor respective normele specifice tehnologiei sau
mediului respectiv.
Distanţele indicate la pct. 4 nu se aplică pe porţiunea de intrare a cablurilor pentru alimentarea
instalatiilor respective.
3.0.3.4. Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalaţii
care ar putea să le pericliteze în funcţionare normală sau în caz de avarie.
3.0.3.5. Nu se admite amplasarea instalaţiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care poate să apară
condens. Fac excepţie instalaţiile electrice în execuţie închisă cu grad de protecţie minim IP 33,
realizate din materiale rezistente la astfel de condiţii.
3.0.3.6. Se interzice amplasarea instalaţiilor electrice în interiorul canalelor de ventilare (cu excepţia
instalaţiilor aferente instalaţiilor de ventilaţie executate din materiale fără degajare de fum şi gaze
toxice).
3.0.3.7. Montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru cabluri rezistente
la foc şi cu întârziere la propagarea flăcării (definite conform NTE 007/08/00), tuburi şi plinte metalice
sau din materiale plastice (omologate pentru montare pe materiale combustibile) şi echipamente
electrice cu grad de protecţie miuim IP 54. Se vor respecta şi condiţiile prevăzute la subcap. 4.2 şi
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
7.20.
3.0.3.8. Montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protecţie inferior IP
54 se face interpunând materiale incombustibile intre acestea şi materialul combustibil sau elementele
de distanţare care pot fi:
– straturi de tencuială de min. I cm grosime sau plăci din materiale electroizolante incombustibile
cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o lăţime care depăşeşte cu cel puţin 3 cm pe toate laturile
elementul de instalaţie electrică;
– elemente de susţinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanţează
elementele de instalaţie electrică cu cel puţin 3 cm pe toate laturile faţă de elementul combustibil;
– sau cele menţionate in art 4.2.3.4.2.
Măsurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplică atât la montarea
aparentă cât şi la montarea sub tencuială a elementelor de instalaţii electrice.
3.1. Alimentare
3.1.1. Natura curentului
3.1.1.1 Pentru alegerea soluţiei de alimentare trebuiesc luate in considerare următoarele:
– natura curentului electric (alternativ sau continuu.) şi frecvenţa;
– valoarea tensiunii nominale;
– valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instalaţiilor.
3.1.1.2 Dacă este necesară o alimentare la tensiune continuă şi sursa disponibilă este numai de
tensiune alternativă, trebuie prevăzută o sursa de conversie (redresor) şi locul ei de amplasare. Acelaşi
lucru trebuie prevăzut când este necesară o sursă de tensiune alternativă de frecvenţă diferită. Pentru
determinarea puterii necesare a sursei se va tine seama de randamentul sursei de conversie.
3.1.2. Tensiunea
3.1.2.1 In România tensiunea nominala de joasă tensiune asigurata de reţeaua de distribuţie publică
este monofazata 230 V şi trifazata 400/230V in sistem TN-C. Aceasta valoare de tensiune este
armonizata internaţional (SR HD 472S1).
3.1.2.2 Limitele de variaţie admise tensiunii de alimentare, daca nu se stabileşte altfel prin contractul
de furnizare, vor fi (SR EN 50160):
– pentru 95% din săptămână, ± 10%;
– pentru restul din săptămână, + 1 0% / – 15%;
3.1.2.3 Daca instalaţiile sunt alimentate dintr-un post de transformare sau dintr-o sursă autonomă
proprie tensiunile pot fi in sistem trifazat :
– 400/230 V;
– 400/690 V;
– 690/1000 V.
lTItimele 2 valori sunt in general folosite in instalaţiile industriale din considerente tehnologice.
3.1.3. Frecventa
3.1.3.1 Frecvenţa nominala in reţeaua de distribuţie publica din România este de 50 Hz.
3.1.3.2 Limitele admisibile de variaţie ale frecvenţei, daca nu se stabileşte altfel prin contractul de
furnizare, vor fi:
25
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
– pentru 99.5% din an ± 1 %;
– pentru restul din an +4% /- 6%.
3.1.4. Curentul de scurt-circuit prezumat
3.1.4.1 Valoarea curentului de scurtcircuit prezumat la originea instalaţiilor luat în considerare la
alegerea echipamentului din instalaţiile de distribuţie şi utilizare trebuie determinat în conformitate cu
normativul NTE 006/06/00.
3.1.5. Branşamente
3.1.5.1 Branşamentele electrice se proiectează şi se execută respectându-se condiţiile prevăzute în SR
234, normativul PE 106, pentru branşamentele electrice aeriene şi pentru branşamentele electrice
subterane respectându-se şi condiţiile prevăzute în normativul NTE 007/08/00.
3.1.5.2 Soluţia de racordare la reţeaua de distribuţie publică se stabileşte de către furnizorul de energie
electrică sau de alţi consultanţi de specialitate atestati în condiţiile legii.
3.1.5.3 Consumatorii alimentaţi direct din reţeaua fumizorului de energie electrică, pot fi (dacă nu se
stabileşte altfel prin contractul de furnizare):
– cu branşament monofazat pentru puteri de până la 11 kV A sau
– cu branşament trifazat pentru puteri peste 11 kV A şi sub 30 kV A
3.1.5.4 Coloanele electrice alimentate din branşamentele clădirilor de locuit, comerciale, socialculturale
şi administrative se proiectează şi se execută respectându-se pe lângă condiţiile din prezentul
normativ şi condiţiile din SR 234.
3.1.5.5 Pentru instalaţiile electrice de iluminat şi putere (forţă) se prevede tablou electric de
distribuţie comun, cu următoarele excepţii:
– dacă se aplică tarife diferenţiate pentru consumul de energie electrică;
– dacă funcţionarea receptoarelor de putere (forţă) provoacă fenomene supărătoare în
instalaţiile de lumină (de ex. pâ1pâiri, scăderea fluxului luminos);
– dacă este necesară separarea instalaţiilor tehnologice din considerente de siguranţă sau din
considerente economice.
3.1.5.6 La proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice trebuie respectate condiţiile din HG nr.
90/2008 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de înregistrare a energiei
consumate şi a aplicării, atunci când este cazul, a măsurilor pentru îmbunătăţirea factorului de putere şi
pentru limitarea regimului deformant, conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
3.1.5.7 Amplasarea contoarelor de energie electrică la blocurile de locuinţe trebuie să permită
înregistrarea şi citirea consumului, fără ca acestea să fie condiţionate de prezenţa sau acceptul
abonatului.
3.1.5.8 Repartizarea pe faze şi respectiv pe circuitele de alimentare, a receptoarelor electrice, trebuie
să se facă astfel, încât să se asigure o încărcare cât mai echilibrată a fazelor.
3.2. Puterea absorbită (cerută)
3.2.1 Generalităţi
3.2.1.1 Determinarea puterii absorbite (cerută) este esenţială pentru o soluţie economică şi sigură în
funcţionare a instalaţiilor electrice, în limitele corecte de încălzire şi cădere de tensiune.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
3.2.1.2 Pentru determinarea puterii absorbite, pentru o instalaţie sau o parte a acesteia trebuie ţinut
cont de factorul de simultaneitate (k.) şi de factorul de utilizare (k,J .
k, _ este valoarea raportului dintre puterea în funcţiune simultană şi puterea instalată (consumator,
tablou electric)
k. – este valoarea raportului dintre puterea reală şi puterea instalată a unui consumator.
Factorii de simultaneitate şi de utilizare sunt necesari pentru calculul curentului absorbit de receptoare
(tabloului) necesar în alegerea secţiuuii conductoarelor, cablurilor, canalizaţiilor în bare şi a
aparatajului. Aceştia se determină de către proiectant pe baza cunoaşterii în detaliu a condiţiilor de
funcţionare şi exploatare. In lipsa acestor informaţii valori aproximative pot fi luate din tabelele 3.3,
3.4 şi 3.5.
3.2.2 Determinarea puterii absorbite
3.2.2.1 Pentru consumatorii casuici puterea absorbită se determină cu relaţia
Pa =pj·k.·k,
unde:
Pi – este puterea instalată iar aunci când k. şi k, nu se cunosc se pot lua orientativ din tabelele
3.3 şi 3.4.
3.2.2.2 Pentru clădirile comerciale, social – culturale şi admiuistrative, puterea absorbita se
detemină cu relaţia:
Pa=Pi·k.
unde:
Pi şi k. se dau orientativ în tabelul 3.5.
