HOTĂRÂRE Nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale

                  EMITENT:      GUVERNUL ROMÂNIEI

PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 263 din 16 aprilie 2003

Descarca PDF cu hgr 382-2003

 

 

În temeiul art. 107 din Constituţie şi al art. 6 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural,

 

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

 

ARTICOL UNIC

Se aprobă Normele metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NĂSTASE

 

Contrasemnează:

Ministrul lucrărilor publice,

transporturilor şi locuinţei,

Miron Tudor Mitrea

 

Ministrul apelor şi protecţiei mediului,

Petru Lificiu

 

Ministrul administraţiei publice,

Octav Cozmâncă

 

  1. Ministrul finanţelor publice,

Gheorghe Gherghina,

secretar de stat

 

ANEXA 1

 

NORME METODOLOGICE

privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale

 

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

ART. 1

Normele metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale, denumite în continuare norme metodologice, sunt un instrument de determinare a cerinţelor suplimentare ce se impun cu privire la elaborarea planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, referitoare la riscurile naturale.

ART. 2

Normele metodologice sunt complementare reglementărilor tehnice privind conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism şi constituie suportul procedural pentru integrarea acestora în conţinutul-cadru al documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului.

ART. 3

Normele metodologice au următoarele obiective:

  1. a) să ofere o modalitate de determinare a exigenţelor minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale;
  2. b) să pună în concordanţă aceste cerinţe suplimentare cu conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism.

ART. 4

Normele metodologice sunt elaborate pentru cele două categorii de documentaţii, respectiv urbanism şi amenajare a teritoriului:

  1. a) planuri de amenajare a teritoriului;
  2. b) planuri de urbanism.

ART. 5

Modul de abordare a problematicii riscurilor naturale se face în funcţie de categoria documentaţiei, mărimea şi complexitatea teritoriului şi de scara de aprofundare a planurilor de urbanism şi a planurilor de amenajare a teritoriului.

ART. 6

La nivelul fiecărui consiliu judeţean structurile specializate ale administraţiei publice judeţene împreună cu instituţiile specializate întocmesc Studiul judeţean al factorilor de risc natural, document cu caracter sintetic, ce conţine piese scrise şi piese desenate (hărţi de risc natural) cu privire la riscurile naturale existente pe teritoriul judeţului respectiv.

ART. 7

La nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale de bază (municipiu, oraş, comună) structurile specializate ale administraţiei publice locale împreună cu instituţiile specializate întocmesc Studiul local al factorilor de risc natural, ce conţine piese scrise şi desenate (hărţi de risc) cu privire la riscurile naturale existente.

ART. 8

Studiile prevăzute la art. 6 şi 7 sunt făcute publice şi constituie documentaţii consultative puse la dispoziţie elaboratorilor de documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului.

ART. 9

Studiul judeţean şi Studiul local al factorilor de risc natural cuprind:

  1. a) elemente de informare generală asupra factorilor de risc;
  2. b) descrierea fiecărui factor de risc natural: definire, localizare, amploare, efecte asupra mediului natural şi construit, efecte asupra locuitorilor;
  3. c) clasificarea şi cartografierea riscurilor naturale existente pe teritoriul judeţului sau unităţilor administrative de bază.

 

CAP. 2

Metodologia de elaborare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale

 

ART. 10

Elaborarea documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale se realizează în două etape, după cum urmează:

Etapa I – Culegerea şi interpretarea datelor, care constă în:

  1. a) valorificarea rezultatelor obţinute în urma studiilor şi cercetărilor specifice elaborate de instituţiile de specialitate şi a observaţiilor din teren;
  2. b) analiza hărţilor de risc natural;
  3. c) armonizarea cu prevederile reglementărilor tehnice din Uniunea Europeană.

Etapa a II-a – Redactarea pieselor scrise şi întocmirea pieselor desenate, care va avea următorul conţinut:

  1. a) piesele scrise – date şi informaţii relevante cu privire la riscurile naturale, adaptate şi inserate în conţinutul-cadru al documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism;
  2. b) piesele desenate – planuri întocmite la scara documentaţiei de bază sau cartograme pentru probleme relevante privind riscurile naturale.

ART. 11

Stabilirea exigenţelor minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale se face pe baza Studiului judeţean sau local al factorilor de risc natural, pe baza schemei prevăzute în anexa nr. 1, utilizând termenii din anexa nr. 2 şi matricele-cadru prezentate în anexele nr. 3 – 5, în raport cu tipul factorilor de riscuri naturale.

ART. 12

Pentru zonele de riscuri naturale, corelarea exigenţelor minime de conţinut ce se impun în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism cu conţinutul general al acestora se face în fiecare caz la nivelul fiecărui tip de documentaţie.

