ORDIN Nr. 684 din 7 iunie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică

 

EMITENT:      MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 538 din 24 iunie 2005

Descarca PDF cu OMAI 684-2005 Acc Nuclear si radiologic

 

 

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă,

în temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările ulterioare,

 

ministrul administraţiei şi internelor emite următorul ordin:

 

ART. 1

Se aprobă Normele metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor va monitoriza îndeplinirea prevederilor prezentului ordin.

ART. 3

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării. Începând cu aceeaşi dată se abrogă orice alte reglementări contrare.

 

Ministrul administraţiei şi internelor,

Vasile Blaga

 

ANEXA 1

 

NORME METODOLOGICE

privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică

 

CAP. 1

Dispoziţii generale

 

ART. 1

Prezentele norme metodologice se aplică pentru planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, precum şi pentru elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, în următoarele situaţii:

  1. a) incidente industriale, medicale, rutiere sau incendii în care sunt implicate surse radioactive, eliberări accidentale, pierderea de surse sau traficul ilicit de surse radioactive;
  2. b) accidente la instalaţii nucleare aflate în afara graniţelor, cu efecte transfrontaliere, inclusiv nave maritime cu propulsie nucleară;
  3. c) reintrarea în atmosferă a sateliţilor cu generatoare nucleare sau cu alte surse de radiaţii la bord;
  4. d) accidente în care sunt implicate arme nucleare;
  5. e) ameninţări sau atacuri teroriste cu dispozitive nucleare sau radioactive;
  6. f) accidente la instalaţii nucleare de pe teritoriul ţării, altele decât reactoarele nucleare.

ART. 2

(1) Scopul elaborării prezentelor norme metodologice constă în stabilirea unei concepţii unitare de întocmire a planurilor de urgenţă la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a utilizatorilor, care au responsabilităţi de acţiune în astfel de situaţii.

(2) Prezentele norme metodologice asigură cadrul juridic, organizatoric şi funcţional în vederea planificării şi executării măsurilor specifice, pentru activităţile care prezintă pericole de urgenţe nucleare sau radiologice la obiectivele identificate de autorităţile competente.

ART. 3

Termenii utilizaţi în prezentele norme metodologice sunt definiţi în anexa nr. 1.

ART. 4

Planurile de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică care se întocmesc sunt următoarele:

  1. a) planul naţional – include sinteza planurilor autorităţilor publice centrale şi judeţene, este elaborat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobat de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;
  2. b) planul judeţean – include sinteza planurilor autorităţilor administraţiei publice judeţene, precum şi cele ale utilizatorilor, este elaborat de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă, este avizat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi este aprobat de comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă;
  3. c) planul de protecţie şi intervenţie al utilizatorului – se elaborează de către agentul economic sursă de risc nuclear sau radiologic, se avizează de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de autoritatea naţională pentru controlul activităţilor nucleare.

ART. 5

(1) Situaţii de urgenţă nucleară sau radiologică se pot produce în:

  1. a) instituţii medicale;
  2. b) unităţi nucleare;
  3. c) instituţii de cercetare şi învăţământ;
  4. d) timpul transportului (rutier, maritim, fluvial);
  5. e) ciclul combustibilului nuclear;
  6. f) aplicaţii cu surse radioactive;
  7. g) alte locuri, ca urmare a activităţilor teroriste, traficului ilicit, depozitării de materiale refolosibile.

(2) Situaţiile de urgenţă nucleară sau radiologică sunt definite în anexa nr. 2.

ART. 6

Planurile de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, denumite în continuare planuri, asigură identificarea şi monitorizarea surselor potenţiale generatoare de accidente nucleare sau urgenţe radiologice, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei iniţiale, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor optime pentru reducerea efectelor produse de radiaţiile ionizante şi stabilesc concepţia de alarmare a instituţiilor şi serviciilor publice descentralizate în scopul minimizării impactului asupra populaţiei şi a mediului.

ART. 7

Pentru stabilirea variantelor optime de acţiune şi aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie se va lua în consideraţie timpul de emisie radioactivă, în funcţie de tipul accidentului şi de sursele implicate.

ART. 8

Planificarea activităţilor de intervenţie are la bază cunoaşterea amplasării surselor sau a materialelor radioactive existente la nivel judeţean şi local, condiţiile geografice şi geoclimatice în momentul producerii accidentului/incidentului, distribuţia populaţiei pe categorii de vârstă şi a obiectivelor de risc aflate în zona incidentului.

ART. 9

Planificarea activităţilor de protecţie a populaţiei şi a personalului de intervenţie trebuie să fie realizată ţinându-se cont de următoarele căi de expunere:

  1. a) expunerea externă datorită surselor de radiaţii neecranate sau intrării în zona contaminată radioactiv;
  2. b) expunerea internă prin inhalare şi prin ingestia de apă sau de alimente contaminate;
  3. c) contaminarea radioactivă externă a personalului de intervenţie.

ART. 10

Planurile trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) să fie corelate cu celelalte măsuri şi planuri de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre de pe teritoriul judeţului;
  2. b) să se bazeze pe posibilităţile reale de asigurare a acţiunilor de protecţie şi intervenţie;
  3. c) să fie precise, clare, expresive şi permanent actualizate;
  4. d) să poată fi aplicate în timp scurt, parţial sau total.