Tabelul 3.3
Valorile factorului de utilizare k. funcţie de varianta de dotare
Varianta de dotare Componenţa apartamentului Put …… k. Instalati
~·lkWl
Dotare cu receptoare electrocasnice Garsonieră cu 1 cameră + dependinţe 8 0,650
pentru iluminat, conservare hrană, Apartament cu 2 – 3 camere + 12 0,500
audiovizua1, activităţi gospodăreşti dependinţe
şi asigurarea apei calde, a încălzirii Apartament cu 4 – 5 camere + 20 0,300
şi al gătitului fără utilizarea eoergiei dependinţe cu suprafaţă locuită <100 m’
electrice. Apartameot cu 4 – 5 camere + 20 0,500
depeodinţe cu suprafaţă locuită> I 00 m’
Vilă ,;; 5 camere + dependinţe 20 0,600
Vilă > 5 camere + dependinţe 2S 0,600
Dotare cu receptoare electrocasnice Garsonieră cu 1 cameră + dependinţe 10 0,650
pentru iluminat, conservare hrană, Apartament cu 2 – 3 camere + 15 0,430
audiovizual, activităţi gospodăreşti dependinţe
şi asigurarea incălzirii şi al gătitului Apartament cu 4 – 5 camere + 23 0,390
fără utilizarea energiei electrice. dependinţe
27
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
Asigurarea electrică a apei calde. Vilă ,,5 camere + dependinte 23 0,600
Vilă > 5 camere + dependinte 28 0,600
Dotare ca receptoare electrocasnice Garsonieră cu 1 cameră + dependinte 13 0,650
pentru iluminat, conservare hrană, Apartament ca 2 – 3 camere + 18 0,550
audiovizual, activităţi gospodăreşti dependinte
şi asigurarea încălzirii fără utilizarea Apartament cu 4 – 5 camere + 26 0,500
energiei electrice. Asigurarea depeodinte
electrică a apei calde şi a Vilă ,,5 camere + dependinte 26 0,650
gătitolui. Vilă > 5 camere + dependinte 30 0,650
Dotare cu receptoare electrocasnice Garsonieră cu 1 cameră + depeodinte 18 0,550
pentru iluminat, conservare hrană, Apartament ca 2 – 3 camere + 23 0,600
audiovizual, activităţi gospodăreşti. depeodinte
Asigurarea apei calde, a încălzirii şi Apartament cu 4 – 5 camere + 32 0,600
al gătitolui ca utilizarea energiei dependinte
electrice. Vilă ,,5 camere + dependinte 32 0,650
Vilă > 5 camere + dependinte 35 0,650
3.2.2.3 Racordurile şi coloanele electrice se dimensionează astfel încât să fie satisfăcute condiţiile de
stabilitate tennică în regim permanent, verificarea dimensionării tăcându-se în condiţiile de
cădere de tensiune.
Tabelul 3.4.
Valorile factorilor de simultaneitate k,
Nr.de Apartamente cu o Apartamente cu 1 – Apartamente cu 4 –
apartamente cameri 3 c:amere 5 camere i s
kW kW kW
1 8 12 20 1
2 16 24 40 090
3 24 36 60 090
4 32 48 80 083
5 40 60 100 0,83
6 48 72 120 0,83
7 56 84 140 0,72
8 64 96 160 072
9 72 108 180 0,72
10 80 120 200 066
11 88 132 220 0,62
12 96 144 240 0,62
13 104 156 260 0,55
14 112 168 280 0,55
15 120 180 300 0,55
16 128 192 320 0,52
17 136 204 340 0,50
18 144 216 360 050
19 152 228 380 0,48
20 160 240 400 0,48
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
Tabelul 3.5.
Valorile puterii instalate şi a factorului de utilizare pentru
consumatori edilitari
Nr.
ert. Destinaţia eonsumatorului
1 Magazine, spaţii comerciale, servicii
(inclusiv reclame)
– cameră
2 Hoteluri
– restaurant
3 Sedii administrative, politice, economice etc.
4 Policlinici
5 Spitale, clinici, sanatorii
6 Creşe, grădiniţe, cămine
7 Şcoli generale licee
8 Facultăţi, institute de invătământ superior
9 Teatre, filarmonici, muzee, săli de expoziţie, etc
10 Cinematografe
11 Puncte termice
3.3. Tipuri de reţele de distribuţie
3.3.1 Generalităţi
3.3.1.1 Tipurile de reţele se clasifică în funcţie de :
– numărul conductoarelor active şi
– moduri de legare la pământ.
Puterea Instalati (orlentatlvl)
Specifici Totlllă
U.M. Valoare kW
W/m2 75 … 100 –
kW/cam 1 –
– – 15 … 100
W/m” 120 … 200 –
– – 20 … 140
W/pat 500 … 1000 –
W/m” 20 … 50 –
WIm 20 … 50 –
W/m” 50 … 75 –
W/m” 50 … 75 –
– – 50 … 70
– – 80 … 120
3.3.1.2 Tipurile de reţele în funcţie de conductoru1 activ sunt pentru:
Tensiune alternativă – monofazat cu 2 conductoare;
monofazat cu 3 conductoare;
trifazat cu 3 conductoare ;
trifazat cu 4 conductoare;
trifazat cu 5 conductoare.
Tensiune continuă – cu 2 conductoare;
– cu 3 conductoare.
k.
0,80
0,70
0,90
0,90
0,65
0,70
0,75
0,75
0,80
0,60 + 0,75
0,70
0,85
3.3.1.3. Tipurile de reţele în funcţie de modul de legare la pământ pentru tensiune alternativă şi
tensiune continuă sunt: TN, TT şi IT.
3.3.2. Legarea la pămint a reţelelor de teuisune alternativă.
3.3.2.1 Legarea la pământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT şi IT, simbolurile literare utilizate
pentru notarea lor având următoarele semnificaţii:
– prima literă, se referă la situaţia reţelei de alimentare în raport cu pământul:
T – legarea directă la pământ a unui punct activ – punctul neutru, în cazul în care acesta este accesibil
sau a unui conductor de fază, în cazul în care punctul neutru nu este accesibil;
I – izolarea tuturor părţilor active faţă de pământ, sau legarea la pământ a unui punct printr-o
impedanţă de valoare foarte mare.
29
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
– a doua literă, se referă la situaţia maselor electrice in raport cu pămân1ul:
T – legarea direc1 la pământ a maselor instalaţiei, independent de eventuala legare la pământ a unui
punct al alimentării;
N – indică modul de tratare a funcţiilor conductoarelor neutru şi de protecţie; poate fi N-C sau N-S;
Alte litere, se referă la dispunerea conductorului neutru şi a conductorului de protecţie in
reţeaua TN:
C – în reţeaua TN arată că funcţiile pentru conductorul neutru şi pentru conductorul de protecţie pot fi
combinate intr-un singur conductor (pEN).
S – in reţeaua TN arată că funcţia de protecţie este asigurată printr-un conductor PE separat de
conductoarele active, legat la pământ (in curent alternativ).
3.3.2.2 Simbolurile grafice care se utilizează în schemele de legare la pământ sunt conform celor
indicate in tabel 3.6.
Tabelul 3.6.
SI· IDb oIu r ile ut iliza te ID seh emeI e d e Ie gare I a plă m â nt.
1 (, Conductor neutru (N)
7:. ) Conductor de protecţ ie (PE)
,l Conductor comun de protecţ ie Ş i neutru
(PEN)
3.3.2.3 Reţeaua TN are un punct al alimentării legat direc1la pământ, masele instalaţiei fiind legate la
acest punct prin conductoare de protecţie. În acest tip de reţea, curenlul de defect între fază şi masă
este un curent de scurtcircuit. Se disting trei tipuri de reţele TN in funcţie de dispunerea conductorului
neutru şi a conductorului de protecţie.
3.3.2.4 Reţeaua TN -S, in care un conductor de protecţie distinct este folosit pentru întreaga reţea (fi&.
3.1.). Se utilizează:
– când trebuie separate PE şi N pentru asigurarea funcţionării protecţiei;
– de la ultimul tablou legat la pământ spre receptor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
r Distribuţie (daoli există)
I~E _ ~S=un=’~’ __ ))I~I~E ____________ ~==~’=-____________________ -))
I I I
r…-l’-r-Y-1.I0 –
I __ _
t- …tYY’1. 00-
I __ _
1- …t”FY1. 00-
I
1…—–0-
I
1…—–0-
I
I
– IT
,
–~~ ” ( .- _.- _.- _.- _.~
I
I
~
Priza de pământ a sursei Priza de pământ a
instalatieiconsumatorului
,
Maae

_.- _.- _. ~. _ ._.
LI
L2
L3
N
PE
Fig.3.1. Sistem TN-S ,trifazat cu 5 conductcare,cu conductcrul de protecţie (PE) separat de conductcrul neutru (N).
3.3.2.5 Reţeaua TN-C, în care funcţiile pentru conductorul neutru şi conductorul de protecţie sunt
combinate într-un singur conductor pentru întreaga reţea (fig. 3.2.).
Se menţionează că în această reţea de la ultimul tablou spre receptor alimentarea se realizează
întotdeauna în sistem TN -S, adică cu conductoare separate PE şi N sau numai PE , după necesităţile
receptorului. r Distribuţie (daci există)
Sună Instalaţi.
~E–~==–~)I~i~E————~==~~———————-)) i .
-~o- –
-~o- –
—-{–o-
I
Priza de pământ a
sursei
._.-
Priza de pământ a
instalapei
collSUIll8torului
10
_._. _.- _.-
..
~
… _.- -+._. _._. r’-‘ „._ .-
Maae
LI
L2
L3
PEN
Fig.3.2. Schema reţelei TN-C trifazat cu 4 conductoare, CU conductor comun de protecţie (PE) şi neutru (N).
31
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
3.3.2.6 Reţeaua TN-C-S, in care funcţiile pentru conductoru1 de neutru şi conductoru1 de protecţie
sunt combinate intr-un singur conductor pe o porţiune a reţelei (fig. 3.3).
Sistemul TN-C este intotdeauna inaintea celui TN-S. Este interzisă, in aceiaşi reţea, realizarea unui
conductor PEN (TN-C) după ce acesta a fost separat in PE şi N (TN-S), intr-un punct in amonte.