 

CAP. 3

Exigenţe minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism

 

DOCUMENTAŢII DE AMENAJARE A TERITORIULUI

ART. 13

Planurile de amenajare a teritoriului judeţean şi planurile de amenajare a teritoriului zonal, care au acelaşi grad de detaliere pentru zonele de riscuri naturale, vor cuprinde şi următoarele exigenţe minime de conţinut:

 

  1. Diagnoza – se analizează principalele probleme rezultate din analiza situaţiei existente referitoare la riscurile naturale şi se va structura astfel:
  2. Cadrul natural/mediul:

– identificarea, definirea zonelor de riscuri naturale şi a cauzelor producerii dezastrelor:

  1. a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarţei terestre;
  2. b) inundaţii: ploi torenţiale, topiri bruşte de zăpadă; accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor – rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă – sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale, amplasări necorespunzătoare de construcţii noi etc.;
  3. c) alunecări de teren: precipitaţii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi şi apariţia alunecărilor noi, eroziunea apelor curgătoare cu acţiune permanentă la baza versanţilor, acţiunea apei subterane, acţiunea îngheţului şi a dezgheţului, acţiunea cutremurelor care reactivează alunecările vechi sau declanşează alunecări primare, săpături executate pe versanţi sau la baza lor; defrişarea abuzivă a plantaţiilor şi a pădurilor, care produce declanşarea energiei versanţilor.
  4. Tipologia fenomenelor de risc natural:
  5. a) cutremure de pământ: superficiale, intermediare, de profunzime; magnitudinea pe scara Richter, intensitatea seismică pe scara MSK conform STAS 11.100/1993; parametri de zonare a seismicităţii teritoriului studiat conform normativului P 100/92; perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea mai mare de 6 grade;
  6. b) inundaţii: revărsarea cursurilor de apă datorită capacităţii insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zăpoare sau plutitori a cursurilor de apă, a secţiunilor subdimensionate a podurilor şi podeţelor; depăşirea capacităţii de tranzitare a acviferelor în zone fără drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatării incorecte; vânturi puternice în zona litorală sau a malurilor unor lacuri;
  7. c) alunecări de teren: active, care se desfăşoară în urma declanşării unei alunecări primare; reactive, care sunt declanşate, dar au perioade de stabilitate şi acalmie; inactive, care pot fi latente şi se pot activa oricând; abandonate, la care cauzele producerii au fost înlăturate; stabilizate prin metode de remediere.

 

  1. Reţeaua de localităţi, infrastructurile tehnice ale teritoriului şi activităţile afectate de riscuri naturale – se analizează riscul producerii unor dezastre şi/sau efectele lor, delimitarea şi ierarhizarea arealelor şi va conţine:
  2. Delimitarea şi ierarhizarea zonelor de risc natural – se face pe baza hărţilor de risc natural:
  3. a) cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică pe scara MSK şi perioada medie de revenire;
  4. b) inundaţii: zonă frecvent inundabilă, zonă potenţial inundabilă;
  5. c) alunecări de teren: conform potenţialului de producere, respectiv zone cu potenţial scăzut de alunecare, zone cu potenţial mediu de alunecare, zone cu potenţial ridicat de alunecare.
  6. Efectele riscurilor naturale:
  7. a) cutremure de pământ: avarii la structurile de rezistenţă ale clădirilor şi/sau distrugeri parţiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieţi omeneşti;
  8. b) inundaţii: obiective afectate – drumuri, poduri şi podeţe, reţele tehnico-edilitare, baraje, diguri, căi ferate, suprafeţe agricole, pierderi de vieţi omeneşti etc;
  9. c) alunecări de teren: obiective afectate – reţele tehnico-edilitare, poduri, podeţe, drumuri, căi ferate, suprafeţe agricole etc.

 

  1. Strategia de dezvoltare – se formulează propuneri cu caracter director care vizează prevenirea, atenuarea/eliminarea şi/sau acceptarea riscurilor naturale, în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare din documentaţiile de amenajare a teritoriului, şi se va structura astfel:
  2. Cutremure de pământ:

– informare cu privire la perioada medie de revenire a cutremurelor de o intensitate mai mare de VI grade şi iniţierea unor măsuri în caz de urgenţă.

  1. Inundaţii:
  2. a) acţiuni privind amenajarea bazinelor hidrografice prin lucrări structurale din albia râului şi de pe versanţi în scopul reducerii elementelor caracteristice ale viiturilor;
  3. b) acţiuni privind combaterea inundaţiilor prin lucrări de îndiguire a scurgerii pe versanţi, împăduriri, reducerea suprafeţelor impermeabile;
  4. c) definirea zonelor care trebuie scoase de sub inundaţii şi a zonelor a căror inundare are un rol util;
  5. d) renunţarea la unele zone inundabile şi reactivarea unora dintre acestea;
  6. e) necesitatea încheierii unor convenţii de asigurare;
  7. f) schimbarea modului de folosinţă a terenului şi lăsarea terenului în regim liber de inundare.
  8. Alunecări de teren:
  9. a) acţiuni privind amenajarea teritoriului cu risc de alunecare prin împăduriri, schimbarea culturilor, modificări în utilizarea terenurilor etc.;
  10. b) acţiuni privind combaterea alunecărilor de teren prin lucrări specifice;
  11. c) necesitatea încheierii unor convenţii de asigurare;
  12. d) schimbarea modului de folosinţă a terenului.