ART. 11

Structura-cadru a planului este prezentată în anexa nr. 3.

ART. 12

(1) Planurile stabilesc responsabilităţile ce revin fiecărei autorităţi publice centrale şi locale, instituţiilor sau agenţilor economici implicaţi în răspunsul în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, schema minimă de personal pentru răspunsul iniţial la urgenţă, mijloacele suplimentare pentru mărirea capacităţii de răspuns şi fluxul informaţional-decizional între utilizator şi exterior.

(2) Responsabilităţile ce revin autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi instituţiilor cu responsabilităţi în răspunsul în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică sunt prezentate în anexa nr. 4.

ART. 13

Procedurile pentru notificarea organizaţiilor şi a personalului implicat, conţinutul mesajelor iniţiale adresate organizaţiilor şi instituţiilor implicate, precum şi populaţiei vor fi elaborate de autorităţile competente împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

ART. 14

(1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile sau agenţii economici implicaţi în răspunsul în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică vor asigura măsurile şi mijloacele necesare activării imediate a personalului propriu, în funcţie de notificarea iniţială primită.

(2) Schema de principiu privind organizarea răspunsului iniţial în situaţia notificării unui accident nuclear sau unei urgenţe radiologice este prevăzută în anexa nr. 5.

 

CAP. 2

Planul de protecţie şi intervenţie al utilizatorului

 

ART. 15

(1) Planul de protecţie şi intervenţie al utilizatorului se elaborează în scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sănătăţii angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale, în caz de urgenţă nucleară sau radiologică.

(2) Acesta are la bază identificarea riscurilor potenţiale specifice, precum şi procedurile de răspuns în vederea asigurării:

  1. a) informării oportune a titularilor de activităţi, angajaţilor, populaţiei şi autorităţilor publice locale;
  2. b) pregătirii personalului cu funcţii de decizie, a angajaţilor şi a forţelor de intervenţie;
  3. c) intervenţiei de urgenţă, în mod organizat şi într-o concepţie unitară, pentru prevenirea, limitarea şi înlăturarea consecinţelor;
  4. d) refacerii şi reabilitării factorilor de mediu;
  5. e) reluării în condiţii normale a activităţilor de producţie.

ART. 16

(1) Elaborarea planului de protecţie şi intervenţie al utilizatorului se întocmeşte de compartimentul de specialitate al agentului economic sau instituţiei publice sursă de risc nuclear ori radiologic şi se avizează de compartimentele de specialitate din cadrul obiectivului şi de autoritatea teritorială pentru situaţii de urgenţă.

(2) Organul tehnic care coordonează elaborarea planului de urgenţă internă este compartimentul de protecţie civilă.

(3) Avizul de specialitate al autorităţilor teritoriale pentru situaţii de urgenţă se acordă de către personalul atestat, numit prin ordin de zi pe unitate, potrivit atribuţiilor de serviciu.

ART. 17

(1) Planul de protecţie şi intervenţie al utilizatorului se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care un exemplar se păstrează la dispecerat (ofiţerul de serviciu), un exemplar la inspectorul de protecţie civilă al obiectivului, iar celălalt exemplar la autoritatea teritorială pentru situaţii de urgenţă.

(2) Procesul de elaborare a planului se bazează pe informaţiile conţinute în raportul de securitate al obiectivului sau în politica de prevenire a accidentelor majore, fiind necesară consultarea compartimentelor de specialitate şi a angajaţilor.

(3) Termenele de elaborare a planurilor de protecţie şi intervenţie ale utilizatorului sunt:

  1. a) pentru obiectivele noi şi pentru obiectivele existente care suferă modificări importante, înainte de începerea funcţionării acestora în noile condiţii;
  2. b) pentru obiectivele existente, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

ART. 18

(1) Planul de protecţie şi intervenţie al utilizatorului se va distribui după cum urmează:

  1. a) două exemplare originale se vor păstra la titularul de activitate;
  2. b) un exemplar la autoritatea teritorială pentru situaţii de urgenţă.

(2) Extrase din planul de protecţie şi intervenţie al utilizatorului se vor distribui autorităţilor publice şi compartimentelor de specialitate care l-au avizat, forţelor de intervenţie interne şi externe care au misiuni de acţiune pe amplasament, precum şi vecinilor ce pot fi afectaţi în cazul producerii unui accident.

(3) Responsabilitatea distribuirii planului de protecţie şi intervenţie al utilizatorului revine inspectorului de protecţie civilă.

(4) Planurile vor cuprinde o listă de distribuţie a exemplarelor originale, copiilor şi extraselor.

ART. 19

(1) Responsabilitatea actualizării planurilor de protecţie şi intervenţie ale utilizatorului revine inspectorului de protecţie civilă al obiectivului, această activitate realizându-se, anual sau ori de câte ori apar modificări, astfel:

  1. a) schimbarea unor persoane cu responsabilităţi în schema generală de răspuns la urgenţe;
  2. b) schimbarea adreselor/numerelor de telefon, fax, telex etc;
  3. c) modificări în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale;
  4. d) modificări în programul de instruire-pregătire.

(2) Revizuirea planului de protecţie şi intervenţie al utilizatorului se realizează la intervale de cel mult 3 ani sau la solicitarea autorităţilor teritoriale pentru situaţii de urgenţă, pe baza modificărilor produse în:

  1. a) caracteristicile surselor de risc;
  2. b) structura economică a obiectivului;
  3. c) realizarea cooperării;
  4. d) concepţia aplicării planului.