Distribuţie (daci există)
Sursă ~ Instalatie
~E——~li~~E————–~—————-~l
I
I
r .J’V’V’\. <>-
I ___ _
r- …,.-rr1. -OI
__ t- ….t’YY1. -OI
I
I PEN

1- – – -!- – OI
I .- _.-
,
J” PEN
/ 10
_.- _. . _. l’
?
1’7
I .. „-~ „-
C’ .- _.- _.- _.- _.~ , , ,
Iii I
-=- ~dep~’a-‘-‘-‘-‘-‘-‘-‘-‘~ Mase /-‘-‘-‘-‘-‘-‘-‘-‘-‘-~ Priza de pământ a
sursei mstaIalki
consumatorului
LI
L2
L3
N
PE
Fig.3.3. Schema reţelei TN-C-S trifazat ,in care conductorul de protecţie (PE) este separat de conductorul neutru(N).
3.3.2.7 In toate reţelele TN, atunci când există un conductor PE sau PEN acestea trebuiesc legate la
pământ cât mai des posibil şi obligatoriu când acestea fac parte din componenţa tablourilor de
distribuţie.
3.3.2.8 Reţeaua TT (fig. 3.4 şi fig. 3.5) are un punct al alimentării legat direct la pământ, masele
instalaţiei electrice fiind legate la prize de pământ independente faţă de priza de pământ a alimentării.
În această reţea curenţii de defect fază – masă, pentru intensităţi chiar mai mici decât ale unui curent
de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca apariţia unei tensiuni de atingere periculoasă.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011 r Distribuţ;e (dacă există)
I <EE;-….:S:.U=ISă_~~ I~ I E InstaIape
I I I
~
I __ …… I
r ….rTT’i -O- -O-,…——~r——— L1
~ …rrr. -O- -o–+~ ….. —–+ …. ——— I2
~…rrr.-oO-;-;-~—-+-+~——-
w
: – -1- – -0- -o–+-+-+ …… –j-~+-HI—— N
I I
I
~
Priza de pimânt •
,unei
„7”
.>{~ .. __ . __ ~L_._. ,
,
._._._._._._._._'< ./’_._._._._._._._.

Legare la pimânt de
protecţie a instalaţiei
PE
Fig.3.4. Schema reţelei TI trifaza! cu 5 conductoare, cu conductoru1 neutru distribuit, cu PE şi N.
r DistribuPe (dacă există)
Sursă I I Instalati.
E )IE )jE ~
r .JVV’\. ~- -0———-<1_——— L1
I __ _
t- -I’TT’1.. -0- -0———-+–1———- I2
I
1-~ -0- -0———++–.——– L3
Priza de pimânt •
sursei

Legarea la pământ de
protecţie a instalaţiei
PE
I
Mas.
Fig.3.5. Schema retelei TT trifaza! cu 4 conductoare, cu conductorul neutru nedistribuit.
3.3.2.9 în reţeaua IT (fig. 3.5 şi fig. 3.6) toate părţile active ale alimentării sunt izolate faţă de
pământ sau legate la pământ prin intermediul unei impedanţe Z de valoare mare, masele instalaţiei
electrice fiind legate la pământ. în această reţea, un curent rezultat dintr-un prim defect fază-masă are o
intensitate suficient de mică încât nu poate provoca o tensiune de atingere periculoasă. Se utilizează
33
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
numai cu dispozitiv de control pennanent al izolaţiei conductoru1ui neutru faţă de pământ şi/sau
declanşarea automată in caz de defect.
Se recomandă ca in acest sistem conductorul neutru să nu fie distribuit.
3.3.2.10 în reţeaua IT limitarea curentului rezultat in cazul unui singur defect se obţine fie prin
absenţa legăturii la pământ a alimentării, fie prin intercalarea unei impedanţe între un punct al
alimentării (în general neutru! reţelei) şi pământ suficient de mari care să limiteze curentul de defect la
valori cuprinse intre 150 … 230 mA pentru a permite semnalizarea defectului.
Impcdantă 1)
r Disttibu\ie (dacă există)
Sursă I I Instala~e
( )I( )j( )
___ i i
r…lr’l’l.o()–o–….. ——…. ———- LI
I __ _
1- …t’TT’1. o()- -o—f_ ….. —-_+”””1′”””””——– L2
I
L …f”V”>i”‘\ o()- -o—f_+-….. —_+~f-…. ——- L3
I
rI — I –o() N 2)
I
I o
r’~
I I
I I ..,’
o–~-f_+-~~T~._+~-f_ …. —— ~
~i’1
I
I
I
I
Masă
‘-‘1 ,
,
, _._._._._._._._._. _._._._._._._._._.
Masă
-:.=-
Priza de pământ a
sursei 1- Leg-:'” ~t do protec~e m msmlaţie poate ‘” fie
asigurată fie ca o alternativă la legarea la pământ de protecţie
a reţelei fie ca o măsură de protecţie complementară. Această
legare la pământ in instalaţie nu trebuie si fie realizată la
originea instalaţiei.
Le_ la pămint do
protecţie a reţelei
I – impedanţa foarte mare sau lipsa legăturii.
2 – conductoru1 neutru poate fi distribuit sau nedistribuit. Varianta nedistribuit este recomandată.
Fig.3.6. Schema reţelei IT, 1rifazat, cu 4 conduc!oare.
3.3.2.11. Condiţii pentru conductoarele PEN,PE în retelele TN,TT şi IT.
3.3.2.11.1 Se admite în reţelele TN, în instalaţiile fixe, ca funcţiunile de conductor de protecţie şi de
conductor neutru să fie indeplinite de un singur conductor (PEN), cu condiţia ca secţiunea lui să fie cel
puţin egală cu 10 mm2 Cu sau 16 mm2 AI şi porţiunea comună să nu se găsească in aval de un
dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual. Conductoru1 PEN exista numai in reţeaua TN-C.
3.3.2.11.2 Conductoarele de protecţie trebuie să aibă secţiunile cel puţin egale cu acelea prevăzute in
tabelul 5.17 .
3.3.2.12. Recomandări pentru utilizarea retelelor TN,TT şi IT
Pentru alegerea tipului de reţea pentru alimentarea diverşilor consumatori se pot utiliza recomandările
din tabelul 3.7.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
Tabelul 3.7.
Recomandări pentru utilizarea diferitelor tipuri de retea
Tipul de retea Recomandate Posibile Nerecomandate
Reţea cu fider de alimentare, cu lungime
foarte mare şi rezistenţă redusă a prizei de
pământ (mai mică de 10 il)
Reţea cu fider de alimentare, cu lungime
foarte mare şi rezistenţă mare a prizei de
pământ (peste 30 il)
Reţea cu perturbaţii electromagnetice
frecvente (exemplu: emiterea de unde radio
şi televiziune)
Reţea exterioară cu conductoare aeriene
Sarcini sensibile la curenţi de defect
importanţi (exemplu: motoare electrice)
Reţea cu nivel redus de izolaţie (cuptoare
electrice, instalaţii de sudare, elemente de
încălzire, echipamente din bucătărie)
Reţea cu sarcini cuprinzând receptoare cu
risc în serviciu şi cu defecţiuni frecvente
(poduri rulante, macarale, convertoare)
Reţea cu numeroase echipamente
electronice
Reţea care necesită continnitate de
alimentare în serviciu (săli de operaţie, săli
de dirijare a zborurilor)
TN
TN
TT
IT
TN
TN
TN-S
IT
TT
TN
IT
TT
TT
TN
TT
TT
TT
TT
3.3.3 Legarea la pământ a retelelor de tensiune continuă (TN, TT şi IT)
IT
IT
IT
TN
IT
IT
TN-C
TN
TT
3.3.3.1 Legarea la pământ poate fi de trei tipuri principale: TN, TT şi IT, simbolurile literare
utilizate pentru notarea lor avind aceleaşi semnificaţii ca la reţelele de tensiune alternativă.
3.3.3.2 Reţeaua TN-S
Un conductor activ (de exemplu L-) sau conductorul median, este legat la pământ şi separat de
conductorul de protecţie (PE) în întreaga instalaţie (fig. 3.7).
Sursă. Instalatie
~(—————-~)~(——–~——–~)
b<l= ~= =~ =~ == = = -Q –+–,—+-…..- —-
Aplicarea
opţională a unei
baterii
, , , , , , , __ .1. __
-,,r
__ 1_-
-,,r
I ____ J
h.., „1’
[‘ ._. ._.-:
1 1
i 1
,-._._._._.1
._.-.
1
1
,-._._._._.1
–=-
Prim de pământ a instalaţiei
Fig.3.7 Schema reţelei TN-S, !ntensiune continuă, cu conductorul
L- legat la pământ separat de conductorul de protecţie PE.
L+
LPE
35
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
3.3.3.3 Reteaua TN-C
Funcţiile de conductor ac1iv legat la pământ (de exemplu L-) şi de protecţie sunt reunite intr-un singur
conductor PEL în toata instalaţia (Fig.3.8.).
