ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

Text în vigoare începând cu data de 30 decembrie 2014

REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 30 decembrie 2014.

Act de bază

#B: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004

Acte modificatoare

#M1: Legea nr. 15/2005

#M2: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 #M3: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2014 #M4: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2014

Modificările şi completările efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1, #M2 etc.

#CIN

NOTE:

  1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2005 (#M1).

 

  1. A se vedea şi I – IV şi VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 (#M2), articole reproduse în nota 1 de la sfârşitul textului actualizat.

 

  1. Conform V pct. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 (#M2), în tot cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, sintagma „Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă” se înlocuieşte, după caz, cu sintagma „Comitetul naţional pentru intemperii şi calamităţi” sau sintagma „Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă”.

 

  1. În textul actualizat, toate sumele exprimate anterior în lei vechi au fost transformate în lei noi.

#B

Având în vedere proliferarea atentatelor teroriste pe plan internaţional şi îndeosebi a celor îndreptate împotriva intereselor statelor membre ale NATO, în special cele provocate simultan, cu efecte dramatice asupra vieţ ii ş i sănătăţii unui număr din ce în ce mai mare de persoane, aşa cum au fost cele din Turcia, Rusia şi seria de atentate teroriste din data de 11 martie 2004 din Spania, soldate cu aproximativ 200 de morţi şi 1.500 de răniţi,

în contextul geostrategic actual şi al multiplicării, pe de o parte, şi al creşterii gravităţii, pe de altă parte, a riscurilor nonmilitare la adresa securit ăţii naţionale, pe fondul accelerării tendinţelor de globalizare, al schimbărilor climatice radicale, al dezvoltării experimentelor ştiinţifice cu efecte imprevizibile, al diversificării activităţilor economice legale – şi nu numai – care utilizează, produc şi comercializează substanţe periculoase,

având în vedere persistenţa, în domeniul managementului prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă, a unui sistem instituţional parţial închegat, cu funcţionare temporară şi care se activează abia la momentul producerii situaţiilor de urgenţă – incapabil să asigure un răspuns adecvat noilor provocări la adresa securităţii naţionale,

pentru a asigura instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern şi a unor mecanisme manageriale perfecţionate, menite să asigure, în mod unitar şi profesionist, apărarea vieţii şi sănătăţii populaţiei, a mediului înconjurător, a valorilor materiale şi culturale importante, pe timpul producerii unor situaţii de urgenţă, care să permită restabilirea rapidă a stării de normalitate,

şi ţinând seama de necesitatea accelerării procesului de integrare a României în structurile europene şi euroatlantice,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAP. 1

Dispoziţii generale

ART. 1

  • Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional, se înfiinţează, se organizează şi funcţionează pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate.
  • Sistemul Naţional este organizat de autorităţile administraţiei publice şi se compune dintr-o reţea de organisme, organe şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, constituite pe niveluri sau domenii de competenţă, care dispune de infrastructură şi de resursele necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. 2

În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile folosite au următorul înţeles:

#M2

  1. a) situaţia de urgenţă – evenimente excepţionale, cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate;

#B

  1. b) amploarea situaţiei de urgenţă – mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunităţii;
  2. c) intensitatea situaţiei de urgenţă – viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate;

#M1

  1. d) starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă – complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării, ar putea aduce atingere vieţii şi sănătăţii populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu;

#B

  1. e) iminenţa ameninţării – parametrii de stare şi timp care determină declanşarea inevitabilă a unei situaţii de urgenţă;
  2. f) starea de alertă – se declară potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;
  3. g) managementul situaţiei de urgenţă – ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate;
  4. h) monitorizarea situaţiei de urgenţă – proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului,

evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;

  1. factor de risc – fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc;

#M1

  1. tipuri de risc – cazuri de forţă majoră determinate de incendii, cutremure, inundaţii, accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factori de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă;

 

#B

  1. gestionarea situaţiilor de urgenţă – identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a impactului produs de evenimentele excepţionale respective;
  2. intervenţia operativă – acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia;
  3. evacuarea – măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.

ART. 3

Principiile managementului situaţiilor de urgenţă sunt:

  1. previziunea şi prevenirea;
  2. prioritatea protecţiei şi salvării vieţii oamenilor;
  3. respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
  4. asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă de către autorităţile administraţiei publice;
  5. cooperarea la nivel naţional, regional şi internaţional cu organisme şi organizaţii similare;
  6. transparenţa activităţilor desfăşurate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, astfel încât acestea să nu conducă la agravarea efectelor produse;
  7. continuitatea şi gradualitatea activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă, de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale până la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, în funcţie de amploarea şi de intensitatea acestora;
  8. operativitatea, conlucrarea activă şi subordonarea ierarhică a componentelor Sistemului Naţional.

ART. 4

(1) Pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:

  1. avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol;
  2. declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă;
  3. punerea în aplicare a măsurilor de prevenire şi de protecţie specifice tipurilor de risc şi, după caz, hotărârea evacuării din zona afectată sau parţial afectată;
  4. intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative;
  5. acordarea de ajutoare de urgenţă;
  6. instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de 93 din Constituţia României, republicată;
  1. solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională;
  1. acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice;
  2. alte măsuri prevăzute de lege.