(3) După fiecare actualizare şi revizuire, modificările sunt transmise prin grija inspectorului de protecţie civilă tuturor celor cărora li s-a distribuit planul.

ART. 20

(1) Planul de protecţie şi intervenţie al utilizatorului se va exersa, testa şi evalua prin exerciţii organizate de către titularul activităţii.

(2) Înainte de executarea exerciţiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planurilor de urgenţă internă, precum şi antrenamente parţiale cu personalul de decizie şi cu forţele de intervenţie.

(3) Pregătirea exerciţiilor şi antrenamentelor se execută pe baza unui grafic întocmit de inspectorul de protecţie civilă, avizat de compartimentele de specialitate ale obiectivului, de autoritatea teritorială pentru situaţii de urgenţă şi aprobat de titularul activităţii.

(4) Se va executa în mod obligatoriu cel puţin câte un exerciţiu pe an pentru fiecare tip de eveniment în care sunt implicate surse radioactive (incendiu, explozie, avarie).

(5) Exerciţiile de urgenţă cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se vor organiza şi se vor desfăşura cel puţin o dată la 3 ani.

(6) Evaluarea planului de protecţie şi intervenţie al utilizatorului se realizează după executarea exerciţiilor, pe baza concluziilor şi rapoartelor prezentate de personal special angrenat în acest scop, câte un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis autorităţilor teritoriale pentru situaţii de urgenţă.

 

CAP. 3

Planul naţional şi planul judeţean

 

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii comune

 

ART. 21

Planul naţional şi planul judeţean se întocmesc sub formă de text şi anexe, care includ totalitatea măsurilor de protecţie, procedurile şi forţele de intervenţie care sunt implicate în răspunsul la un accident nuclear sau urgenţă radiologică pe teritoriul naţional/judeţean ori în exteriorul acestuia, cu consecinţe semnificative asupra ţării/judeţului, şi trebuie să cuprindă următoarele:

  1. a) denumirea instalaţiei şi/sau zona la care se aplică;
  2. b) scopul, concepţia realizării şi modalităţile de activare a planului;
  3. c) strategiile şi posibilităţile de evaluare a situaţiei de urgenţă;
  4. d) atribuţiile fiecărui organism implicat în gestionarea situaţiei de urgenţă pe timpul activităţilor de intervenţie;
  5. e) datele de identificare a autorităţilor, precizarea responsabilităţilor pentru coordonarea răspunsului şi situaţiile de urgenţă care necesită punerea în aplicare a planului;
  6. f) punctele de contact ale fiecărui organism sau instituţii implicate în răspunsul la urgenţă;
  7. g) schemele de alarmare, notificare şi activare a persoanelor, organizaţiilor locale, judeţene, naţionale, agenţilor economici şi a echipelor de intervenţie, notificarea şi aplicarea procedurilor pentru echipele de intervenţie;
  8. h) metodele, procedurile şi mijloacele de alarmare a publicului;
  9. i) măsurile de protecţie pentru personalul de intervenţie şi populaţie;
  10. j) conducerea acţiunii de protecţie şi intervenţie, la nivel naţional, judeţean şi local;
  11. k) criteriile de definire a încetării stării de accident nuclear sau urgenţă radiologică;
  12. l) punctele sau raioanele de evacuare recunoscute ori amenajate, itinerariile de evacuare, de bază şi de rezervă;
  13. m) raioanele pentru decontaminarea personalului, tehnicii sau echipamentului, recunoscute ori amenajate;
  14. n) managementul informaţiei, comunicate pentru mass-media şi public;
  15. o) managementul medical al victimelor şi al persoanelor supraexpuse;
  16. p) acţiunile de prevenire şi contramăsurile;
  17. q) măsurile de pază, ordine publică şi îndrumarea circulaţiei, prevenirea panicii şi producerii altor evenimente;
  18. r) controlul expunerii la radiaţii;
  19. s) măsurile şi mijloacele medico-legale;
  20. t) controlul intrărilor/ieşirilor în/din zona contaminată;
  21. u) echipamentele, mijloacele de comunicaţii şi alte dotări necesare îndeplinirii îndatoririlor şi funcţiilor stabilite prin plan;
  22. v) mijloacele prevăzute şi pregătite pentru intervenţie în caz de urgenţe radiologice;
  23. w) metodele şi mijloacele pentru prezentarea situaţiei, alte informaţii necesare pentru sprijinul deciziei, actualizarea tuturor elementelor din cadrul organizaţiilor de răspuns;
  24. x) aspectele psihologice (echipe de urgenţă, public), participarea populaţiei în luarea deciziilor de refacere a zonelor afectate;
  25. y) intervalele de desfăşurare a exerciţiilor şi antrenamentelor;
  26. z) modalitatea de verificare şi actualizare periodică a planurilor.

 

SECŢIUNEA a 2-a

Planul judeţean

 

ART. 22

(1) Inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă elaborează planul judeţean care se aprobă de preşedintele comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă.

(2) Planul reprezintă o componentă a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor ce se elaborează pentru toate situaţiile potenţiale de risc specifice judeţului.