Sursă Instalaţie ,”'(:———–~)I”‘(‘–___ —==:!::…._—~)
I I
0’ —-,… —-0
1
N , ___- -..———- L+
– – .. – -j- – – – -Q—–+–….. ——— PEL ,
Aplicare optionali
a unei baterii
,,,,,, -_1.._-
-,,r
I ____ ..! –=-
r+” ·_·L…·I
I
L._._._._ . .J
Mase
Priza de pământ a insta1aţiei
Fig.3.8. Schema reţelei TN-C in tensiune continuă. Conductorul activ (L-) şi cel de protecţie sunt uniţi intr-un singur
conductor PEL in toata instalaţia.
3.3.3.4 Reteaua TN-C-S
Funcţiile de conductor activ legat la pământ (de exemplu L-) şi de conductor de protecţie PE sunt
reunite într-un singur conductor PEL în prima parte a instalaţiei (fig.3.9.).
~1(~–~S=un=A~–~)~I”‘(~—-~ms=mm~F~·e——~)
I I
~- ;~ r–
– .. –,, –Aplicare
opţională a
unei baterii
, , , , , , __ L._. -,,- , __ L_.
-,,r L ___ ..1 –
I

Priza de pământ a instalaţiei
Schcmă1N-C
. 4
10..
~
1- __ . …l.””!
.I_ ._._._ ….I
Mase
I
i4 Schemă TN-C-S în curent continuu
T 1 I
….
1-._. _.- .~
.I_ ._._._ ……I
Mase
II ..
Schemă TN-S ~I
I
~I
L+
PE
LFig.
3_9. Schema TN-C-S in tensiune continuă. Conductorul activ legat la pamant (L-) si cel de protectie PE sunt uniti intrun
singur conductor PEL in prima parte a instalatiei.
3.3.3.5 Reteaua TT
Punctul de legare la pământ al conductoru1ui activ (de ex. L-) este separat de punctul de legare
la pământ al conductoru1ui de protecţie PE în toată instalaţia (fig.3.lO.).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
i~(——„”)~’~(‘————-~)
Smsă I Instalaţie
1
~- .. —- t’V , – -t- .. — , , , , , , ,
Aplicare – –~—
opţionali a :
unei baterii __ ! __
-,,r ,
Priza de
pământ.
instalatiei

1
T
I
r- – _. ‘-.
1
1’_ ._._._._.1
Mase
‘- – – – ‘-
Priza de pământ a maselor
Fig.3.10. Schema TT întensiune continuă
3.3.3.6 Reţeaua IT
L+
L_
PE
Un conductor activ (de ex.L-) este legat la pământ printr-o impedanţă relativ mare (sau izolat), separat
de punctul de legare la pământ al conductorului de protecţie (fig.3 .11.).
1,<E(:–__- „Surs!!!!!ă’–__- ;),.:I<E(:–_____~ In”‘S”‘UII”‘!I\i”‘·’e _ _____- -7)
1 1
1 r::7I- -r – – – –o’—-__1>——–L+
lL=.J -~ -.. —o——-t-1——~” _ L_
Aplicare
opţională a
unei baterii
, , , , , , ,
__ .L __
-,,r
__ 1_-
-,,r
r 1 1)
II
1.
1 ___ –
Priza de: pământ a
insta1aţiei
~–~T~r_~~————-PE I
–=-
~,
1- -‘r-‘ .-. • 1
1 •
‘-‘-‘-‘-‘_.1
Mase
Priza de pământ a
maselor
Fig.3.11. Schema IT în tensiune continuă
1) Conductorul activ (L-) poate fi izolat sau legat la pământ printr-o impedanţă mare.
3.4. Instalaţii de securitate
3.4.1 Prevederea alimentării de securitate cu energie electrică pe lângă alimentarea normală cu energie
electrică, la consumatori, este obligatorie în următoarele cazuri:
– la consumatori industriali şi similari, cu receptoare care trebuie să funcţioneze fără întrerupere, în
condiţiile date în Ord. ANRE 129/2008.
– la consumatori echipaţi cu instalaţii electrice pentru alimentarea receptoarelor cu rol de securitate
la incendiu şi la consumatori prevăzuţi cu iluminat de siguranţă, în condiţiile date în acest
normativ (subcapitolul 7.22 şi 7.23).
Se poate prevedea la consumator alimentare de rezervă, pe lângă alimentarea normală şi în alte
cazuri decât cele menţionate mai sus, în condiţiile prevăzute în Ord. ANRE 129/2008, cu acordul
investitorului.
37
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
3.4.2 Alimentarea de securitate se realizează cu:
– baterii de acumulatoare;
– surse neîntreruptibile (UPS);
– generatoare independente de alimentarea din SEN;
3.4.3 Trecerea la alimentarea de securitate se face în funcţie de durata de comutare.
Comanda se poate face:
– manual, comutarea fiind făcută de un operator sau;
– automat, fără intervenţia unui operator.
3.4.4 Alimentarea de securitate cu comutare automată, după durata de comutare poate fi:
– fără întrerupere, alimentare automată care poate fi asigurată în mod continuu, în condiţii
specifice privind perioada de tranziţie (de ex. variaţii de tensiune şi frecvenţă);
– cu o întrerupere foarte scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,15 s;
– cu o întrerupere scurtă, durata de comutare fiind mai mică de 0,5 s;
– cu o întrerupere medie, durata de comutare fiind mai mică de 15 s;
– cu o întrerupere lungă, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.
3.4.5 Atunci când întreruperea alimentării cu energie electrică poate avea consecinţe foarte grave,
punând în pericol viaţa oamenilor (de ex. în blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor
etc.), se recomandă ca alimentarea de securitate să se facă în sistemul IT (fig. 3.6.).
3.4.6 Alegerea caracteristicilor alimentării de securitate cu energie electrică (sursă, comutarea, durata
de comutare) se face de către proiectant împreună cu tehnologul şi investitorul astfel încât să fie
respectate condiţiile de siguranţă impuse.
3.5. Separarea instalaţiilor
3.5.1 Toate instalaţiile trebuie să fie separate în mai multe circuite, după necesităţi, în scopul:
– evitării tuturor pericolelor şi limitării consecinţelor în eventualitatea unui defect;
– facilitării verificărilor, încercărilor şi întreţinerii;
– evitarea pericolelor care pot rezulta din defectarea unui singur circuit.
3.5.2 Trebuie prevăzute circuite distincte de distribuţie pentru părţi ale instalaţiei care trebuie
comandate separat, astfel încât aceste circuite sa nu fie afectate de defectarea altor circuite.
3.6 Compatibilitatea
3.6.1 Trebuiesc luate masuri adecvate pentru micşorarea influenţelor pe care anumite echipamente
electrice le pot avea asupra altor instalaţii electrice, asupra surselor de alimentare şi asupra reţelei de
distribuţie publică.
Aceste perturbaţii pot fi:
– perturbaţii de tensiune din care:
• variaţii de tensiune;
• goluri de tensiune;
• întreruperi de tensiune de scurtă durată;
• întreruperi de tensiune de lungă durată;
• supratensiuni temporare între faze şi pământ;
• supratensiuni tranzitorii între faze şi pământ;
• nesimetrii de tensiune;
• tensiuni şi curenţi electrici armonici.
– componente continue;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
– oscilaţii de înaltă frecvenţă;
– curenţi de fugă.
3.7 Mentenabilitatea
3.7.1 Trebuie realizată o frecvenţă şi o calitate a întreţinerii instalaţiei care sunt necesare pe toată
durata de viaţă normată, conform cap. 8 şi 9 Trebuie luate în consideraţie acele caracteristici ale
instalaţiei ce ţin seama de frecvenţa şi de calitatea întreţinerii:
– să poată fi efectuată orice verificare periodică, încercare, întreţinere şi reparaţie necesare pe
durata de viaţă normată;
– să se respecte măsurile de protecţie pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă
(conform Legii nr. 319/2006);
– să se utilizeze echipamente cu agremente tehuice care să penuită funcţionarea corectă a
insta1aţiei pe toată durata de viaţă normată.
39
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
CAPITOLUL 4.
PROTECŢII PENTRU ASIGURAREA SECURITĂŢII
4.1. Protecţia împotriva şocurilor electrice
4.1.1. Generalităţi
4.1.1.1. Regula fundamentală (conform cu recomandările din SR EN 61140). Regula
fundamentală a protecţiei împotriva şocurilor electrice constă în aceea că:
a. părţile active periculoase nu trebuie să fie accesibile în condiţii normale de funcţionare.
Aceasta se realizează prin protecţia de bază (vechea denumire era „protecţie la atingere directă”) şi
b. părţile conductoare accesibile ce accidental ar ajunge sub tensiune să nu devină părţi active
periculoase în caz de simplu defect. Aceasta se realizează prin ”protecţia la defect” (vechea denuruire
era ”protecţie la atingere indirectă”).
4.1.1.2. O măsură de protecţie trebuie să se realizeze astfel:
1. O combinaţie corespunzătoare dintre o măsură pentru protecţia de bază (la atingere directă)
şi o măsură tehuică pentru protecţia în caz de defect (la atingere indirectă), cum ar fi :
– protecţia prin întreruperea automată a alimentării;
– utilizarea tensiunilor foarte joase (TFJS şi TFJP) ;
– separarea electrică pentru alimentarea unui singur receptor electric.
2. O izolaţie dublă sau întărită – clasa II de izolaţie – întrucât asigură atât protecţia de bază (la
atingere directă) cât şi protecţia în caz de defect (la atingere indirectă) .