#M1

  • Pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră.
  • Măsurile prevăzute la alin. (2) trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.

#B

  • Acţiunile şi măsurile prevăzute la alin. (1), (2) şi (3) se stabilesc în regulamente, planuri, programe sau în documente operative aprobate prin decizii, ordine ori dispoziţii emise conform reglementărilor în vigoare.

#M2

  • Hotărârea de declarare a stării de alertă cuprinde:
  1. baza legală;
  2. perioada de aplicare;
  3. măsurile dispuse;
  4. obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici în ceea ce priveşte participarea la activităţi în folosul comunităţilor locale.

(6) În funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă care a determinat declararea stării de alertă, durata sau aria acesteia se poate prelungi ori extinde sau restrânge, după caz.

#B

ART. 5

Autorităţile şi organismele din componenţa Sistemului Naţional cooperează, în exercitarea atribuţiilor specifice, atât între ele, cât şi cu alte instituţii şi organisme din afara acestuia, din ţară sau din străinătate, guvernamentale sau neguvernamentale.

CAP. 2

Organizarea Sistemului Naţional

ART. 6

Sistemul Naţional are în compunere:

  1. comitete pentru situaţii de urgenţă;
  2. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;

#M2

  1. servicii de urgenţă profesioniste şi servicii de urgenţă voluntare;
  2. centre operative şi centre de coordonare şi conducere a intervenţiei;

 

#B

  1. comandantul acţiunii.

ART. 7

(1) Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt:

#M4

  1. a) *** Abrogată

#M2

a^1) Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă;

#B

  1. comitetele ministeriale şi ale altor instituţii publice centrale pentru situaţii de urgenţă;
  2. Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
  3. comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă;
  4. comitetele locale pentru situaţii de urgenţă.

(2) Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt organisme interinstituţionale de sprijin al managementului şi se întrunesc semestrial şi ori de câte ori situaţia impune.

#M4

ART. 8 *** Abrogat

#M4

ART. 8^1

  • În vederea planificării strategice, a monitorizării permanente şi evaluării factorilor de risc, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor, precum şi pentru coordonarea gestionării situaţiilor de urgenţă determinate de tipurile de risc stabilite prin hotărâre a Guvernului, se constituie şi funcţionează Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, denumit în continuare Comitetul naţional, sub conducerea viceprim-ministrului pentru securitate naţională, în calitate de preşedinte.

 

#M2

  • Vicepreşedintele Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă este ministrul afacerilor interne.
  • Comitetul naţional pentru situaţii speciale de urgenţă este un organism interministerial format din miniştri şi conducători ai instituţiilor publice centrale, în funcţie de tipurile de risc gestionate sau funcţiile de sprijin repartizate în competenţă în cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
  • Suportul decizional al Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă se asigură prin Centrul operaţional de comandă al Guvernului, care are în compunere experţi şi specialişti din cadrul componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi subordonează operaţional toate centrele operative şi operaţionale constituite la nivel central şi local.

 

#M4

  • Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, asigură secretariatul tehnic permanent al Comitetului naţional.

#M4

ART. 8^2

  • Pentru stabilirea strategiilor şi programelor privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, Comitetul naţional poate solicita consultarea unor experţi, specialişti, cadre didactice sau cercetători constituiţi în grupuri de suport tehnico-ştiinţific.
  • Comitetul naţional şi grupurile de suport tehnico-ştiinţific, alături de reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, unităţilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii şi ai mass-mediei, formează Platforma naţională pentru reducerea riscurilor la dezastre.

 

#B

ART. 9

  • La ministere şi la alte instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă se constituie şi funcţionează sub conducerea miniştrilor, respectiv a conducătorilor instituţiilor publice centrale, comitete ministeriale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete ministeriale.
  • Comitetul ministerial se constituie prin ordin al ministrului ori al conducătorului instituţiei publice centrale, după caz, şi are în componenţă persoane cu putere de decizie, experţi şi specialişti din aparatul propriu al ministerului şi din unele instituţii şi unităţi aflate în subordinea acestuia, cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
  • În componenţa comitetului ministerial, la solicitarea ministrului respectiv, pot fi cooptaţi şi reprezentanţi ai altor ministere şi instituţii cu atribuţii în domeniu.

ART. 10

  • La nivelul municipiului Bucureşti se constituie, sub conducerea prefectului, Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
  • Din comitetul prevăzut la alin. (1) fac parte primarul general, primarii de sectoare, şefi de servicii publice deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală, manageri ai unor instituţii, regii autonome şi societăţi comerciale care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea

situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.

#M4

(2^1) În cadrul comitetului prevăzut la alin. (1), inspectorul ş ef al Inspectoratului pentru Situa ţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti este vicepreşedintele cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei.

#B

(3) Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin ordin al prefectului.

ART. 11

  • La nivelul judeţelor se constituie, sub conducerea prefecţilor, comitete judeţene pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete judeţene.
  • Din comitetul judeţean fac parte preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.

#M4

(2^1) În cadrul comitetului judeţean, inspectorul-şef al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean este vicepreşedintele cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei.

#B

  • Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor judeţene se stabilesc prin ordine ale prefecţilor.

#M4

ART. 11^1*)

  • În municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov, competenţele prevăzute la 10 şi 11 se exercită, după caz, de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă sau de comitetul judeţean, în funcţie de zona afectată sau potenţial a fi afectată.

 

#CIN

*) Conform art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2014 (#M4), prevederile art. 11^1 intră în vigoare la data de 29 ianuarie 2015 [30 de zile de la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2014 (#M4)].

#M1

ART. 12

  • La nivelul municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi al comunelor se constituie, sub conducerea primarului, comitete locale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete locale.
  • Din comitetul local fac parte un viceprimar, secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă.
  • Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea comitetelor locale se stabilesc prin dispoziţie a primarului.

#M1

ART. 13

  • Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, ca organ de specialitate din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, asigură coordonarea unitară şi permanentă a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.

 

#B

  • În cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se organizează inspecţia de prevenire, centrul operaţional naţional şi alte structuri adecvate pentru managementul situaţiilor de urgenţă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicaţii, informatică şi relaţii publice.
  • Centrul operaţional îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alertare şi coordonare tehnică operaţională la nivel naţional a situaţiilor de urgenţă.

#M4

  • *** Abrogat

#B

(5) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă asigură, potrivit competenţelor legale, cooperarea ş i reprezentarea la nivel naţional în domeniile protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

ART. 14

  • Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare servicii de urgenţă profesioniste, constituite ca servicii deconcentrate, care funcţionează ca inspectorate judeţene şi al municipiului Bucureşti, asigură în zonele de competenţă coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.
  • În cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste se organizează inspecţii de prevenire, centre operaţionale şi alte structuri adecvate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, încadrate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicaţii, informatică şi relaţii publice.
  • Centrele operaţionale prevăzute la alin. (2) îndeplinesc permanent funcţiile prevăzute la 13 alin. (3) la nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti.
  • Serviciile de urgenţă profesioniste, prin centrele operaţionale, asigură secretariatele tehnice permanente ale comitetelor judeţene şi al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
  • Serviciile publice de urgenţă asigură, potrivit competenţelor legale în unităţile administrativ-teritoriale în care funcţionează, cooperarea în domeniile protecţiei civile, apărării împotriva incendiilor şi gestionării situaţiilor de urgenţă.

#M1

ART. 15

  • La nivelul ministerelor, al altor instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă, al municipiilor – cu excepţia municipiului Bucureşti -, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunelor se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare centre operative.

#M4

  • La ministerele şi instituţiile publice centrale cu atribuţii şi funcţii de sprijin complexe în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, stabilite prin hotărâre a Guvernului, centrele operative se constituie ca structuri cu activitate permanentă.

 

#B

  • Centrele operative prevăzute la alin. (2) îndeplinesc permanent funcţiile prevăzute la 13 alin. (3), în domeniile de competenţă, ale ministerelor şi instituţiilor publice centrale respective.
  • Centrele operative prevăzute la alin. (2) se constituie din personalul aparatului propriu al autorităţii respective, prin ordin al ministrului, conducătorului instituţiei publice centrale sau prin dispoziţie a primarului.
  • Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autorităţilor publice centrale sau locale prevăzute la alin. (1).

#M2

ART. 15^1

Gestionarea operaţională a situaţiilor de urgenţă la nivel naţional se realizează prin Centrul naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei, constituit la nivelul Inspectoratului General

pentru Situa ţii de Urgenţă, care asigură permanent fluxul informaţional pentru Centrul operaţional de comandă al Guvernului.

#M2

ART. 15^2

  • La nivelul judeţelor şi al municipiului Bucureşti se înfiinţează centrele de coordonare şi conducere a intervenţiei care asigură analiza, evaluarea situaţiei şi coordonarea acţiunilor de intervenţie şi asigură suportul decizional al comitetelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
  • Centrele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei pentru situaţii de urgenţă au în compunere personal din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, precum şi experţi şi specialişti din cadrul instituţiilor şi operatorilor economici de interes local care asigură funcţii de sprijin.
  • Centrele judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei îşi desfăşoară activitatea în spaţii puse la dispoziţie de către autorităţile administraţiei publice locale sau de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti.
  • În funcţie de aria şi complexitatea situaţiei intervenite se pot crea centre de coordonare şi conducere a intervenţiei la nivel zonal, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat, şeful Departamentului pentru situaţii de urgenţă.

 

#M4

ART. 15^3

Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor prevăzute la art. 15^1 şi art. 15^2 se asigură din bugetele instituţiilor care administrează spaţiile în care acestea funcţionează.

#M4

ART. 16

  • În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară a acţiunii tuturor forţelor implicate în intervenţie se realizează de către comandantul acţiunii, care este desemnat la nivel naţional, judeţean sau al municipiului Bucureşti, în funcţie de natura şi gravitatea evenimentului şi de mărimea categoriilor de forţe concentrate.
  • Comandantul acţiunii este ajutat în îndeplinirea sarcinilor de unul sau mai mulţi comandanţi ai intervenţiei aflaţi la locul producerii evenimentului excepţional, de grupa operativă şi de punctul operativ avansat constituite potrivit reglementărilor în vigoare.
  • Desemnarea şi competenţele comandantului acţiunii şi comandantului intervenţiei se stabilesc prin hotărârea Guvernului privind managementul tipurilor de risc.

#M2

ART. 17

Structura, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative se stabilesc pe baza regulamentului-cadru aprobat prin hotărâre a Guvernului.

#M2

ART. 18

  • Sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi de stocare a datelor necesare funcţionării Sistemului Naţional se asigură prin mijloace proprii ale Ministerului Afacerilor Interne, ale celor din dotarea Ministerului pentru Societatea Informaţională, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi ale altor componente ale sistemului naţional de apărare şi securitate naţională.

#B

  • Modalităţile de utilizare a sistemului prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin protocoale de colaborare.

#M4

ART. 19

Principalele funcţii de sprijin pe care le pot îndeplini ministerele, celelalte organe centrale şi unele organizaţii neguvernamentale, în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, în cadrul managementului tipurilor de risc, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

#B

CAP. 3

Atribuţiile componentelor Sistemului Naţional

#M4

ART. 20

Comitetul naţional are următoarele atribuţii principale:

#B

  1. examinează şi propune spre adoptare Guvernului Planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
  2. analizează şi supune spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, funcţionare şi dotare a comitetelor, centrelor operaţionale şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, precum şi fluxul informaţional-decizional;
  3. declară, cu acordul primului-ministru, starea de alertă la nivel naţional sau la nivelul mai multor judeţe, coordonează gestionarea situaţiilor de urgenţă şi declară încetarea stării de alertă;
  4. hotărăşte, cu acordul primului-ministru, punerea în aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea comitetelor ministeriale, judeţene sau al municipiului Bucureşti;
  5. propune Guvernului, prin ministrul administraţiei şi internelor, instituirea de către Preşedintele României a „stării de urgenţă” în zonele afectate, în baza solicitărilor primite de la comitetele judeţene sau al municipiului Bucureşti, şi urmăreşte îndeplinirea măsurilor stabilite în acest sens;
  6. propune Guvernului solicitarea/acordarea de asistenţă umanitară internaţională în cazul situaţiilor de urgenţă cu impact deosebit de grav, pe baza analizelor întocmite de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
  7. coordonează, pe teritoriul naţional, activitatea forţelor internaţionale solicitate pentru rezolvarea situaţiilor de urgenţă, îndeosebi în domeniul înlăturării efectelor distructive ale dezastrelor, în conformitate cu prevederile legii române;
  8. propune Guvernului includerea în bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, inclusiv pentru operaţionalizarea Sistemului Naţional şi a structurilor de intervenţie în afara frontierelor de stat, în cadrul structurilor specializate ale organismelor internaţionale cu atribuţii în domeniu;

#M4

  1. formulează propuneri privind managementul tipurilor de risc, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;

#B

  1. iniţiază elaborarea de acte normative pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă şi le avizează pe cele elaborate de comitetele ministeriale, judeţene şi al municipiului Bucureşti;
  2. analizează şi supune spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse şi bunuri materiale necesare sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale şi populaţiei afectate de dezastre sau alte situaţii de urgenţă;
  3. stabileşte modul de cooperare a structurilor Sistemului Naţional cu alte autorităţi şi organisme ale statului român sau internaţionale abilitate în managementul stărilor excepţionale;
  4. coordonează informarea opiniei publice privind managementul situaţiilor de urgenţă;
  5. îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite potrivit legii.

ART. 21

Comitetele ministeriale au următoarele atribuţii principale:

  1. informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
  2. elaborează regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc din domeniile de competenţă ale ministerelor şi celorlalte instituţii publice centrale cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă şi le prezintă spre avizare Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Comitetului Naţional;
  1. evaluează situaţiile de urgenţă produse în domeniile de competenţă, stabilesc măsuri specifice pentru gestionarea acestora, inclusiv privind prealarmarea serviciilor de urgenţă din domeniile de competenţă ale ministerelor, şi propun, după caz, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă;
  1. analizează şi avizează planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
  2. informează Comitetul Naţional şi colegiile ministerelor asupra activităţii desfăşurate;
  3. îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional.

ART. 22

Comitetele judeţene au următoarele atribuţii principale:

  1. informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
  2. evaluează situaţiile de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
  3. declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propun instituirea stării de urgenţă;
  4. analizează şi avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
  5. informează Comitetul Naţional şi consiliul judeţean asupra activităţii desfăşurate;
  6. îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de Comitetul Naţional.

ART. 23

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii principale:

  1. informează Comitetul Naţional, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
  2. evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul municipiului Bucureşti, stabileşte măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăreşte îndeplinirea lor;
  3. declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă pe teritoriul municipiului Bucureşti şi propune instituirea stării de urgenţă;
  4. analizează şi avizează planul municipal pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
  5. informează Comitetul Naţional şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti asupra activităţii desfăşurate;
  6. îndeplineşte orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.

ART. 24

Comitetele locale au următoarele atribuţii principale:

  1. informează prin centrul operaţional judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, privind stările potenţial generatoare de situaţii de urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
  2. evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
  3. declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
  4. analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
  5. informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;
  6. îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.

ART. 25

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă are următoarele atribuţii principale:

  1. analizează, evaluează şi monitorizează tipurile de risc, efectuează prognoze asupra evoluţiei acestora în scopul identificării stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, propunând totodată măsuri pentru avertizarea populaţiei şi prevenirea agravării situaţiei;
  1. asigură coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul ţării, a măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă;
  2. asigură informarea operativă a ministrului administraţiei şi internelor şi a instituţiilor interesate asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă sau producerii situaţiilor de urgenţă în teritoriu, printr-un sistem informaţional propriu;
  3. coordonează derularea programelor naţionale de pregătire în domeniul apărării împotriva dezastrelor;
  4. coordonează activităţile de prevenire şi de intervenţie desfăşurate de serviciile publice comunitare profesioniste, precum şi constituirea grupelor operative pentru coordonarea şi sprijinul răspunsului în situaţii de urgenţă în zonele grav afectate;
  5. transmite şi urmăreşte îndeplinirea deciziilor Comitetului Naţional;
  6. asigură informarea populaţiei prin mass-media despre iminenţa ameninţării ori producerea situaţiilor de urgenţă, precum şi asupra măsurilor întreprinse pentru limitarea sau înlăturarea efectelor acestora;
  7. asigură coordonarea tehnică şi de specialitate a centrelor operaţionale şi a centrelor operative şi asigură menţinerea permanentă a fluxului informaţional cu acestea;
  8. cooperează cu organismele de profil pe plan internaţional, pe baza convenţiilor la care statul român este parte, şi urmăreşte respectarea acestor convenţii în domeniul situaţiilor de urgenţă;
  9. avizează şi propune Comitetului Naţional, spre aprobare, planurile de intervenţie, de cooperare sau de asistenţă tehnică cu alte structuri ori organizaţii internaţionale, în vederea îmbunătăţirii managementului situaţiilor de urgenţă;
  10. constituie şi gestionează baza de date cu privire la situaţiile de urgenţă şi pune la dispoziţia instituţiilor interesate datele şi informaţiile solicitate pentru soluţionarea situaţiilor de urgenţă;
  11. avizează regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc, elaborate de comitetele ministeriale, şi le prezintă spre aprobare;
  12. acordă asistenţă tehnică de specialitate autorităţilor publice centrale şi locale privind gestionarea situaţiilor de urgenţă;
  13. propune ministrului administraţiei şi internelor participarea cu forţe şi mijloace la înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă în afara teritoriului ţării, potrivit tratatelor, acordurilor şi înţelegerilor internaţionale la care România este parte;
  14. coordonează planificarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă la nivel naţional şi elaborează proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru astfel de situaţii;
  15. elaborează rapoarte şi alte documente pentru informarea Comitetului Naţional, primului-ministru, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Preşedintelui României şi comisiilor de specialitate ale Parlamentului;
  16. cooperează cu celelalte organe ale statului abilitate în managementul stării de urgenţă, stării de asediu sau al altor stări excepţionale;
  17. funcţionează ca punct naţional de contact în relaţiile cu organismele şi organizaţiile internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă;
  18. elaborează Regulamentul-cadru privind organizarea, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor, centrelor operaţionale şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;

#M2

  1. informează Colegiul Ministerului Afacerilor Interne asupra activităţii desfăşurate;

#B

  1. u) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Comitetul Naţional sau de primul-ministru privind managementul situaţiilor de urgenţă şi prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare.

ART. 26

Serviciile de urgenţă profesioniste au următoarele atribuţii principale:

  1. a) organizează şi desfăşoară activităţi specifice de prevenire a situaţiilor de urgenţă;
  1. participă la identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc şi a factorilor determinanţi ai acestora şi întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competenţă, pe care le supun aprobării prefecţilor;
  1. exercită coordonarea, îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate al activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă;
  2. acordă asistenţă tehnică de specialitate privind gestionarea situaţiilor de urgenţă;
  3. monitorizează prin centrele operaţionale evoluţia situaţiilor de urgenţă şi informează operativ prefecţii şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
  4. planifică, organizează şi desfăşoară pregătirea pentru răspuns, în cazul situaţiilor de urgenţă, a subunităţilor de intervenţie din subordine;
  5. fac propuneri comitetelor pentru situaţii de urgenţă şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă privind gestionarea şi managementul situaţiilor de urgenţă;
  6. urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi de cooperare specifice tipurilor de riscuri;
  7. asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor şi urmăresc menţinerea legăturilor de comunicaţii între centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;
  8. centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi le înaintează organismelor şi organelor abilitate;
  9. gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă din zonele de competenţă;
  10. îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, prevăzute de lege sau stabilite de organismele şi organele abilitate.

ART. 27

(1) Centrele operative cu activitate permanentă au următoarele atribuţii principale:

  1. centralizează şi transmit operativ la centrul operaţional al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă;
  2. monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi celelalte centre operaţionale şi operative interesate;
  3. urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;
  4. asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legăturilor de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin în acest scop;
  5. centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;
  6. gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;
  7. îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţă, prevăzute de lege şi în regulamentul-cadru menţionat la 17.

(2) Centrele operative care se constituie numai la declararea stării de alertă, pe timpul funcţionării lor, îndeplinesc atribuţii similare celor prevăzute la alin. (1). Documentele şi baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă, deţinute de aceste centre operative, se gestionează permanent de către persoane anume desemnate din cadrul aparatului propriu al autorităţilor respective.

ART. 28

Instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale au obligaţia, potrivit competenţelor lor, să transmită Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sau, după caz, direct ministrului administraţiei şi internelor ori primului-ministru datele şi informaţiile referitoare la situaţiile potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, precum şi despre evoluţia şi consecinţele acestora.

ART. 29

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă asigură transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul Naţional către autorit ăţile administraţiei publice centrale şi locale, în vederea gestionării, în mod unitar, a situaţiilor de urgenţă.

CAP. 4

Asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare

SECŢIUNEA 1

Resursele umane

ART. 30

  • Resursele umane necesare funcţionării Sistemului Naţional se asigură prin intermediul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale.
  • Personalul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centrelor operaţionale şi al centrelor operative este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege.

#M2

ART. 31

  • Numărul de posturi al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se stabileşte prin organigrama şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale acestuia, aprobate prin hotărâre a Guvernului, şi se asigură prin redistribuire în cadrul numărului de posturi aprobat Ministerului Afacerilor Interne prin legile bugetare anuale.

#B

  • Numărul de posturi pentru centrele operaţionale din structura serviciilor de urgenţă profesioniste judeţene şi al municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor la propunerile prefecţilor, în limitele stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la 17.
  • Numărul de posturi pentru centrele operative cu activitate permanentă se stabileşte prin ordin al miniştrilor respectivi, în limitele stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la 17.

SECŢIUNEA a 2-a

Resursele materiale

ART. 32

  • Cheltuielile curente şi de capital ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.
  • Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operaţionale din structura serviciilor publice comunitare profesioniste se finanţează din bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din bugetele consiliilor judeţene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
  • Cheltuielile curente şi de capital ale centrelor operative se finanţează, după caz, din bugetele ministerelor respective sau din bugetele locale, pe baza normelor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
  • Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor necesare funcţionării Sistemului Naţional se face conform legislaţiei în vigoare.

SECŢIUNEA a 3-a

Resursele financiare

ART. 33

Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigură din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, potrivit legii.

ART. 34

  • Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operaţionale se stabilesc şi se acordă potrivit prevederilor legale prevăzute pentru personalul încadrat în Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv în serviciile de urgenţă profesioniste.
  • Salarizarea şi alte drepturi ale personalului din centrele operative cu activitate permanentă se stabilesc şi se acordă potrivit prevederilor legale prevăzute pentru funcţionarii publici din ministerele respective.

ART. 35

  • Finanţarea acţiunilor de înlăturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţă se efectuează potrivit legii.

#M2

  • Finanţarea participării Ministerului Apărării Naţionale la acţiunile de înlăturare a efectelor şi consecinţelor situaţiilor de urgenţă se asigură de la bugetul de stat, printr-un capitol/subcapitol bugetar distinct.

#B

CAP. 5

Sancţiuni

ART. 36

Nerespectarea prevederilor prezentei ordonan ţe de urgenţă atrage, potrivit dispoziţiilor legale, răspunderea administrativă, contravenţională sau penală, după caz.

ART. 37

Constituie contravenţii la prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă următoarele fapte:

  1. neconstituirea comitetelor pentru situaţii de urgenţă;
  2. neconstituirea centrelor operative pentru situaţii de urgenţă;
  3. neelaborarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri;
  4. neelaborarea planurilor pentru asigurarea resurselor necesare gestionării situaţiilor de urgenţă;
  5. neîntocmirea planurilor de evacuare;
  6. neîntocmirea planurilor de intervenţie şi de cooperare;
  7. netransmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei despre declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă sau pentru evacuare.

ART. 38

(1) Contravenţiile prevăzute la art. 37 se sancţionează după cum urmează:

  1. cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei faptele prevăzute la lit. a) şi b);
  2. cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei faptele prevăzute la lit. c), d), e) şi f);
  3. cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei faptele prevăzute la lit. g).

(2) Sancţiunile contravenţionale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz. ART. 39

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi al serviciilor publice comunitare profesioniste cu atribuţii de îndrumare, control şi constatare a încălcării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, anume desemnat de inspectorul general.

#M1

ART. 40

Contravenţiilor prevăzute la art. 37 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

#B

CAP. 6

Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 41

  • Regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de riscuri se aprobă prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului care coordonează managementul situaţiilor de urgenţă specifice riscurilor respective.
  • Reglementările prevăzute la alin. (1) se aprobă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 42

Declararea stării de alertă în cazul situaţiilor de urgenţă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective.

ART. 43

Serviciile publice pentru situaţii de urgenţă şi celelalte forţe, organe şi organizaţii prevăzute în regulamentele, planurile, programele şi documentele operative pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă răspund, potrivit dispoziţiilor legale, de îndeplinirea acţiunilor, măsurilor, funcţiilor de sprijin şi sarcinilor ce le revin.

ART. 44

  • Pe măsura constituirii organismelor, organelor şi structurilor din compunerea Sistemului Naţional, acestea preiau, corespunzător prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, atribuţiile comisiilor de apărare împotriva dezastrelor, comisiilor de protecţie civilă şi ale comisiilor de evacuare, iar comisiile respective îşi încetează activitatea.
  • Mijloacele tehnice şi de comunicaţii, precum şi documentele comisiilor prevăzute la alin. (1) se predau noilor structuri pe bază de protocol.

ART. 45

  • Pe timpul situaţiilor de urgenţă, societăţile comerciale periclitate sau afectate constituie celule de urgenţă, care conlucrează cu structurile Sistemului Naţional.

#M1

  • Actele administrative emise pe timpul sau în legătură cu situaţiile de urgenţă, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti, în condiţiile legii contenciosului administrativ.

 

#M4

ART. 46 *** Abrogat

#B

ART. 47

Pentru integrarea în ansamblul legislaţiei a dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă, în termen de 180 de zile de la publicarea acesteia, Guvernul României va modifica sau va propune modificarea, după caz, a următoarelor acte normative:

  1. Legea protecţiei civile nr. 106/1996*1), cu modificările şi completările ulterioare;
  2. Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările ulterioare;
  3. Legea nr. 132/1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public;
  4. Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare;
  5. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă;
  6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice, cu modificările ulterioare;
  1. Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994*2) privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995, cu modificările şi completările ulterioare;
  2. Ordonanţa Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002;
  3. Hotărârea Guvernului nr. 635/1995 privind culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor în cazul apărării împotriva dezastrelor;
  4. Hotărârea Guvernului nr. 438/1996*3) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren, cu modificările ulterioare;
  5. Hotărârea Guvernului nr. 209/1997*4) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Guvernamentale de Apărare Împotriva Dezastrelor, cu modificările ulterioare;
  6. Hotărârea Guvernului nr. 210/1997*5) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei Centrale pentru Apărarea Împotriva Inundaţiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase şi Accidentelor la Construcţii Hidrotehnice, cu modificările ulterioare;
  7. Hotărârea Guvernului nr. 222/1997*6) privind organizarea şi conducerea acţiunilor de evacuare în cadrul protecţiei civile;
  8. Hotărârea Guvernului nr. 639/1997*7) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru incendii în masă;
  9. Hotărârea Guvernului nr. 638/1999 privind aprobarea Regulamentului de apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcţiile hidrotehnice şi a Normativului-cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaţiilor şi gheţurilor;
  10. Hotărârea Guvernului nr. 1.088/2000 pentru aprobarea Regulamentului de apărare împotriva incendiilor în masă;
  11. Hotărârea Guvernului nr. 674/2002*8) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru explozii mari la suprafaţă şi în subteran, accidente chimice şi avarii deosebit de grave la conducte magistrale şi urbane;
  12. Hotărârea Guvernului nr. 967/2003*9) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru asistenţă medicală de urgenţă în caz de dezastre şi epidemii.

#CIN

*1) Legea nr. 106/1996 a fost abrogată prin Legea nr. 481/2004, republicată.

*2) Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994 a fost abrogată prin Legea nr. 481/2004, republicată. *3) Hotărârea Guvernului nr. 438/1996 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr.

1491/2004.

*4) Hotărârea Guvernului nr. 209/1997 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004.

*5) Hotărârea Guvernului nr. 210/1997 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004.

*6) Hotărârea Guvernului nr. 222/1997 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1222/2005.

*7) Hotărârea Guvernului nr. 639/1997 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004.

*8) Hotărârea Guvernului nr. 674/2002 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004.

*9) Hotărârea Guvernului nr. 967/2003 a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1491/2004.

#CIN

NOTE:

  1. Reproducem mai jos prevederile art. I – IV, VI şi VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 (#M2), cu modificările ulterioare.

#M2

„ART. I

  • În cadrul Ministerului Afacerilor Interne se înfiinţează Departamentul pentru situaţii de urgenţă, denumit în continuare Departamentul, structură operaţională fără personalitate juridică, cu atribuţii de coordonare, cu caracter permanent, la nivel naţional, a activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv primul ajutor calificat şi asistenţa medicală de urgenţă în cadrul unităţilor şi compartimentelor de primire a urgenţelor, denumite în continuare UPU/CPU, până la internarea în spital.
  • Departamentul este condus de un secretar de stat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, numit prin decizie a prim-ministrului.
  • În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), secretarul de stat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, coordonează:
  1. a) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
  2. b) Inspectoratul General de Aviaţie, numai pentru operaţiuni de gestionare a situaţiilor de urgenţă.
  • Departamentul coordonează operaţional serviciile de ambulanţă judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, UPU/CPU, precum şi serviciile publice Salvamont.
  • Pentru exercitarea atribuţiilor, Departamentul foloseşte personal specializat, încadrat în condiţiile legii, inclusiv prin detaşare din cadrul Ministerului Sănătăţii, precum şi din alte instituţii publice, după caz. În acest sens, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne se înfiinţează o structură specializată pentru monitorizarea, controlul operaţional şi inspecţia activităţii serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU.
  • Departamentul monitorizează activitatea operativă a structurilor pe care le are în coordonare.
  • Controlul operaţional şi inspecţia activităţii serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU se exercită de Ministerul Sănătăţii şi Departament, în condiţiile stabilite prin ordin*) comun al miniştrilor sănătăţii şi al afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, care va cuprinde şi modalităţile şi procedurile de monitorizare a serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU.
  • Condiţiile tehnice şi organizatorice privind coordonarea operaţională a serviciilor publice Salvamont se stabilesc prin protocoale încheiate între inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă şi autorităţile administraţiei publice locale care au constituite astfel de servicii, avizate de către Departament.
  • În situaţii de urgenţă, prefectul este coordonat operaţional de secretarul de stat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.”

#CIN

*) A se vedea Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului afacerilor interne nr. 493/69/2014 privind condiţiile de exercitare de către Ministerul Sănătăţii şi Departamentul pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a controlului operaţional şi a inspecţiei activităţii serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU şi pentru aprobarea modalităţilor şi procedurilor de monitorizare a serviciilor de ambulanţă şi UPU/CPU.

#M2

„ART. II

(1) În scopul coordonării activităţilor privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea Sistemului naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat, precum şi a serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă se înfiinţează Comisia interministerială pentru suport tehnic.

(2) În realizarea scopului prevăzut la alin. (1), Comisia interministerială pentru suport tehnic emite aviz conform pentru realizarea programelor de înzestrare, dotare, pregătire a personalului şi alte măsuri pentru buna funcţionare a serviciilor de ambulan ţă şi UPU/CPU, precum şi pentru proiectele de acte normative în domeniul asistenţei medicale de urgenţă şi acordarea primului ajutor medical calificat, ce urmează a fi adoptate/emise de Guvern, respectiv de conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale.”

#M2

„ART. III

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se înfiinţează Comitetul naţional pentru intemperii şi calamităţi şi Comitetul naţional pentru situaţ ii speciale de urgenţă, care preiau atribuţiile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, care se desfiinţează.”

#M2

„ART. IV

În cazul în care amploarea sau intensitatea situaţiilor de urgenţă depăşesc capacitatea de intervenţie a structurilor cu atribuţii în gestionarea situaţ iilor de urgenţă, Ministerul Apărării Naţionale acţionează în sprijinul acestora cu personal din subordine şi mijloace din dotare, la solicitarea preşedintelui Comitetului naţional pentru intemperii ş i calamităţi sau a preşedintelui Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă, după caz.”

#M2

„ART. VI

În termen de 15 zile de la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă, prin hotărâre a Guvernului*) se reglementează:

  1. organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru intemperii şi calamităţi;
  2. organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă;
  3. organizarea şi funcţionarea Centrului naţional de coordonare şi conducere a intervenţiei şi a centrelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei, precum şi relaţia acestora cu comitetele pentru situaţii de urgenţă;
  4. organizarea şi funcţionarea Centrului operaţional de comandă al Guvernului;
  5. organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre;
  6. organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru suport tehnic.”

#CIN

*) A se vedea:

  • Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă;
  • Hotărârea Guvernului nr. 144/2014 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei interministeriale pentru suport tehnic;
  • Hotărârea Guvernului nr. 117/2014 privind organizarea şi funcţionarea Centrului operaţional de comandă al Guvernului.

#M4

„ART. VII *** Abrogat”

#CIN

  1. Reproducem mai jos prevederile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 87/2014 (#M3).

#M3

„ART. 4

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Comitetul Naţional pentru Intemperii şi Calamit ăţi înfiinţat prin art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul

Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 4 februarie 2014, aprobată prin Legea nr. 104/2014, se desfiin ţează. Coordonarea şi atribuţiile Comitetului Naţ ional pentru Intemperii şi Calamităţi se preiau de către Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, înfiinţat în baza aceluiaşi act normativ.

(2) În vederea exercitării atribuţiilor preluate potrivit alin. (1) se utilizeaz ă mecanismele operaţionale şi suportul logistic ale Comitetului Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă.”

#M4

ANEXA 1 *** Abrogată

#M2

ANEXA 2 *** Abrogată

#B

—————