(3) Planul se elaborează în 3 exemplare, dintre care unul se va păstra la secretariatul tehnic permanent al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, al doilea la inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, iar exemplarul al treilea la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

(4) Extrase din plan se vor distribui tuturor autorităţilor publice locale de specialitate cu sarcini de intervenţie, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale dispuse în zonele de planificare la urgenţă, cu respectarea prevederilor legale.

(5) Planul va cuprinde o listă de distribuţie a exemplarelor originale, copiilor şi extraselor.

(6) Termenul de elaborare a planurilor este de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.

ART. 23

Planul se transmite Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă în vederea obţinerii avizului de specialitate.

ART. 24

(1) Planul se actualizează prin grija autorităţii centrale şi teritoriale pentru situaţii de urgenţă, anual sau ori de câte ori apar modificări în ceea ce priveşte: componenţa schemei de organizare la urgenţă, adresele, numerele de telefon, fax etc., modificările în situaţiile cu necesarul de resurse umane şi materiale, modificările în programul de instruire-pregătire.

(2) Revizuirea planului se realizează la intervale de cel mult 3 ani, pe baza modificărilor produse în: caracteristicile surselor de risc, realizarea cooperării, concepţia aplicării planului, structura aşezărilor umane din zonele de risc.

(3) După fiecare actualizare şi revizuire, modificările sunt transmise, prin grija autorităţii teritoriale pentru situaţii de urgenţă, tuturor celor care sunt trecuţi pe lista de distribuţie a planului.

ART. 25

(1) Antrenamentele, exerciţiile şi aplicaţiile de specialitate sunt organizate şi desfăşurate în scopul pregătirii autorităţilor administraţiei publice locale şi a forţelor de intervenţie, îmbunătăţirii cooperării, verificării viabilităţii prevederilor planurilor, evaluării stadiului de operativitate şi stabilirii măsurilor ce se impun.

(2) Acestea se vor organiza de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă pe baza unei planificări aprobate de prefectul judeţului.

(3) Înainte de executarea exerciţiilor se asigură actualizarea sau, după caz, revizuirea planurilor, precum şi desfăşurarea de antrenamente parţiale cu personalul de decizie şi cu forţele de intervenţie.

(4) Pentru asigurarea unei pregătiri adecvate a personalului cu atribuţii de decizie şi de intervenţie vor fi organizate şi desfăşurate periodic mai multe tipuri de activităţi, astfel:

  1. a) exerciţii de simulare în centrul operaţional pentru situaţii de urgenţă;
  2. b) exerciţii cu scenarii de urgenţă pe amplasament;
  3. c) exerciţii cu scenarii de urgenţă în afara amplasamentului;
  4. d) antrenamente de specialitate la sală şi în teren;
  5. e) aplicaţii de specialitate.

(5) Exerciţiile cu scenarii care presupun efecte în afara amplasamentului se vor organiza şi se vor desfăşura cel puţin o dată la 3 ani şi vor fi, de regulă, corelate cu exerciţiile organizate de titularul activităţii.

(6) Evaluarea planului se realizează după executarea exerciţiilor şi aplicaţiilor, pe baza concluziilor şi rapoartelor prezentate de personal special angrenat în acest scop, un exemplar din raportul de evaluare fiind transmis la autoritatea centrală pentru situaţii de urgenţă.

ART. 26

Planul va conţine un capitol cu măsuri generale pentru reabilitarea economico-socială a zonelor afectate. Acesta va stabili măsuri concrete prin care să se realizeze:

  1. a) decontaminarea;
  2. b) gospodărirea deşeurilor;
  3. c) demobilizarea personalului de intervenţie;
  4. d) ancheta medicală;
  5. e) informarea populaţiei şi mass-mediei;
  6. f) refacerea factorilor de mediu;
  7. g) ancheta penală;
  8. h) evaluarea accidentului, concluziile rezultate, evaluarea privind costurile intervenţiei, clasificarea şi importanţa evenimentului;
  9. i) propunerile de modificare a planurilor, de îmbunătăţire a activităţilor de pregătire şi a procedurilor (acolo unde sunt necesare aceste măsuri);
  10. j) modalităţile de despăgubire a persoanelor, instituţiilor sau agenţilor economici afectaţi;
  11. k) raportul ulterior accidentului.

 

SECŢIUNEA a 3-a

Planul naţional

 

ART. 27

(1) Planul naţional este elaborat de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi este aprobat de preşedintele Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

(2) Planul naţional se întocmeşte în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice.

(3) Planul naţional reprezintă o componentă a Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru situaţii de urgenţă.

 

CAP. 4

Dispoziţii finale

 

ART. 28

Procedurile operaţionale privind organizarea şi conducerea activităţilor de prevenire şi combatere a consecinţelor, evaluarea, testarea, exersarea, actualizarea şi revizuirea planurilor vor fi elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice.

ART. 29

(1) Planurile se pun în aplicare imediat atunci când situaţia o impune, de către autorităţile teritoriale pentru situaţii de urgenţă, în următoarele situaţii:

  1. a) când survine un accident major;
  2. b) când survine un eveniment necontrolat care, prin natura sa, poate provoca un accident major.

(2) Planurile de protecţie şi intervenţie sunt puse în aplicare de autorităţile care le-au elaborat, pe baza procedurilor concrete prevăzute în conţinutul acestora.