4.1.2. Măsuri tehnice şi organizatorice pentru protecţia de bază (protecţia împotriva atingerilor
directe).
4.1.2.1. A. Măsurile tehnice de protecţie sunt:
– izolaţia de bază a părţilor active ;
– bariere sau carcase ;
– obstacole (destinate protejării persoanelor calificate sau instruite – nu
sunt destinate persoanelor obişnuite) ;
– amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere ;
– limitarea tensiunii de alimentare, care să nu depăşească limitele TFJ
(conform recomandărilor din SR CEI / TS 61201) ;
– folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante certificate;
– alte măsuri ce respectă regula fundamentală.
Ca măsură tehuică suplimentară se utilizează protecţia cu dispozitive de curent diferenţial
rezidual (DDR) de cel mult 30mA.
B. Măsurile orgauizatorice sunt:
– scoaterea de sub tensiune a instalaţiei la care se lucrează;
– executarea intervenţiilor la instalaţiile electrice numai de către persoane
calificate ;
– executarea intervenţiilor în baza uneia dintre formele de lucru, conform prevederilor
Hotărârii Guvernului nr. 1146/2006;
– elaborarea unor instrucţiuni de lucru;
– alte măsuri organizatorice care sunt prevăzute în cap. 9.
Măsuri tehnice de protecţie pentru protecţia de bază
4.1.2.2. Izolaţie de bază pentru părţile active
Părţile active trebuie să fie acoperite complet cu o izolaţie care se poate îndepărta numai prin
distrugere. Pentru echipament izolaţia trebuie să îndeplinească prescripţiile din standardele relevante
pentru echipamentul electric.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
4.1.2.3. Bariere sau carcase
4.1.2.3.1 Părţile active trebuie să fie instalate în interiorul carcaselor sau în spatele barierelor care
asigură un grad de protecţie cel puţin IPXXB sau IP 2X, cu excepţia cazului în care sunt necesare
deschideri mai mari în timpul înlocuirii unor elemente, precum dulii sau elemente de înlocuire ale
siguranţelor fuzibile sau a cazurilor în care sunt necesare deschideri mari pentru a permite funcţionarea
corectă a echipamentului :
– măsuri suplimentare trebuiesc luate pentru a împiedica persoanele sau animalele domestice să
atingă neintenţionat părţile active;
– există asigurarea că persoanele să fie informate despre părţile active care pot fi atinse
intenţionat, prin deschiderea barierelor sau carcaselor;
– deschiderea să fie aşa de mică încât să corespundă prescrlpţiilor pentru o funcţionare corectă.
Suprafeţele orizontale de sus ale carcaselor, care pot fi uşor accesibile, trebuie să aibă un grad
de protecţie de cel puţin IPXXD sau IP4X.
4.1.2.3.2 Barierele sau carcasele trebuie fixate ferm şi să aibă suficientă stabilitate şi durabilitate
pentru menţinerea gradelor de protecţie prescrise şi de separare corespunzătoare de părţile active în
condiţii de funcţionare normală, ţinând seama de influentele externe.
Dacă o carcasă este necesar să fie îndepărtată, această operaţie trebuie efectuată numai:
– prin ajutorul unei chei sau unei scule sau
după întreruperea alimentarii părţilor active faţă de care barierele sau carcasele asigură
protecţia, restabilirea alimentării fiind posibilă numai după reaşezarea barierelor sau
reînchiderea barierelor sau carcaselor sau
– dacă o barieră intermediară, care asigură un grad de protecţie de cel puţin IPXXB sau IP2X,
previne atingerea cu părţile active, îndepărtarea acestei bariere intermediare este posibilă,
numai prin utilizarea unei chei sau a unei scule.
4.1.2.3.3 Dacă în spatele unei bariere sau a unei carcase sunt instalate elemente ale echipamentului
care pot avea sarcini electrice periculoase, după întreruperea alimentării, este necesară o plăcuţă de
avertizare. Condensatoarele mici care sunt utilizate pentru temporizarea releelor nu trebuie considerate
periculoase.
4.1.2.4. Obstacole
Acestea sunt destinate protejării persoanelor calificate sau instruite. Nu sunt destinate protejării
persoanelor obişnuite.
4.1.2.4.1. Obstacolele trebuie să prevină:
– atingerea neintenţionată a corpului de părţile active;
– atingerea neintenţionată cu părţile active pe durata funcţionării echipamentului sub tensiune în
funcţionare normală.
4.1.2.4.2. Obstacolele pot fi îndepărtate fără utilizarea unor chei sau scule, însă trebuie asigurate astfel
încât să prevină îndepărtarea neintenţionată.
4.1.2.5. Amplasarea în afara zonei de accesibilitate la atingere
4.1.2.5.1 Părţi simultan accesibile care sunt la potenţiale diferite nu trebuie să fie în zona de
accesibilitate la atingere.
Două părţi sunt considerate simultan accesibile dacă sunt la distanţă mai mică de 2.5 m
(dimensiunea de accesibilitate este determinată de lungimea mâini fără o sculă de ajutor) .
4.1.2.5.2 Dacă o suprafaţă orizontală este restricţionată de un obstacol (balustradă sau ecran de plasă
de sârmă) cu un grad de protecţie mai mare de IP XXB sau IP2X, zona de atingere trebuie să înceapă
de la acest obstacol. În direcţie verticală (în sus), zona de accesibilitate este de 2.5 m de la suprafaţa S,
neţinând seama de nici un obstacol intermediar care asigură un grad de protecţie mai mic de IPXXB
41
42
sauIP2X.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
Vedere din faţă
Vedere de sus
r————–I
I S i
: I
————–~
Vedere laterală
Limita zonei de accesibilitate
la atingere
„l”//k.///.I.
Fig. 4.0. Zonă de accesibilitate la atingere
4.1.2.5.3. În locurile în care, în mod normal, sunt manevrate obiecte bune conductoare lungi şi
voluminoase, distanţele de la art.4.1.2.5.1 şi 4.1.2.5.2 trebuie mărite ţinând seama de dimensiunile
acestor obiecte.
4.1.3. Măsuri tehnice pentru protecţia la defect (protecţia împotriva atingerilor indirecte)
4.1.3.1. Protecţia la defect (împotriva atingerii indirecte) se realizează printr-o măsură de protecţie
principală, care să asigure protecţia în orice condiţii şi o măsură de protecţie suplimentară, care să
asigure protecţia în cazul defectării protecţiei principale. Cele două măsuri de protecţie trebuie alese
astfel încât să nu se anuleze una pe cealaltă.
4.1.3.2. Protecţia în caz de defect (protecţia la atingere indirectă) se realizează numai prin
măsuri tehnice. Acestea sunt :
– măsuri tehnice principale :
– legarea la pământ a părţilor conductoare accesibile (ce accidental ar
putea fi puse sub tensiune) în condiţiile specifice fiecărui sistem de
alimentare: TN, TT, IT;
– utilizarea tensiunilor reduse – TFJS şi TFJP ;
– separarea de protecţie, pentru un singur receptor;
– izolarea dublă sau întărită a echipamentelor electrice – clasă II de
izolaţie;
– măsuri tehnice suplimentare :
– deconectarea automată la apariţia unui curent electric de defect
periculos, prin utilizarea dispozitivelor de curent diferenţial rezidual DDR ;
– legătura de echipotenţializare de protecţie suplimentară;
– izolarea zonei de manipulare a omului (izolarea amplasamentului);
– deconectarea automată la apariţia tensiunii de atingere ;
– folosirea mijloacelor individuale de protecţie electroizolante certificate;
– alte măsuri tehnice suplimentare ce respectă regula fundamentală.
Măsurile suplimentare însoţesc întotdeauna o măsură tehnică principală şi se prevăd în :
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
instalaţiile electrice din mediile periculoase şi foarte periculoase ;
– anumite condiţii de influenţe ale condiţiilor externe şi amplasamente speciale, aşa cum sunt
menţionate in cap.7 ;
– cazurile in care se utilizează conductoare din aluminiu cu secţiunea mai mică de 16 mm2

Protecţia in caz de defect poate fi omisă pentru un echipament cu părţi conductoare accesibile
de dimensiuni sub 50×50 mm2 sau dacă sunt amplasate astfel incât nu pot veni in contact semnificativ
cu o parte a corpului uman şi dacă racordarea cu un conductor de protecţie se realizează cu dificultate
sau este nesigură.
4.1.3.3. Măsurile de protecţie diferite aplicate in aceeaşi instalaţie pentru protecţie la defect (la atingere
indirectă) nu trebuie să se influenţeze sau să se anuleze reciproc.
4.1.3.4. Măsurile tehnice de protecţie la defect (impotriva atingerilor indirecte) menţionate depind de
tipul reţelei de alimentare şi condiţiile de defect. Acestea sunt detaliate in cadrul măsurilor de protecţie
din subcap. 4.1.4.
4.1.4. Măsură de protecţie
Se admit, in general, următoarele măsuri :
1 – intreruperea automată a alimentării ;
2 – izolarea dublă sau intărită ;
3 – utilizarea tensiunilor foarte joase – TFJS şi TFJP ;
4 – separarea electrică pentru alimentarea unui singur receptor.