 

DOCUMENTAŢII DE URBANISM

ART. 14

Pentru zonele de riscuri naturale, categoriile de planuri urbanistice vor cuprinde şi următoarele exigenţe minime de conţinut:

 

  1. Planul urbanistic general

 

  1. Stadiul actual şi de dezvoltare urbanistică – se analizează principalele probleme rezultate din analiza situaţiei existente referitoare la riscurile naturale şi se va structura astfel:
  2. Cadrul natural: zonele expuse la riscuri naturale – se identifică şi se definesc riscurile naturale existente şi cauzele producerii dezastrelor:
  3. a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarţei terestre;
  4. b) inundaţii: ploi torenţiale, topiri bruşte de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor – rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă şi/sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale etc.;
  5. c) alunecări de teren: precipitaţii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi şi apariţia alunecărilor noi; eroziunea apelor curgătoare cu acţiune permanentă la baza versanţilor; acţiunea apelor subterane; acţiunea îngheţului şi a dezgheţului; acţiunea cutremurelor care reactivează alunecările vechi şi declanşează alunecări primare; săpături executate pe versanţi sau la baza lor; defrişarea abuzivă a plantaţiilor şi a pădurilor, care produce declanşarea energiei versanţilor.
  6. Tipologia fenomenelor:
  7. a) cutremure de pământ: superficiale, intermediare, de profunzime, magnitudinea pe scara Richter, intensitatea seismică pe scara MSK conform STAS 11.100/1993, parametrii de zonare a seismicităţii teritoriului studiat conform normativului P 100/92, perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea mai mare de 6 grade;
  8. b) inundaţii: revărsarea cursurilor de apă datorită capacităţii insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zăpoare sau plutitori a cursurilor de apă, a secţiunilor subdimensionate a podurilor şi podeţelor; depăşirea capacităţii de tranzitare a acviferelor în zone fără drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatării incorecte; vânturi puternice în zona litorală sau a malurilor unor lacuri;
  9. c) alunecări de teren: active, care se desfăşoară în urma declanşării unei alunecări primare; reactive, care sunt declanşate, dar au perioade de stabilitate şi acalmie; inactive, care pot fi latente şi se pot activa oricând, abandonate, la care cauzele producerii au fost înlăturate, stabilizate prin metode de remediere.

 

  1. Intravilanul, activităţile şi echiparea edilitară: riscul producerii unor dezastre şi/sau efectele lor, delimitarea şi ierarhizarea arealelor
  2. Efecte:
  3. a) cutremure de pământ: avarii la structurile de rezistenţă ale clădirilor şi/sau distrugeri parţiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieţi omeneşti;
  4. b) inundaţii: obiective afectate – clădiri, drumuri, poduri, podeţe, căi ferate, reţele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafeţe din intravilan şi extravilan, pierderi de vieţi omeneşti;
  5. c) alunecări de teren: obiective afectate – reţele tehnico-edilitare, poduri, podeţe, drumuri, căi ferate, suprafeţe din intravilan şi extravilan.
  6. Delimitarea şi ierarhizarea arealelor conform hărţilor de risc natural:
  7. a) cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică pe scara MSK şi perioada medie de revenire;
  8. b) inundaţii: calea viiturii, zonă frecvent inundabilă, zonă potenţial inundabilă;
  9. c) alunecări de teren: conform potenţialului de producere, respectiv zone cu potenţial scăzut de alunecare, zone cu potenţial mediu de alunecare, zone cu potenţial ridicat de alunecare.

 

  1. Reglementările specifice zonelor de riscuri naturale:
  2. Zone afectate de cutremure de pământ:
  3. a) stabilirea limitei intravilanului în funcţie de condiţiile geotehnice ale terenului;
  4. b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan (construcţii, spaţii plantate amenajate), suprafeţe destinate amenajărilor spaţiilor verzi, locuri de joacă pentru copii, parcaje necesare locuirii, dacă pot servi ca loc de refugiu în caz de seism;
  5. c) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de seismicitate (POT), distanţe între clădiri, regim de înălţime, sistem tehnic constructiv privind structura de rezistenţă a clădirii, sisteme de fundare;
  6. d) precizări cu privire la proiectarea şi construirea antiseismică se regăsesc în cadrul prevederilor actelor normative în vigoare P 100/92 şi Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată;
  7. e) identificarea zonelor ce necesită măsuri de reducere a riscului la seisme, în cadrul fondului construit existent (consolidări, subzidiri);
  8. f) îmbunătăţirea şi/sau înlocuirea infrastructurii tehnico-edilitare depreciate din punct de vedere fizic şi moral, corelate cu sisteme de avertizare specifice.
  9. Zone afectate de inundaţii:
  10. a) stabilirea limitei intravilanului şi a modului de utilizare a terenurilor, în funcţie de condiţiile hidrologice şi hidrogeologice locale;
  11. b) stabilirea zonelor inundabile cu interdicţie temporară de construire până la elaborarea documentaţiilor de specialitate;
  12. c) stabilirea zonelor frecvent inundabile cu interdicţie definitivă de construire care pot fi amenajate cu vegetaţie hidrofilă, suprafeţe lacustre;
  13. d) promovarea unor programe, studii şi proiecte privind măsurile de eliminare a cauzelor (îndiguiri, regularizări);
  14. e) informarea populaţiei din zonele inundabile asupra riscului potenţial la care este expusă şi obligativitatea autorităţilor publice locale de a aplica măsuri operative în caz de inundaţii;
  15. f) precizarea condiţiilor elementare de realizare şi de conformare a construcţiilor în raport cu gradul de inundabilitate (sisteme constructive şi fundaţii specifice);
  16. g) îmbunătăţirea/înlocuirea infrastructurii tehnico-edilitare depreciate şi situate în zonele inundabile;
  17. h) dezafectarea unităţilor poluante şi a oricăror surse de poluare (depozite, reziduuri) din zonele inundabile;
  18. i) evitarea amplasării unităţilor poluante şi a oricăror surse de poluare (depozite, reziduuri) în zonele inundabile;
  19. j) demolarea fondului construit din zonele frecvent inundabile şi reamplasarea lui pe zone neinundabile din intravilan.
  20. Zone afectate de alunecări de teren:
  21. a) stabilirea limitei intravilanului şi a modului de utilizare a terenurilor în funcţie de condiţiile geotehnice şi hidrogeologice stabilite prin studii de fundamentare de specialitate;
  22. b) instituirea interdicţiei temporare de construire în zone în care s-au produs alunecări de teren, până la elaborarea documentaţiilor de specialitate;
  23. c) instituirea interdicţiei definitive de construire, după caz;
  24. d) promovarea unor programe, studii şi proiecte privind măsuri concrete de stopare a fenomenului de alunecare de teren (împăduriri, consolidări versanţi);
  25. e) precizarea condiţiilor elementare de amplasare şi conformare a construcţiilor şi amenajărilor în funcţie de potenţialul de producere a alunecărilor de teren;
  26. f) îmbunătăţirea/înlocuirea şi chiar devierea reţelelor tehnico-edilitare amplasate în zone cu potenţial mare de producere a alunecărilor de teren;
  27. g) informarea populaţiei asupra riscului producerii alunecărilor de teren, după caz, pe grade de potenţial al producerii alunecărilor de teren;
  28. h) dezafectarea unităţilor productive cu grad ridicat de poluare şi periculozitate, amplasate în zone expuse alunecărilor de teren;
  29. i) demolarea fondului construit din zonele cu potenţial ridicat de alunecare şi reamplasarea lui pe rezerva funciară de utilitate publică.