ART. 30

În vederea participării publicului la dezbaterea conţinutului planurilor, se vor organiza informări prin intermediul mass-mediei, expuneri, conferinţe, dezbateri publice, pagini de web etc.

ART. 31

Pentru întocmirea planurilor pot fi angajate persoane fizice sau juridice atestate.

ART. 32

Anexele nr. 1 – 5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

 

ANEXA 1

la normele metodologice

 

GLOSAR DE TERMENI

 

Accident nuclear – eveniment nuclear care afectează instalaţia şi provoacă iradierea sau contaminarea populaţiei ori a mediului peste nivelurile permise de reglementările în vigoare

Antidot – substanţă folosită pentru neutralizarea unui agent toxic pătruns în organism sau a efectelor nocive ale acestuia

Autoritate – Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, care, în baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţii nucleare, republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear şi exercită atribuţiile de reglementare, autorizare şi control prevăzute de lege

Autoritatea centrală pentru protecţia mediului – Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

Autoritatea centrală pentru protecţie civilă – Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă

Autoritatea publică locală responsabilă cu planificarea teritorială – consiliul local, respectiv consiliul judeţean şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti

Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului – agenţiile teritoriale de protecţie a mediului şi Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD)

Combustibil nuclear – material sau ansamblu mecanic care conţine materie primă ori material fisionabil, special destinat folosirii într-un reactor nuclear, în scopul producerii energiei nucleare

Contaminare radioactivă – contaminarea oricărui material, oricărei suprafeţe sau a mediului ori a unei persoane cu substanţe radioactive. În cazul particular al corpului uman, contaminarea radioactivă include atât contaminarea externă a pielii, cât şi contaminarea internă.

Debitul dozei – rata expunerii la radiaţii ionizante în termeni de doză absorbită sau de doză echivalentă şi exprimată în unităţile Gy/h, respectiv Sv/h

Decontaminare – îndepărtarea contaminării radioactive

Depozitare – prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scopul stocării şi/sau păstrării în condiţii de siguranţă

Deşeu radioactiv – materiale rezultate din activităţile nucleare, pentru care nu s-a prevăzut nici o întrebuinţare şi care conţin sau sunt contaminate cu radionuclizi

Doză – cantitatea de energie absorbită de ţesut

Dozimetre – instrumente de măsurare a dozei ambientale sau a dozei individuale

Ecranare – materialele, de regulă betonul, apa sau plumbul, amplasate în jurul substanţelor radioactive pentru a proteja personalul împotriva radiaţiilor

Expert acreditat – persoană având cunoştinţele şi pregătirea necesare pentru a efectua testele fizice, tehnice sau radiochimice care permit evaluarea dozelor şi/sau pentru a oferi consultanţă în vederea realizării unei protecţii efective a persoanelor şi utilizării corecte a echipamentelor de protecţie şi a cărei capacitate de a acţiona ca expert în acest sens este recunoscută de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). Recunoaşterea constă în eliberarea unui permis de exercitare, potrivit reglementărilor specifice emise de CNCAN.

Expunere – procesul de a fi iradiat sau expus la radiaţii, cu consecinţa potenţială a unei doze absorbite

Evacuare – mutarea rapidă, temporară, a persoanelor dintr-o anumită zonă pentru a se evita sau a se reduce expunerea la radiaţii pe termen scurt în caz de urgenţă

Ingestie – pătrunderea substanţelor radioactive în organismul uman pe cale digestivă

Inhalare – pătrunderea substanţelor radioactive în organismul uman pe cale respiratorie

Intervenţie – orice acţiune care evită sau micşorează expunerea ori probabilitatea expunerii la surse care nu sunt în obiectul unei practici aflate sub control sau la surse care sunt scăpate de sub control ca urmare a unui accident

Încorporare – pătrunderea substanţelor radioactive în organismul uman prin ingestie, inhalare sau prin penetrarea pielii ori a rănilor

Hazard – proprietatea intrinsecă a unei substanţe, unui agent, a unei surse de energie sau situaţii de a avea un potenţial de producere a unor consecinţe nedorite

Management pentru modernizare – adoptarea şi implementarea procedurilor pentru modificările planificate asupra instalaţiilor existente sau a proiectării de noi instalaţii, procese ori unităţi de stocare

Material radioactiv – orice material în orice stare de agregare, care prezintă fenomenul de radioactivitate, inclusiv deşeurile radioactive

Monitorizare – măsurarea periodică sau continuă a nivelului de radiaţii dintr-o anumită zonă

Nivel de intervenţie – o valoare a echivalentului de doză evitabilă, a dozei efective evitabile sau a unei mărimi derivate, la care ar trebui avută în vedere aplicarea măsurilor de intervenţie; valoarea dozei evitabile sau a mărimii derivate este numai cea asociată cu calea de expunere pentru care măsura de intervenţie este aplicabilă.

Obiectiv nuclear – uzine pentru fabricarea combustibilului nuclear, reactoare nucleare, inclusiv ansamblurile critice şi subcritice, reactoare de cercetare, centrale nuclearo-electrice, instalaţii de stocare a combustibilului iradiat, unităţi de îmbogăţire sau instalaţii de retratare

Produs radioactiv – orice material radioactiv obţinut în cursul procesului de producere ori de utilizare a unui combustibil nuclear sau orice material care a devenit radioactiv prin expunere la radiaţii, cu excepţia radioizotopilor care au atins stadiul final de preparare şi sunt susceptibili de a fi utilizaţi în scopuri ştiinţifice, medicale, speciale, sociale, comerciale ori industriale

Radiaţie – particule sau unde rezultate din procese atomice ori nucleare

Radiaţie ionizantă – transferul energiei în spaţiu sub forma undelor electromagnetice sau al particulelor cu o cantitate de energie mai mare de 12,4 eV corespunzătoare unei lungimi de undă de 100 nanometri. O astfel de radiaţie este capabilă să formeze ioni la trecerea prin ţesuturile din organism sau prin alte substanţe.

Radiaţie nucleară – radiaţie emisă de nucleele atomice, de exemplu pe timpul dezintegrării radioactive sau pe timpul fisiunii acestora

Radioactivitate – proprietatea anumitor radionuclizi de a emite radiaţii prin transformarea spontană a nucleelor acestora

Sursă de radiaţii – o cantitate de substanţe radioactive utilizată ca sursă de radiaţii ionizante

Securitate radiologică – asigurarea protecţiei fiinţelor umane împotriva expunerii la radiaţii şi a securităţii instalaţiilor nucleare şi a surselor radioactive, inclusiv asigurarea mijloacelor de realizare a acestei protecţii şi securităţii şi a mijloacelor de prevenire a accidentelor şi de diminuare a consecinţelor acestora

Sursă de radiaţii – orice emiţător de radiaţii ionizante, inclusiv orice material radioactiv şi orice dispozitiv generator de radiaţii ionizante

Timp de înjumătăţire – timpul necesar pentru ca o substanţă radioactivă să îşi piardă, datorită dezintegrării, jumătate din activitatea acesteia

Urgenţă radiologică – o situaţie de urgenţă în urma unui accident care implică radiaţii ionizante, care determină autorităţile responsabile să decidă întreprinderea măsurilor de remediere în scopul protejării muncitorilor şi a populaţiei

Pericol – proprietatea intrinsecă a unei substanţe sau unui preparat chimic ori a unei stări fizice, cu potenţial de a induce efecte negative asupra sănătăţii populaţiei şi/sau asupra mediului

Risc – probabilitatea ca un anumit efect negativ să se producă într-o anumită perioadă de timp şi/sau în anumite circumstanţe

Titularul activităţii – orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deţine controlul instalaţiei sau care este delegată cu o putere economică decisivă în ceea ce priveşte funcţionarea acesteia

Unitate de stocare – orice spaţiu în care sunt depozitate substanţe periculoase

 

ANEXA 2*)

la normele metodologice

 

*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

 

DEFINIREA

situaţiilor de urgenţă nucleară sau radiologică

 

______________________________________________________________________________

|Nr. | Obiectivul sau |                  Prezentarea                      |Obs.|

|crt.|   activitatea  |  situaţiilor de urgenţă nucleară sau radiologică  |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

|  1.|Prelucrare      |Exteriorul amplasamentului: Fără posibile efecte   |    |

|    |radio-          |deterministice. O mică eliberare radioactivă în    |    |

|    |farmaceutică    |exteriorul amplasamentului. Eliberarea poate fi    |    |

|    |                |mărită de un incendiu şi este funcţie de cantitate |    |

|    |                |şi volatilitate. Exploziile, furtunile, scurgerile |    |

|    |                |şi rupturile prezintă un risc scăzut.              |    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Efectele deterministice asupra     |    |

|    |                |sănătăţii sunt foarte puţin probabile, dar este    |    |

|    |                |posibilă depăşirea limitei ocupaţionale.           |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

|  2.|Spitale         |Exteriorul amplasamentului: Fără potenţiale        |    |

|    |                |depăşiri ale dozelor permise legal.                |    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Posibile efecte deterministice     |    |

|    |                |pentru personal, dacă sunt utilizate surse închise.|    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

|  3.|Fabricarea de   |Exteriorul amplasamentului: O potenţială eliberare |    |

|    |surse închise   |radioactivă slabă peste nivelele de urgenţă, în    |    |

|    |                |vecinătatea obiectivului. În caz de incendiu,      |    |

|    |                |eliberarea va fi însă mult mai mare. Eliberarea    |    |

|    |                |radioactivă este funcţie de cantitate şi           |    |

|    |                |volatilitate. Exploziile, furtunile, scurgerile şi |    |

|    |                |spargerile reprezintă un risc mic.                 |    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Posibile efecte deterministe pentru|    |

|    |                |personalul care lucrează, prin inhalare sau        |    |

|    |                |pierderea ecranării.                               |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

|  4.|Laboratoare de  |Exteriorul amplasamentului: Deoarece cantităţile de|    |

|    |cercetare       |materiale radioactive depozitate şi utilizate nu   |    |

|    |                |sunt mari, nu există o potenţială eliberare        |    |

|    |                |radioactivă, care să depăşească nivelele de        |    |

|    |                |urgenţă.                                           |    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Pot apărea efecte deterministe     |    |

|    |                |pentru personalul implicat, prin expunere externă, |    |

|    |                |în funcţie de caracteristicile laboratorului.      |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