4.1.4.1. întreruperea automati a alimentArii
4.1.4.1.1. Este cea mai utilizată măsură de protecţie in instalaţiile electrice, in care:
– protecţia de bază (la atingere directă) este asigurată printr-o:
– izolaţie de bază a părţilor active sau
– bariere sau
– carcase;
– protecţia la defect (la atingerea indirectă) este asigurată prin legături de echipotenţializare de
protecţie (care să asigure intreruperea automată) ca măsură principală. Protecţia suplimentară
se adoptă conform cu 4.1.2.1.
4.1.4.1.2. Un dispozitiv de protecţie trebuie să întrerupă automat alimentarea conductorului de linie a
circuitului sau a echipamentului în cazul unui defect cu impedanţa neglijabilă intre conductorul de linie
şi o parte conductoare accesibilă sau un conductor de protecţie din circuit sau un echipament in timpul
maxim de intrerupere indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5.
Valori ale timpului de intrerupere mai mari decât cele indicate in aceste articole, pot fi admise
in reţelele publice de distribuţie a energiei electrice pentru producerea şi transportul energiei electrice.
Pentru reţelele IT, intreruperea automata nu este in mod obişnuit necesară la apariţia primului
defect. Prescripţiile privind intreruperea după primul defect vor fi enunţate in cursul acestui capitol la
art.4.1.4.1.21.
4.1.4.1.3. Timpul maxim de intrerupere stabilit în tabelul 4.1. trebuie aplicat circuitelor finale din
clădiri care nu depăşesc 32 A.
43
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
Tabelul 4.1
Tim pu1 manm d em• t re rupere1 )
Reţeaua 50 V<Uo:o120 V 120 V<U0::;230 V 230 V<Uo::;400 V Uo>400V
(schema) s s s s
c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c. c.a. c.c.
TN 0,8 Nota 1 0,4 5 0,2 0,4 0,1 0,1
TI 0,3 Nota 1 0,2 0,4 0,07 0,2 0,04 0,1
Dacă in reţelele TT întreruperea se realizează de un dispozitiv de protecţie la supracurent şi legătura de
echipotenţializare de protecţie este conectată cu toate părţile conducătoare străine in cadrul instalaţiei,
pot fi utilizaţi timpii maximi de intrerupere aplicabil pentru reţelele TN.
Uo este tensiunea nominală în c.a sau c.c. intre linie şi pământ.
Nota 1 – Intreruperea poate fi necesară pentru alte motive decât protecţia împotriva şocului electric.
Nota 2 – Dacă întreruperea este asigorată de un DDR a se vedea art.4.1.5.2.
‘) Timpul maxim de intrerupere corespunde pentru o tensiune de atingere UL = 50V
4.1.4.1.4. în reţeaua TN un timp de intrerupere care nu depăşeşte 5 s este permis pentru circuite de
distribuţie şi pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3.
4.1.4.1.5. În reţeaua TI un timp de intrerupere care nu depăşeşte l s este permis pentru circuite de
distribuţie şi pentru circuitele neacoperite de 4.1.4.1.3.
4.1.4.1.6. Pentru alimentări cu tensiunea nominală Uo mai mare de 50 V (tensiune alternativă) sau
120V (tensiune continuă), nu este cerută intreruperea automată in timpul indicat la 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4.
sau 4.1.4.1.5, dacă in cazul unui defect, tensiunea de ieşire a sursei este redusă intr-un timp care nu
este mai mare decât valoarea timpului aplicabil din tabelul 4.1. sau 5 s (după caz) la 50 V tensiune
alternativă sau 120 V tensiune continuă. în asemenea cazuri trebuie luată in consideraţie întreruperea
din alte motive decât şocul electric.
4.1.4.1.7. Dacă intreruperea automată conform 4.1.4.1.2. nu poate fi realizată în timpul indicat
aplicabilla 4.1.4.1.3.,4.1.4.1.4. sau 4.1.4.1.5., trebuie prevăzută o legătură de echipotenţializare de
protecţie suplimentară conf. 4.1.3.2.
Măsuri ce se iau in reţelele TN
4.1.4.1.8.Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare trebuie legat la pământ. Dacă
punctul neutru sau median nu este disponibil sau accesibil, un conductor de linie trebuie legat la
pământ.
Părţile conductoare accesibile ale instalaţiei trebuie conectate printr-un conductor la bara
principală de legare la pământ a instalaţiei (pEN, PE) care trebuie conectată la punctul de legare la
pământ a sistemului electric de alimentare.
Dacă există alte legări la pământ se recomandă, dacă este posibil, conectarea conductoarelor de
protecţie la astfel de puncte. Legarea la pământ la puncte suplimentare, distribuite cât se poate de
uniform, poate fi necesară pentru a se asigora ca potenţialele conductoarelor de protecţie rămân, in caz
de defect, cât se poate de aproape de cel al pământului.
în clădirile înalte şi clădirile foarte înalte, definite potrivit reglementărilor tehnice in vigoare,
legarea la pământ suplimentara a conductoarelor de protecţie nu este practic posibila din motive
practice. In astfel de clădiri legătura de protecţie de echipotenţializare intre conductoarele de protecţie
şi părţile conductoare accesibile are o funcţie similară.
Se recomandă ca legarea la pământ a conductoarelor de protecţie (PE şi PEN) să se facă acolo
unde acestea intră in clădire sau dependinţe, ţinând seanta de orice posibili curenţi electrici derivaţi
prin conductoru1 neutru.
4.1.4.1.9. în instalaţiile fixe, un singur conductor poate avea atât funcţia de conductor de protecţie cât
şi pe cea de conductor neutru (conductor PEN). Pe conductoru1 PEN nu trebuie montat nici un
dispozitiv de protecţie sau separare (secţionare).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
4.1.4.1.10. Caracteristicile dispozitivului de protecţie şi impedanţele circuitului trebuie să
indeplinească următoarea condiţie:
Zs·Ia~Uo
unde:
Zs – impedanţa, in obmi, a buclei de defect care include:
– sursa;
– conductoru1 de fază până la punctul de defect şi
– conductoru1 de protecţie intre punctul de defect şi sursă.
Ia – curentul electric, in amperi, care produce funcţionarea automată a dispozitivului de protecţie în
timpul specificat la artA. 1.4. 1.3. sau 4.1.4.1.4. Atunci când se utilizează un dispozitiv de protecţie la
curent diferenţial rezidual (DDR) acest curent electric este curentul diferenţial rezidual de funcţionare
care asigură intreruperea in timpul specificat menţionat in tabelul 4.1.
U. – este tensiunea nominala in tensiune continuă sau alternativă intre fază şi pământ, in volţi.
Acolo unde confonnitatea cu acest articol se realizează printr-un DDR, timpii de intrerupere in
confonnitate cu tabelul 4.1 se referă la curenţii diferenţiali reziduali de defect prezumaţi, semnificativ
mai mari decât curentul nomiual diferenţial rezidual de funcţionare al DDR (de regulă 5· lAn) .
4.1.4.1.11. În reţelele 1N pot fi utilizate următoarele dispozitive de protecţie pentru protecţia la
defect ( protecţie împotriva atingerii indirecte):
– dispozitive de protecţie la supracurent ;
– dispozitive de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR).
Dacă se utilizează un DDR pentru protecţie in caz de defect, circuitul trebuie protejat printr-un
dispozitiv de protecţie la supracurent conform 4.3.
Un dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR) nu trebuie utilizat in reţelele
1N-C.
Dacă se utilizează un DDR intr-o reţea 1N-C-S, montarea DDR se face numai pe partea reţelei
1N-S.
Măsuri ce se iau in retelele TT
4.1.4.1.12. Toate părţile conductoare accesibile protejate împreuuă prin acelaşi dispozitiv de protecţie
trebuie conectate prin conductoarele de protecţie la o priză de pământ comuuă tuturor acestor părţi.
Dacă sunt utilizate mai multe dispozitive de protecţie in serie, aceasta prescripţie se aplică separat la
toate părţile conductoare accesibile protejate prin fiecare dispozitiv.
Punctul neutru sau punctul median al sistemului de alimentare cu energie electrică trebuie legat
la pământ. Dacă un punct neutru sau un punct median nu este disponibil sau accesibil, trebuie legat la
pământ un conductor de fază.
4.1.4.1.13. În general in reţelele TT, echipamentele DDR trebuie utilizate pentru protecţia la
defect (protecţia împotriva atingerii indirecte). Ca alternativă, pot fi utilizate dispozitive de protecţie la
supracurent pentru protecţia la defect (protecţia împotriva atingerii indirecte), numai dacă este
asigurată o valoare a impedanţei Zs conform art. 4.1.4.1.15.
Dacă este utilizat un DDR pentru protecţia la defect (protecţia împotriva atingerii indirecte)
circuitul trebuie protejat de asemenea printr-un dispozitiv de protecţie la supracurent conform subcap.
4.3.
4.1.4.1.14. Dacă este utilizat un dispozitiv de protecţie la curent diferenţia! rezidual (DDR) pentru
protecţia la defect (protecţia împotriva atingerii indirecte) trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
– timpul de întrerupere cerut la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4, şi
Ro ·1″” ~ 50V
45
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
unde:
Ro – este suma rezistentei (în il) a prizei de pământ şi a conductoru1ui de protecţie pentru părţile
conductoare accesibile,
[„” – este curentul nominal diferenţial rezidual de funcţionare (în A), a DDR.