 

  1. Planul urbanistic zonal

 

  1. Stadiul actual şi de dezvoltare urbanistică – se analizează principalele probleme rezultate din analiza situaţiei existente referitoare la riscurile naturale şi se va structura astfel:
  2. Cadrul natural – identificarea zonelor expuse la riscuri naturale, definirea riscurilor naturale existente şi cauzele producerii dezastrelor:
  3. a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarţei terestre;
  4. b) inundaţii: ploi torenţiale, topiri bruşte de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor – rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă şi/sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale;
  5. c) alunecări de teren: precipitaţii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi şi apariţia alunecărilor noi, eroziunea apelor curgătoare cu acţiune permanentă la baza versanţilor, acţiunea apelor subterane, acţiunea îngheţului şi a dezgheţului, acţiunea cutremurelor care reactivează alunecările vechi sau declanşează alunecări primare, săpături executate pe versanţi sau la baza lor, defrişarea abuzivă a plantaţiilor şi a pădurilor, care produce declanşarea energiei versanţilor.
  6. Tipologia fenomenelor de risc natural:
  7. a) cutremure de pământ: superficiale, intermediare, de profunzime; magnitudinea pe scara Richter; intensitatea seismică pe scara MSK conform STAS 11.100/1993; parametrii de zonare a seismicităţii teritoriului studiat conform normativului P 100/92; perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea de 6 grade;
  8. b) inundaţii: revărsarea cursurilor de apă datorită capacităţii insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zăpoare sau plutitori a cursurilor de apă, a secţiunilor subdimensionate a podurilor şi podeţelor; depăşirea capacităţii de tranzitare a acviferelor în zone fără drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatării incorecte; vânturi puternice în zona litorală sau a malurilor unor lacuri;
  9. c) alunecări de teren: active, care se desfăşoară în urma declanşării unei alunecări primare; reactive, care sunt declanşate, dar au perioade de stabilitate şi acalmie; inactive, care pot fi latente şi se pot activa oricând, abandonate, la care cauzele producerii au fost înlăturate, stabilizate prin metode de remediere.
  10. Efectele fenomenelor de risc natural asupra construcţiilor şi echipărilor edilitare:
  11. a) cutremure de pământ: avarii la structurile de rezistenţă ale clădirilor şi/sau distrugeri parţiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieţi omeneşti;
  12. b) inundaţii: obiective afectate – clădiri, drumuri, poduri, podeţe, căi ferate, reţele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafeţe din intravilan şi extravilan, pierderi de vieţi omeneşti;
  13. c) alunecări de teren: obiective afectate – clădiri, reţele tehnico-edilitare, poduri, podeţe, drumuri, căi ferate, suprafeţe din intravilan şi extravilan.
  14. Delimitarea şi ierarhizarea zonelor de riscuri naturale – conform hărţilor de risc natural:
  15. a) cutremure de pământ: conform zonelor de intensitate seismică pe scara MSK şi perioada medie de revenire;
  16. b) inundaţii: calea viiturii, zonă frecvent inundabilă, zonă potenţial inundabilă;
  17. c) alunecări de teren: conform potenţialului de producere, respectiv zone cu potenţial scăzut de alunecare, zone cu potenţial mediu de alunecare, zone cu potenţial ridicat de alunecare.

 

  1. Reglementări urbanistice specifice zonelor de riscuri naturale:
  2. Cutremure de pământ:
  3. a) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de seismicitate (POT – procent de ocupare a terenurilor), distanţe între clădiri, regim de înălţime, sistem tehnic constructiv privind structura de rezistenţă a clădirii, sisteme de fundare, precizându-se retragerea, alinierea, distanţele minime obligatorii dintre construcţii, terenurile non aedificandi;
  4. b) precizări cu privire la proiectarea şi construirea antiseismică se regăsesc în cadrul prevederilor actelor normative în vigoare P 100/92 şi Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată.
  5. Inundaţii:
  6. a) delimitarea zonelor inundabile cu interdicţie totală sau temporară de construire până la elaborarea unor documentaţii, studii de specialitate;
  7. b) definirea mijloacelor de protecţie şi a lucrărilor hidroedilitare necesare pentru completarea, întreţinerea şi redimensionarea reţelelor existente;
  8. c) măsuri specifice de protecţie necesare pentru asigurarea condiţiilor de construire;
  9. d) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de inundabilitate (sistem constructiv, regim maxim de înălţime, POT);
  10. e) alte reglementări privind redimensionarea reţelelor hidroedilitare, îndiguiri, taluzări, regularizarea cursurilor de apă;
  11. f) precizarea funcţiunilor interzise în zonele de risc la inundaţii.
  12. Alunecări de teren:
  13. a) delimitarea zonelor expuse la alunecări de teren, cu interdicţie totală sau temporară de construire până la elaborarea unor documentaţii, studii de specialitate;
  14. b) delimitarea zonelor expuse riscului la alunecări de teren, cu diferenţierea, după caz, pe grade cu potenţial diferit de alunecare;
  15. c) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor sistem constructiv, regim maxim de înălţime admisă, poziţionarea constructivă în raport cu curbele de nivel, POT;
  16. d) definirea mijloacelor de stabilizare a terenurilor (plantări, ranforsări);
  17. e) microzonarea de criterii de securitate pe baza studiilor geotehnice şi hidrogeologice.

 

III. Planul urbanistic de detaliu

 

  1. Situaţia existentă – se analizează principalele probleme rezultate din analiza situaţiei existente referitoare la riscurile naturale şi se va structura astfel:
  2. Evaluarea riscurilor naturale:

– identificarea, definirea riscurilor naturale şi a cauzelor producerii dezastrelor:

  1. a) cutremure de pământ: fenomene de faliere a scoarţei terestre;
  2. b) inundaţii: ploi torenţiale, topiri bruşte de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor – rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă şi/sau erori umane legate de exploatarea construcţiilor hidrotehnice şi de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale;
  3. c) alunecări de teren: precipitaţii atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi şi apariţia alunecărilor noi, eroziunea apelor curgătoare cu acţiune permanentă la baza versanţilor, acţiunea apelor subterane, acţiunea îngheţului şi a dezgheţului, acţiunea cutremurelor care reactivează alunecările vechi sau declanşează alunecări primare, săpături executate pe versanţi sau la baza lor, defrişarea abuzivă a plantaţiilor şi a pădurilor, care produce declanşarea energiei versanţilor.
  4. Tipologia fenomenelor:
  5. a) cutremure de pământ: superficiale, intermediare, de profunzime; magnitudinea pe scara Richter; intensitatea seismică pe scara MSK conform STAS 11.100/1993; parametrii de zonare a seismicităţii teritoriului studiat conform normativului P 100/92; perioada medie de revenire a cutremurelor cu intensitatea de 6 grade;
  6. b) inundaţii: revărsarea cursurilor de apă datorită capacităţii insuficiente de scurgere a albiilor minore; blocarea cu zăpoare sau plutitori a cursurilor de apă, a secţiunilor subdimensionate a pădurilor şi podeţelor; depăşirea capacităţii de tranzitare a acviferelor în zone fără drenaj natural sau cu drenaj natural insuficient; distrugerea lucrărilor hidrotehnice (baraje, diguri) din cauza exploatării incorecte; vânturi puternice în zona litorală sau a malurilor unor lacuri;
  7. c) alunecări de teren: active, care se desfăşoară în urma declanşării unei alunecări primare; reactive, care sunt declanşate, dar au perioade de stabilitate şi acalmie; inactive, care pot fi latente şi se pot activa oricând, abandonate, la care cauzele producerii au fost înlăturate, stabilizate prin metode de remediere.
  8. Efecte asupra fondului construit:
  9. a) cutremure de pământ: avarii la structurile de rezistenţă ale clădirilor şi/sau distrugeri parţiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieţi omeneşti;
  10. b) inundaţii: obiective afectate – clădiri, drumuri, poduri, podeţe, reţele tehnico-edilitare, pierderi de vieţi omeneşti;
  11. c) alunecări de teren: obiective afectate – clădiri, drumuri, poduri, podeţe, reţele tehnico-edilitare, pierderi de vieţi omeneşti.

 

  1. Reglementările specifice vizează relaţia dintre riscurile naturale şi nivelul de permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajările.
  2. Cutremure de pământ:
  3. a) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de seismicitate (POT – procent de ocupare a terenurilor), distanţe între clădiri, regim de înălţime, sistem tehnic constructiv privind structura de rezistenţă a clădirii, sisteme de fundare, precizându-se retragerea, alinierea, distanţele minime obligatorii dintre construcţii, terenurile non aedificandi;
  4. b) recomandări cu privire la proiectarea şi construirea antiseismică conform prevederilor actelor normative în vigoare P 100/92 (revizuită în 1996) şi Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată.
  5. Inundaţii:
  6. a) delimitarea zonelor inundabile cu interdicţie totală sau temporară de construire până la elaborarea unor documentaţii, studii de specialitate;
  7. b) delimitarea zonelor expuse riscului la inundaţii, cu diferenţierea, după caz, pe grade de inundabilitate;
  8. c) definirea mijloacelor de protecţie şi a lucrărilor hidroedilitare necesare pentru completarea, întreţinerea şi redimensionarea reţelelor existente;
  9. d) măsuri specifice de protecţie necesare pentru asigurarea condiţiilor de construire;
  10. e) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor în raport cu gradul de inundabilitate (sistem constructiv, regim maxim de înălţime, POT, CUT);
  11. f) alte reglementări privind redimensionarea reţelelor hidroedilitare, îndiguiri, taluzări, regularizarea cursurilor de apă;
  12. g) precizarea funcţiunilor interzise în zonele de risc la inundaţii.
  13. Alunecări de teren:
  14. a) delimitarea zonelor expuse la alunecări de teren, cu interdicţie totală sau temporară de construire până la elaborarea unor documentaţii, studii de specialitate;
  15. b) delimitarea zonelor expuse riscului la alunecări de teren, cu diferenţierea, după caz, pe grade cu potenţial diferit de alunecare;
  16. c) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a construcţiilor, sistem constructiv, regim maxim de înălţime admisă, poziţionarea constructivă în raport cu curbele de nivel, POT;
  17. d) definirea mijloacelor de stabilizare a terenurilor (plantări, ranforsări);
  18. e) microzonarea pe criterii de securitate pe baza studiilor geotehnice şi hidrogeologice.

ART. 15

Zonele expuse riscurilor naturale cu intensitate şi frecvenţă ridicate pot fi asimilate în cadrul documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism zonelor fragile ecologic determinate de factori naturali şi se supun în cadrul acestor documentaţii modului de gestiune a zonelor fragile ecologic, conform Ghidului privind protecţia şi revitalizarea zonelor fragile ecologic, care se aprobă prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.

 

CAP. 4

Dispoziţii finale

 

ART. 16

Anexele nr. 1 – 5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

ART. 17

Semnele convenţionale de reprezentare şi elementele grafice ce vor fi utilizate în cadrul pieselor desenate ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale se vor aproba prin ordin al ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei.

 

ANEXA 1

la normele metodologice

 

SCHEMĂ

privind determinarea exigenţelor minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale

 

______________

|Nevoia de     |

|măsuri de     |

|prevenire şi  |

|combatere     |

|______________|

|

______v_______

_____________                                                  |Măsuri de     |

|             |                                                 |prevenire şi  |

|Tipul        |____                                             |combatere     |

|documentaţiei|    |                                            |propuse de    |

|_____________|    |                                            |specialişti   |

_____________     |________                                    |______________|

|Delimitarea  |    |        |                                          |

|arealelor de |____|        |                                    ______v_______

|studiat      |             |                                   |Obiective     |

|_____________|      _______v________     _____________         |prioritare    |

|Consultarea     |   |             |        |ale           |

|hărţilor de risc|–>| Microzonare |        |administraţiei|

|________________|   |_____________|        |publice locale|

|______________|

_____________                                                         |

|             |                                                        |

|Studiul      |                                                  ______v_______

|judeţean al  |                                                 |Corelarea     |

|factorilor de|______                                           |obiectivelor  |

|risc natural |      |          __________                      |______________|

|             |      |         |          |   _______________       ^  |

|_____________|      |    —->|Prevenirea|->|Gestionarea    |      |  |

_____________       |   |     |riscurilor|  |riscurilor de  |      |  |

|             |   ___v___|__   |__________|  |către          |______|  |

|Studiul local|  |Stabilirea|                |administraţiile|         |

|al factorilor|  |strategiei|   __________   |publice locale |         |

|de risc      |->|adoptate  |  |Atenuarea,|  |_______________|         |

|natural      |  |în raport |->|eliminarea|         ^                  |

|             |  |cu cele 3 |  |riscurilor|_________|                  |

|_____________|  |categorii |  |__________|                            |

_____________   |de riscuri|                                          |

|Studii şi    |  |naturale  |   __________    _______________    ______v_______

|cercetări    |  |__________|  |          |  |Stabilirea     |  |DETERMINAREA  |

|specifice    |      ^   |     |Acceptarea|->|rezervei       |->|EXIGENŢELOR   |

|elaborate de |      |    —->|riscurilor|  |funciare       |  |MINIME        |

|instituţii   |______|         |__________|  |_______________|  |______________|

|specializate |                                                        ^

|_____________|             _____________________________              |

|Utilizarea ghidului şi       |             |

|corelarea cu conţinutul-cadru|_____________|

|al documentaţiei             |

|_____________________________|

 

ANEXA 2

la normele metodologice

 

GLOSAR DE TERMENI

 

Documentaţii de amenajare a teritoriului – ansamblul de piese scrise şi desenate referitoare la un teritoriu determinat, cuprinzând analiza situaţiei existente şi propuneri de dezvoltare, cu caracter director (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul).

Documentaţii de urbanism – ansamblul de piese scrise şi desenate referitoare la o unitate administrativ-teritorială de bază sau la o zonă a ei, cuprinzând analiza situaţiei existente şi propuneri de dezvoltare. Toate au caracter de reglementare, cu excepţia PUG, care are în plus şi caracter director (Legea nr. 350/2001).

Caracter director – însuşire a unei documentaţii aprobate de a stabili cadrul general de amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor prin coordonarea acţiunilor specifice. Caracterul director este specific documentaţiilor de amenajare a teritoriului (Legea nr. 350/2001).

Caracter de reglementare – însuşire a unei documentaţii aprobate de a impune anumiţi parametri soluţiilor promovate. Este specific documentaţiilor de urbanism (Legea nr. 350/2001).

Calea viiturii – corespunde unei viituri a cărei probabilitate de depăşire a debitului maxim anual este mai mare de 50% .

CUT – coeficientul de utilizare a terenului, care exprimă raportul dintre suma suprafeţelor desfăşurate ale tuturor clădirilor şi suprafaţa terenului considerat.

POT – procentul de ocupare a terenului, care exprimă raportul dintre suprafaţa ocupată la sol de clădiri şi suprafaţa terenului considerat.

Zonă frecvent inundabilă – corespunde unei viituri a cărei probabilitate de depăşire a debitului maxim anual este între 10 – 50% .

Zonă potenţial inundabilă – corespunde unei viituri a cărei probabilitate de depăşire a debitului maxim anual este până la 10% .

 

ANEXA 3

la normele metodologice

 

MATRICE-CADRU

pentru factorul de risc cutremure de pământ

 

______________________________________________________________________________

|Diagnoza    |Analiza   |Identificarea riscului: definire, tipul, magnitudinea |

|Stadiul     |factorului|(scara Richter), intensitatea seismică pe scara MSK,  |

|actual al   |de risc   |conform STAS 10.000/93 şi perioada medie de revenire  |

|dezvoltării |          |Delimitarea şi ierarhizarea arealelor pe baza hărţilor|

|            |          |de risc                                               |

|____________|__________|______________________________________________________|

|            |          |Planuri de amenajare a  |Planuri de urbanism          |

|            |          |teritoriului            |                             |

|            |          |________________________|_____________________________|

|Propuneri   |          |Informare cu privire la |- Informare cu privire la    |

|            |Acceptare |perioada medie de       |perioada medie de revenire şi|

|Reglementări|          |revenire pentru         |iniţierea unor măsuri în caz |

|            |          |cutremure de o anumită  |de urgenţă                   |

|            |          |intensitate şi iniţierea|                             |

|            |          |unor măsuri în caz de   |- Recomandări cu privire la  |

|            |          |urgenţă                 |proiectarea şi construirea   |

|            |          |                        |antiseismică, conform        |

|            |          |                        |normativelor în vigoare      |

|            |          |                        |(P 100/92, Ordonanţa         |

|            |          |                        |Guvernului nr. 20/1994       |

|            |          |                        |privind măsuri pentru        |

|            |          |                        |reducerea riscului seismic la|

|            |          |                        |construcţiile existente,     |

|            |          |                        |republicată)                 |

|            |          |                        |- Amplasarea şi conformarea  |

|            |          |                        |clădirilor în raport cu      |

|            |          |                        |gradul de seismicitate       |

|            |          |                        |(distanţe între clădiri,     |

|            |          |                        |regim de înălţime)           |

|            |          |                        |- Sisteme de avertizare cu   |

|            |          |                        |privire la producerea        |

|            |          |                        |seismelor                    |

|____________|__________|________________________|_____________________________|

 

ANEXA 4

la normele metodologice

 

MATRICE-CADRU

pentru factorul de risc inundaţii

 

______________________________________________________________________________

|                                   Diagnoza                                   |

|                         Stadiul actual al dezvoltării                        |

|______________________________________________________________________________|

|Analiza    |Identificarea riscului: definire, tipul; suprafaţa afectată; cauze|

|factorului |(naturale, antropice); efecte (pagube materiale, pierderi umane)  |

|de risc    |Delimitarea şi ierarhizarea arealelor pe baza hărţilor de risc    |

|           |__________________________________________________________________|

|           |Planuri AT – |PUG             |PUZ             |PUD               |

|           |(PATJ, PATZ) |                |                |                  |

|___________|_____________|________________|________________|__________________|

|                                   Propuneri                                  |

|                                  Reglementări                                |

|______________________________________________________________________________|

|Prevenire  |Acţiuni (plan|Interdicţie     |- Completarea,  |- Redimensionarea |

|           |de măsuri)   |temporară de    |întreţinerea şi |reţelei           |

|           |privind      |construire până |redimensionarea |hidroedilitare    |

|           |amenajarea   |la elaborarea   |reţelei         |existente         |

|           |bazelor      |studiilor de    |hidroedilitare  |                  |

|           |hidrografice |specialitate    |existente       |                  |

|           |             |(topografice,   |- Definirea     |                  |

|           |             |geotehnice,     |mijloacelor de  |                  |

|           |             |hidrogeologice) |protecţie şi a  |                  |

|           |             |pentru          |lucrărilor      |                  |

|           |             |fundamentarea   |edilitare       |                  |

|           |             |lucrărilor de   |necesare        |                  |

|           |             |eliminare a     |                |                  |

|           |             |riscului        |                |                  |

|___________|_____________|________________|________________|__________________|

|Atenuare/  |Acţiuni (plan|Promovarea unor |Măsuri specifice|- Redimensionarea |

|eliminare  |de măsuri)   |programe, studii|de protecţie    |reţelei           |

|           |privind      |şi proiecte     |(extinderea/    |hidroedilitare    |

|           |combaterea   |pentru          |redimensionarea |existente         |

|           |inundaţiilor,|eliminarea      |reţelei         |- Executarea de   |

|           |precum şi    |cauzelor        |hidroedilitare, |lucrări specifice |

|           |recuperarea  |(diguri,        |îndiguiri,      |(şanţuri de       |

|           |şi           |regularizări)   |regularizarea   |protecţie, canale |

|           |reabilitarea |                |cursurilor de   |de dren, diguri,  |

|           |terenurilor  |                |apă)            |terasamente)      |

|___________|_____________|________________|________________|__________________|

|Acceptare  |- Necesitatea|- Interdicţie   |Adaptarea       |Amplasarea şi     |

|           |încheierii   |definitivă de   |condiţiilor de  |conformarea       |

|           |unor         |construire      |construire în   |clădirilor în     |

|           |convenţii de |- Crearea unei  |funcţie de      |raport cu gradul  |

|           |asigurare    |rezerve funciare|microzonare până|de risc acceptat  |

|           |- Schimbarea |de utilitate    |la demolarea şi |şi                |

|           |modului de   |publică         |reamplasarea    |caracteristicile  |

|           |folosinţă a  |- Demolarea     |fondului        |terenului         |

|           |terenului    |fondului        |construit pe    |                  |

|           |(strămutarea |construit şi    |rezerva funciară|                  |

|           |unei părţi de|reamplasarea lui|de utilitate    |                  |

|           |intravilan şi|pe rezerva      |publică         |                  |

|           |lăsarea      |funciară de     |                |                  |

|           |terenului în |utilitate       |                |                  |

|           |regim liber  |publică         |                |                  |

|           |de inundare  |                |                |                  |

|___________|_____________|________________|________________|__________________|

 

ANEXA 5

la normele metodologice

 

MATRICE-CADRU

pentru factorul de risc alunecări de teren

 

______________________________________________________________________________

|                                   Diagnoza                                   |

|                         Stadiul actual al dezvoltării                        |

|______________________________________________________________________________|

|Analiza    |Identificarea riscului: definire, tipul; cauze (naturale,         |

|factorului |antropice); efecte (pagube materiale)                             |

|de risc    |Delimitarea şi ierarhizarea arealelor pe baza hărţilor            |

|           |de risc natural                                                   |

|           |__________________________________________________________________|

|           |Planuri AT – |PUG             |PUZ             |PUD               |

|           |(PATJ, PATZ) |                |                |                  |

|___________|_____________|________________|________________|__________________|

|                                   Propuneri                                  |

|                                  Reglementări                                |

|______________________________________________________________________________|

|Prevenire  |Acţiuni (plan|Interdicţie     |- Microzonarea  |- Măsuri          |

|           |de măsuri)   |temporară de    |pe criterii de  |particulare de    |

|           |privind      |construire până |securitate pe   |stabilizare a     |

|           |amenajarea   |la elaborarea   |baza studiilor  |terenurilor       |

|           |terenurilor  |studiilor de    |geotehnice,     |(plantări,        |

|           |cu risc de   |specialitate    |hidrogeologice  |drenare, fundare  |

|           |alunecare    |(topografice,   |- Stabilirea    |de piloţi)        |

|           |             |geotehnice,     |condiţiilor     |- Stabilirea      |

|           |             |hidrogeologice) |specifice de    |zonelor de        |

|           |             |pentru          |construire      |construcţii       |

|           |             |fundamentarea   |(distanţe minime|                  |

|           |             |lucrărilor de   |între clădiri,  |                  |

|           |             |eliminare a     |indici POT şi   |                  |

|           |             |riscului        |CUT)            |                  |

|           |             |                |- Definirea     |                  |

|           |             |                |mijloacelor de  |                  |

|           |             |                |stabilizare     |                  |

|           |             |                |(plantări,      |                  |

|           |             |                |ranforsări)     |                  |

|___________|_____________|________________|________________|__________________|

|Atenuare/  |Acţiuni (plan|Promovarea unor |Măsuri specifice|- Măsuri          |

|eliminare  |de măsuri)   |programe, studii|pentru          |particulare de    |

|           |privind      |şi proiecte     |stabilizarea    |stabilizare a     |

|           |combaterea   |pentru          |terenurilor     |terenurilor       |

|           |alunecărilor,|eliminarea      |(plantări,      |(plantări,        |

|           |precum şi    |cauzelor        |ranforsări,     |drenare, fundare  |

|           |recuperarea  |(consolidări    |condiţii        |pe piloţi)        |

|           |şi           |versanţi,       |specifice de    |- Stabilirea      |

|           |reabilitarea |plantări)       |fundare)        |condiţiilor       |

|           |terenurilor  |                |                |specifice de      |

|           |             |                |                |fundare şi        |

|           |             |                |                |construire        |

|___________|_____________|________________|________________|__________________|

|Acceptare  |- Necesitatea|- Interdicţie   |Adaptarea       |Amplasarea şi     |

|           |încheierii   |definitivă de   |condiţiilor de  |conformarea       |

|           |unor         |construire      |construire în   |clădirilor în     |

|           |convenţii de |- Crearea unei  |funcţie de      |raport cu gradul  |

|           |asigurare    |rezerve funciare|microzonare până|de risc acceptat  |

|           |- Schimbarea |de utilitate    |la demolarea şi |şi                |

|           |modului de   |publică         |reamplasarea    |caracteristicile  |

|           |folosinţă a  |- Demolarea     |fondului        |terenului         |

|           |terenului    |fondului        |construit pe    |                  |

|           |(strămutarea |construit şi    |rezerva funciară|                  |

|           |unei părţi de|reamplasarea lui|de utilitate    |                  |

|           |intravilan)  |pe rezerva      |publică         |                  |

|           |             |funciară de     |                |                  |

|           |             |utilitate       |                |                  |

|           |             |publică         |                |                  |

|           |             |                |                |                  |

|___________|_____________|________________|________________|__________________|

 

—————