|  5.|Depozite pentru |Exteriorul amplasamentului: Pentru operaţiile de   |    |

|    |arderea         |ardere a deşeurilor de nivel scăzut nu există      |    |

|    |deşeurilor de   |posibilitatea depăşirii nivelelor de urgenţă. Dacă |    |

|    |nivel scăzut    |deşeurile conţin iod radioactiv, atunci există o   |    |

|    |                |mică posibilitate de eliberare peste pragurile de  |    |

|    |                |urgenţă în vecinătatea obiectivului.               |    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Nu există posibilitatea de depăşire|    |

|    |                |a nivelelor de urgenţă în interior. Există un mic  |    |

|    |                |potenţial de depăşire a limitelor expunerii        |    |

|    |                |operaţionale.                                      |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

|  6.|Colete de       |Exteriorul amplasamentului: Acestea conţin numai   |    |

|    |transport       |cantităţi minore de materiale radioactive. Nu      |    |

|    |exceptate       |există nici un risc pentru consecinţe radiologice, |    |

|    |                |care să necesite acţiuni protective speciale.      |    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Fără aplicabilitate.               |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

|  7.|Colete de tip A |Exteriorul amplasamentului: Activitatea prescrisă  |    |

|    |                |pentru colete de tip A limitează pericolul         |    |

|    |                |radiologic. Depăşirea dozelor peste limitele de    |    |

|    |                |urgenţă este practic imposibilă în vecinătatea     |    |

|    |                |coletului. În cel mai rău caz, limitele pot fi     |    |

|    |                |depăşite prin inhalarea fumului rezultat în urma   |    |

|    |                |unui incendiu la locul accidentului, însă persoana |    |

|    |                |expusă poate pleca de la locul accidentului fără a |    |

|    |                |i se face monitorizarea radiologică. O contaminare |    |

|    |                |accidentală a solului poate necesita decontaminare.|    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Fără aplicabilitate.               |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

|  8.|Colete de tip B |Off-site: Coletele de tip B pot conţine o cantitate|    |

|    |                |mare de material radioactiv. Aceste colete au fost |    |

|    |                |proiectate să reziste la accidente severe; de aceea|    |

|    |                |doze care să depăşească limitele nu pot fi luate în|    |

|    |                |considerare. Însă, dacă este fisurat coletul şi are|    |

|    |                |loc un incendiu la locul accidentului, dozele, în  |    |

|    |                |imediata apropiere, pot depăşi limita de urgenţă.  |    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Fără aplicabilitate.               |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

|  9.|Accident cu armă|Exteriorul amplasamentului: Dacă are loc un        |    |

|    |nucleară –      |incendiu sau explozie în urma utilizării unei arme |    |

|    |eliberare de Pu |nucleare, pot apărea efecte deterministice prin    |    |

|    |                |inhalare în nor sau resuspensia depunerilor. Zona  |    |

|    |                |semnificativ contaminată poate fi de ordinul unui  |    |

|    |                |kilometru pătrat.                                  |    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Fără aplicabilitate.               |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

| 10.|Sursă pierdută/ |Exteriorul amplasamentului: Sunt posibile doze     |    |

|    |furată/         |letale pentru cei care utilizează o sursă          |    |

|    |necontrolată    |neecranată. Dintr-o sursă fisurată pot rezulta doze|    |

|    |                |letale şi semnificative contaminări. Poate fi      |    |

|    |                |contaminată o arie considerabilă din cauza         |    |

|    |                |activităţilor desfăşurate de personal.             |    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Fără aplicabilitate.               |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

| 11.|Contaminare din |Exteriorul amplasamentului: Sunt posibile depuneri |    |

|    |cauza unei      |semnificative la mari distanţe de la un obiectiv   |    |

|    |eliberări       |foarte îndepărtat.                                 |    |

|    |transfrontaliere|___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Fără aplicabilitate.               |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

| 12.|Căderea unui    |Exteriorul amplasamentului: Riscul este foarte     |    |

|    |satelit         |scăzut şi va fi imposibil să se delimiteze zona în |    |

|    |                |care trebuie luate acţiuni de protecţie rezonabile.|    |

|    |                |Părţi din satelit sau manevrarea unor piese din    |    |

|    |                |acesta pot duce la efecte deterministe.            |    |

|    |                |___________________________________________________|    |

|    |                |Pe amplasament: Fără aplicabilitate.               |    |

|____|________________|___________________________________________________|____|

 

ANEXA 3

la normele metodologice

 

STRUCTURA-CADRU

a planului de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică

 

  1. Coperta
  2. Pagină identică cu coperta
  3. Aprobarea, avizarea, actualizarea şi revizuirea planului
  4. Cadrul general
  5. Organizarea centrului de coordonare a intervenţiei (CCI):
  6. a) schema de organizare
  7. b) tabel cu încadrarea funcţiilor din cadrul CCI
  8. Identificarea şi clasificarea evenimentelor
  9. Clasificarea urgenţelor
  10. Notificarea, informarea şi alarmarea
  11. Declararea şi introducerea stării de urgenţă
  12. Responsabilităţile structurilor şi ale personalului
  13. Tabele cu forţele şi mijloacele de sprijin, locaţia şi modul de contact
  14. Organizarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie:
  15. a) proceduri specifice pentru fiecare forţă (formaţiune de intervenţie)
  16. b) tabel-sinteză al forţelor de intervenţie
  17. c) acţiuni pe termen lung
  18. Comunicaţiile
  19. Logistica
  20. Monitorizarea factorilor de mediu
  21. Încetarea stării de urgenţă
  22. Comunicarea cu mass-media şi informarea publică
  23. Exersarea planului
  24. Anexele planului.

 

ANEXA 4

la normele metodologice

 

RESPONSABILITĂŢILE

ce revin autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi instituţiilor cu responsabilităţi în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică

 

La nivel naţional, ministrul administraţiei şi internelor, ca preşedinte al comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, coordonează activitatea pentru aplicarea tuturor măsurilor în scopul limitării efectelor asupra populaţiei şi factorilor de mediu în cazul accidentelor nucleare sau al urgenţelor radiologice care depăşesc capacitatea de intervenţie la nivel judeţean ori în situaţia accidentelor transfrontaliere. Secretariatul tehnic permanent al Secţiunii urgenţă nucleară din cadrul comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă, prin Centrul naţional pentru coordonarea intervenţiei în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, funcţionează ca structură tehnică de specialitate consultativă pentru managementul urgenţelor nucleare.

La nivel judeţean, prefectul, ca preşedinte al comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, coordonează activitatea pentru protecţia populaţiei şi a factorilor de mediu, precum şi pentru realizarea măsurilor ce se impun în caz de accident nuclear ori urgenţă radiologică pe teritoriul judeţului.

La nivel local, primarul, ca preşedinte al comitetului local pentru situaţii de urgenţă (CLSU), coordonează activitatea pentru aplicarea imediată a măsurilor de protecţie a populaţiei ce se impun în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

Autorităţile publice locale au următoarele obligaţii:

  1. a) asigurarea protecţiei populaţiei, factorilor de mediu, animalelor şi a bunurilor materiale;
  2. b) participarea, împreună cu reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi inspectoratelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, la întocmirea şi actualizarea planurilor de protecţie şi intervenţie;
  3. c) organizarea notificării agenţilor economici din zona lor de competenţă, precum şi alarmarea populaţiei;
  4. d) organizarea şi asigurarea funcţionării raioanelor de adunare, îmbarcare şi primire din zona lor de responsabilitate;
  5. e) organizarea şi asigurarea transportului populaţiei, bunurilor materiale şi obiectelor de patrimoniu;
  6. f) asigurarea asistenţei medicale în raioanele de evacuare şi pe timpul transportului;
  7. g) luarea în evidenţă a populaţiei care este evacuată;
  8. h) asigurarea informării populaţiei şi evacuarea acesteia în caz de necesitate;
  9. i) reţinerea şi stocarea produselor agricole şi a altor alimente contaminate, care sunt periculoase pentru populaţie, şi aplicarea interdicţiei de consum al unor produse;
  10. j) acordarea compensaţiilor persoanelor afectate de instituirea stării de urgenţă;
  11. k) rechiziţionarea bunurilor sau obligativitatea executării anumitor servicii;
  12. l) oprirea activităţilor economice publice sau private din zona/zonele afectată/afectate.

 

ANEXA 5*)

la normele metodologice

 

*) Anexa nr. 5 este reprodusă în facsimil.

 

RĂSPUNSUL INIŢIAL ÎN SITUAŢIA NOTIFICĂRII UNUI ACCIDENT NUCLEAR SAU URGENŢE RADIOLOGICE

 

______________

| NOTIFICAREA  |

| unei urgenţe |

|______________|

|                ……………………………

____________v____________     Primeşte notificarea, asigură

| INIŢIATORUL RĂSPUNSULUI |    consilierea iniţială, iniţiază

|_________________________|    răspunsul

|               ……………………………

v

/ \

/   \

/Risc \            _______________      __

/  de   \   NU     | Înregistrează |   /    \

/ radiaţie\––-> |   detaliile   |  | STOP |

\    ?    /         |_______________|   \____/

\       /

\     /

\   /

\ /

|

DA  |

____v______     ………………………………..

| Activează |   :Gestionează evaluarea şi limitarea    :

| MANAGERUL |   :accidentului, poartă întreaga         :

| URGENŢEI  |   :răspundere pentru răspunsul la urgenţă:

|___________|   :………………………………..:

|

DA  |

v

/ \

/   \

/     \

/Nivelul\                       _____________

/ riscului\                     | Activează   |

/     de    \       SCĂZUT       | EVALUATORUL |

\  radiaţie / –––––->  | RADIOLOGIC  |

\    ?    /                     |_____________|

\       /                  ……………………..

\     /                    Reevaluează riscurile de

\   /                     radiaţie şi realizează

\ /                      recuperarea

|                      ……………………..

MEDIU SAU MARE  |

|

_____________v_______________________________________

|                            |                        |

_____________v______________        ______v______            ______v______

|          Activează         |      | Desemnează  |          |  Activează  |

|(dacă nu este încă activată)|      | COMANDANTUL |          | EVALUATORUL |

|      FORŢA INIŢIALĂ DE     |      | ACŢIUNII    |          |  RADIOLOGIC |

|           RĂSPUNS          |      |_____________|          |_____________|

|____________________________|

…………………………..   ………………   …………………..

Realizează acţiunile de limitare   Gestionează toate    Evaluează riscurile de

a accidentului şi aplică           acţiunile de         radiaţie şi recomandă

acţiunile de protecţie şi de       răspuns la scena     acţiuni de recuperare

recuperare iniţială                unui accident        şi decontaminare

…………………………..   ………………   …………………..

 

–––––