Protecţia la defect este asigurată în acest caz de asemenea dacă impedanţa de defect nu este
neglijabilă.
Acolo unde rezistenţa electrică Ro nu este cunoscută poate fi înlocuită priu impedanţă Z,.
Timpii de întrerupere în conformitate cu tabelul 4.1 se referă la curenţii diferenţiali reziduali
de defect prezumaţi, semnificativ mai mari decât curentul nominal diferenţial rezidual de funcţionare
a DDR (de regula 5·[„,,).
4.1.4.1.15. Dacă este utilizat un dispozitiv de protecţie la supracurent trebuie îndeplinită următoarea
condiţie:
unde:
Z, – este impedanţa (în il) buclei de defect care cupriude:
– sursa;
– conductorul de fază până la punctul de defect;
– conductorul de protecţie a părţilor conductoare accesibile;
– conductorul de legare la pământ;
– priză de pământ a instalaţiei şi
– priză de pământ a sursei.
[o – curentul (în A) care produce funcţionarea dispozitivului de întrerupere automată în timpul
specificat la 4.1.4.1.3 sau 4.1.4.1.4;
UD – tensiunea nominală alternativă sau continuă între fază şi pământ, (în V).
Măsuri ce se iau în reţelele IT
4.1.4.1.16. În reţelele IT părţile active trebuie izolate faţă de pământ sau legate la pământ printr-o
impedanţă suficient de mare. Această conectare poate fi realizată fie la punctul neutru sau median al
sistemului sau la un punct neutru artificial. Acesta din urmă poate fi conectat direct la pământ dacă
impedanţa rezultantă faţă de pământ este suficient de mare la frecvenţa sistemului. Acolo unde nu
există nici un punct neutru sau punct median, conductoru1 de linie poate fi conectat la pământ priutr-o
impedanţă mare.
Curentul electric de defect este mic în cazul unui defect simplu la o parte conductoare
accesibilă sau la pământ şi întreruperea automată conform 4.1.4.1 nu este imperativă dacă este
îndeplinită condiţia de la 4.1.4.1.17. Trebuie luate măsuri de înlăturare (cât mai curând posibil) a
primului defect pentru a preveni posibilitatea de şoc electric la apariţa celui de al doilea defect.
Pentru a reduce supratensiunea sau pentru atenuarea oscilaţiilor de tensiune, poate fi necesară
realizarea legării la pământ priu impedanţe sau puncte neutre artificiale.
4.1.4.1.17. Părţile conductoare accesibile trebuie legate la pământ individual, în grup sau colectiv.
Trebuie îndeplinite următoarele condiţii:
unde:
în sisteme de tensiune alternativă Ro’ [d :,; 50V
în sisteme de tensiune continuă Ro’ [d :,; l20V
Ro – este suma rezistenţelor (în il) a prizei de pământ şi a conductoru1ui de protecţie la părţile
conductoare accesibile;
[d – este curentul de defect (în A) al unui prim defect cu impedanţa neglijabilă între un
conductor de fază şi o parte conductoare accesibilă. Valoarea curentului electric [d ţine seama de
curenţii electrici de scurgere de suprafaţă şi de impedanţa totală a instalaţiei electrice.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
4.1.4.1.18. În reţelele IT pot fi utilizate unnătoarele dispozitive de monitorizare şi de protecţie:
– dispozitive de monitorizare a izolaţiei (MI) ;
– dispozitive de monitorizare a curentului diferenţial rezidual (MDR) ;
– sisteme de localizarea defectului izolaţiei ;
– dispozitiv de protecţie la supracurent ;
– dispozitiv de protecţie la curent diferenţial rezidual (DDR).
Dacă se utilizează un dispozitiv acţionat la curent diferenţial rezidual (DDR), declanşarea unui
DDR în cazul unui prim defect nu poate fi exclusă datorită curenţilor electrici capacitivi de scurgere
de suprafaţă.
4.1.4.1.19. în cazurile când se adoptă o reţea IT din motive de continuitate a alimentării, trebuie
prevăzut un dispozitiv de monitorizare a izolaţiei pentru a indica apariţia unui prim defect de la o parte
activă la părţile conductoare accesibile sau la pământ. Acest dispozitiv trebuie să producă un semnal
acustic şi/sau optic care trebuie să continue atât timp cât defectul persistă.
Dacă există atât semnal acustic cât şi optic, este permis ca semnalul acustic să fie anulat.
Se recomandă ca primul defect să fie eliminat cât mai curând posibil.
4.1.4.1.20. Cu excepţia cazului în care este instalat un dispozitiv de protecţie pentru întreruperea
alimentării în cazul unui prim defect de punere la pământ, poate fi prevăzut un MDR sau un sistem de
localizare a defectului izolaţiei pentru a indica apariţia unui prim defect de la o parte activă la părţile
conductoare accesibile sau la pământ. Acest dispozitiv trebuie să producă un semnal acustic şi/sau
optic, care trebuie să se menţină atât timp cât defectul persistă.
Se recomandă ca primul defect să fie eliminat cât mai curând posibil.
4.1.4.1.21. După apariţia unui prim defect, condiţiile pentru o întrerupere automată a alimentării în
cazul unui al doilea defect apărut la un conductor activ trebuie să fie unnătoarele:
a) dacă părţile conductoare accesibile sunt interconectate printr-un conductor de protecţie legat
colectiv la pământ la acelaşi sistem de legare la pământ, se aplica condiţii similare reţelelor lN şi
trebuie îndeplinite următoarele condiţii când în reţelele de tensiune alternativă conductoru1 neutru nu
este distribuit şi respectiv în reţelele de tensiune continuă dacă conductorul median nu este distribuit:
21. ·Z, ~U
sau unde conductoru1 neutru sau respectiv median este distribuit:
2/. ·Z; ~ Uo
unde:
U – este tensiunea nominală alternativă sau continuă (în V) între conductoarele de linie;
U o – tensiunea nominala alternativă sau continuă (în V) între conductoru1 de linie şi
conductorul neutru sau conductoru1 median;
Z, – impedanţa (în n) a buclei de defect care cuprinde conductoru1 de linie şi conductoru1 de
protecţie al circuitului;
Z; – impedanţa (în n) buclei de defect care cuprinde conductoru1 de linie şi conductorul
neutru respectiv median al circuitului;
1. – curentul (în A) care produce funcţionarea dispozitivului de protecţie în intervalul de timp
prescris la 4.1.4.1.3. sau 4.1.4.1.4. pentru reţelele lN.
Timpul stabilit în tabelul 4.1 de la 4.1.3.1.3 pentru reţelele lN se aplică la reţelele IT cu
conductorul neutru sau median distribuit sau nedistribuit.
Factorul 2 în ambele relaţii, ia în considerare faptul ca în cazul apariţiei simultane a două
defecte, acestea pot apărea în circuite diferite.
Pentru impedanţa buclei de defect trebuie luat în considerare cazul cel mai defavorabil, de
exemplu un defect la conductoru1 de fază la sursă şi simultan un alt defect la conductorul neutru al
unui echipament de utilizare curentă al circuitului considerat.
b) dacă părţile conducătoare sunt legate la pământ în grup sau individual se aplică următoarea condiţie:
R. ·1. ~50V
47
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
unde:
Ra – este suma rezistenţelor (în il) prizei de pământ şi a conductorului de protecţie la părţile
conductoare accesibile;
Ia – este un curent electric (în A) care produce întreruperea automată a dispozitivului de
protecţie în timpul corespunzător cu cel pentru reţelele TT din tabelul 4.1 de la 4.1.4.1.3. sau în timpul
corespunzător de la 4.1.4.1.4.
Dacă îndeplinirea prescripţiilor de la b) este asigurată printr-un dispozitiv de protecţie la curent
diferenţial rezidual (DDR) respectarea timpilor de întrerupere ceruţi pentru reţelele TT în tabelul 4.1
poate necesita curenţi diferenţiali reziduali semnificativ mai mari decât curentul diferenţial rezidual
nominal de funcţionare lAn al DDR (de regulă S . lAn).
4.1.4.2. Izolarea dublă sau întărită
4.1.4.2.1. Generalităţi
4.1.4.2.1.1. Izolarea dublă sau întărită este o măsură de protecţie prin care:
protecţia de bază este asigurată printr-o izolaţie de bază şi protecţia la defect este asigurată
printr-o izolaţie suplimentară;
protecţia de bază şi protecţia la defect sunt asigurate printr-o izolaţie întărită între părţile
active şi părţile accesibile.
Această măsură de protecţie este destinată să prevină apariţia de tensiuni periculoase la părţile
accesibile ale echipamentului electric printr-un defect al izolaţiei de bază.
4.1.4.2.1.2. Măsura de protecţie prin izolarea dublă sau întărită este aplicabilă în toate situaţiile, cu
excepţiile unor limitări indicate în cap. 7.
4.1.4.2.2. Prevederi pentru echipamentul electric
4.1.4.2.2.1. Dacă se utilizează măsura de protecţie izolarea dublă sau întărită pentru toată instalaţia sau
o parte a ei, echipamentul electric trebuie să corespundă unuia din următoarele articole:
4.1.4.2.2.2. sau
4.1.4.2.1.2 şi 4.1.4.2.2.4. sau
4.1.4.2.3.
4.1.4.2.2.2. Echipamentul electric trebuie să fie dintre tipurile următoare şi încercat şi marcat conform
standardelor relevante:
echipament electric având o izolaţie dublă sau întărita (clasa II) ;
echipament electric declarat ca produs echivalent clasei II, precum şi ansamblurile de
echipamente electrice având o izolaţie totală (vezi SR EN 60439-1).
Acest echipament este identificat prin simbolul II CII conform recomandării din CEI 60417
DB, pentru echipament de clasa II de izolaţie.
4.1.4.2.2.3. Echipamentul electric având numai izolaţie de bază trebuie să aibă o izolare suplimentară
aplicată în timpul montării instalaţiei electrice, asigurând un grad de securitate echivalent
echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. şi respectând 4.1.4.2.3.1. până la 4.1.4.2.3.3.
Simbolul ~ trebuie amplasat într-o poziţie vizibilă la exteriorul şi interiorul carcasei,
conform recomandărilor din CEI 60417 DB-SOI9.
4.1.4.2.2.2.4. Echipamentul electric având părţile active neizolate trebuie să aibă o izolaţie întărită
aplicată în timpul procesului de montare a instalaţiei electrice, asigurând un grad de protecţie
echivalent echipamentului electric conform 4.1.4.2.2.2. şi respectând 4.1.4.2.3.1. până la 4.1.4.2.3.3. O
astfel de izolaţie se aplică numai unde caracteristicile constructive împiedică aplicarea izolaţiei duble.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
Simbolul .~ trebuie amplasat într-o poziţie vizibilă la exteriorul şi interiorul carcasei,
conform recomandărilor din CEI 60417 DB – 5019.
4.1.4.2.3. Prevederi pentru carcase
4.1.4.2.3.1. Echipamentul electric fiind pregătit pentru punerea în funcţiune, având toate părţile active
separate numai printr-o izolaţie de bază, acestea trebuie să fie instalate în interiorul unei carcase
electroizolante care asigură cel puţin un grad de protecţie IPXXB sau IP 2X.
4.1.4.2.3.2. Carcasele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
– nu trebuie traversată de părţi conductoare care pot transmite un potenţial;
– nu trebuie să conţină niciun şurub sau alte mijloace de fixare electroizolante care trebuie
îndepărtate la montare sau întreţinere şi care ar putea fi înlocuite cu altele metalice care ar putea
deteriora izolaţia carcasei;
– dacă carcasa trebuie traversată de elemente metalice (de exemplu pentru manetele de acţionare
a aparatelor încastrate), acestea trebuie să fie amplasate astfel încât protecţia împotriva şocului
electric să nu fie deteriorată.
4.1.4.2.3.3. Acolo unde capacele sau uşile carcasei electroizolante pot fi deschise fără utilizarea unei
scule sau a unei chei, toate părţile conductoare accesibile trebuie să fie în spatele unei bariere izolante
(cu un grad de protecţie cel puţin IPXXB sau IP 2X). Această barieră poate fi îndepărtată numai prin
utilizarea unei scule sau a unei chei.
4.1.4.2.3.4. Părţile conductoare închise într-o carcasă electroizolantă nu trebuie legate la conductorul
de protecţie. O excepţie trebuie tăcută pentru conductoarele de protecţie care în mod necesar trec prin
carcasă pentru a proteja alte elemente ale echipamentului electric al cărui circuit de alimentare trece
prin carcasă. Elementele conductoare de protecţie se vor izola ca şi părţile active şi vor fi marcate cu
simbolul PE.
4.1.4.2.3.5. Carcasa nu trebuie să afecteze funcţionarea echipamentului protejat în acest fel.
4.1.4.2.4. Prevederi pentru sisteme de pozare
4.1.4.2.4.1. Sistemul de pozare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
– tensiunea nominală a sistemului de pozare nu este mai mică decât tensiunea nominală a
sistemului, dar cel puţin 300/500V;
– protecţia mecanică adecvată a izolaţiei de bază este asigurată prin una sau mai multe dintre
următoarele metode:
a) prin mantaua nemetalică a cablului sau
b) jgheaburi închise şi tuburi profilate nemetalice conform standardelor pe părţi CEI
61084 sau tuburi nemetalice conform SR EN 61386.
4.1.4.3. Măsura de protecţie prin utilizarea teusiunilor foarte joase de securitate (TFJS) şi foarte
joase de protecţie (TFJP).
4.1.4.3.1. Generalităţi
4.1.4.3.1.1. Protecţia prin utilizarea tensiunii foarte joasă este o măsură de protecţie care constă din
unul dintre cele două circuite de tensiune foarte joasă:
TFJS;
TFJP.
Această măsură de protecţie necesită :
limitarea tensiunii în circuitele TFJS sau TFJP la limita superioară a tensiunii pentru
domeniul I de tensiune, 50Vtensiune alternativă sau 120 V tensiune continuă (a se vedea
SRHD 19352);
separarea de protecţie a circuitelor TFJS sau TFJP de toate celelalte circuite;
49
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA 1, Nr. 802 bis/14.×1.2011
izolaţie de bază intre circuitele TFJS sau TFJP ;
numai pentru circuitele TFJS, izolaţie de bază între circuitele TFJS şi pământ.
4.1.4.3.1.2. Utilizarea TFJS sau TFJP este considerata ca o măsură de protecţie in toate situaţiile.
în anumite amplasamente speciale standardele pe părţi SR HD 60364-7 sau HD 384.7
limitează valoarea tensiunii foarte joase la o valoare mai mica de 50V tensiune alternativă sau 120 V
tensiune continuă (vezi cap.7).
4.1.4.3.2. Prevederi pentru protecţia impotriva atingerii directe şi protecţia impotriva atingerii
indirecte.
Protecţia de bază şi protecţia la defect se considera a fi indeplinită când:
tensiunea nominala nu poate depăşi limita superioară in domeniul 1 de tensiune;
alimentarea provine de la una din sursele de la 4.1.4.3.3.;
sunt indeplinite condiţiile de la 4.1.4.3.4.
Tensiunile continui pentru circuitele TFJ generate de un convertor cu semiconductoare necesită
un circuit intern de tensiune alternativă care depăşeşte tensiunea continuă din motive fizice. Acest
circuit intern de tensiune alternativă nu este considerat ca un circuit cu tensiune mai mare in sensul
acestui articol. între circuitele interne şi circuitele externe este necesară separarea de protecţie.
în reţelele de tensiune continuă cu baterii, tensiunile pentru incărcarea bateriei şi tensiunile in
regim flotant depăşesc tensiunea nominală a bateriei. Această tensiune nu necesită nici o măsură de
protecţie suplimentară, dacă nu depăşeşte 75 V in tensiune alternativă. sau 150V in tensiune continuă.
4.1.4.3.3. Surse pentru TFJS şi TFJP
Următoarele surse pot fi utilizate pentru reţelele TFJS şi TFJP :
• un transformator de securitate (conform cu recomandările din SR EN 61558-2-6:2002).
• sursă de tensiune care asigură un grad de securitate echivalent cu cel al transformatorului de
securitate (de exemplu motor generator cu infăşurări asigurând o separare echivalentă).
• sursă electrochimică (de exemplu o baterie) sau altă sursă independentă a unui circuit cu
tensiune mai mare (de exemplu un generator antrenat de un motor Diesel).
• unele dispozitive electronice unde au fost stabilite măsuri de prevedere pentru a se asigura
că, şi in cazul unui defect intern, tensiunea la bornele de ieşire nu poate depăşi valorile de la
4.1.4.3.1.1.
Exemple de astfel de dispozitive includ echipamentul de încercarea izolaţiei şi dispozitivele de
monitorizare.
Dacă există tensiuni mai mari la bornele de ieşire, conformitatea cu acest articol poate fi
realizată, dacă tensiunea de ieşire este in limitele de la art.4.1.4.3.1.1. când este măsurată cu un
voltmetru cu o rezistenţă internă de cel puţin 3000 n.
• sursele mobile de alimentare la joasă tensiune, trebuie alese şi montate conform cu
prescripţiile pentru protecţie prin utilizarea unei izolaţii duble sau intărite.
4.1.4.3.4. Prevederi pentru circuitele TFJS şi TFJP
4.1.4.3.4.1. Circuitele TFJS şi TFJP trebuie să aibă:
– izolaţie intărită intre părţile active şi alte circuite TFJS sau TFJP;
– separare de protecţie intre părţile active ale circuitelor care nu sunt TFJS sau TFJP, asigurată
prin izolaţie dublă sau intărită sau izolaţie de bază şi de ecran de protecţie pentru tensiunea cea mai
inaltă prezentă.
Circuitele TFJS trebuie să aibă izolaţie de bază intre părţile active şi pământ.
Circuitele TFJP şi/sau părţile conductoare accesibile ale echipamentului alimentat prin circuite
TFJP pot fi legate la pământ.
Legarea la pământ a circuitelor TF JP poate fi realizată printr-o conectare la pământ sau la un
conductor de protecţie din interiorul sursei.
4.1.4.3.4.2. Separarea de protecţie a sistemului de pozare a circuitelor TFJS sau TFJP de părţile active
a altor circuite, care are cel puţin izolaţie de bază, poate fi realizată astfel: